1,029 matches
-
sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză să învețe să citească
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atât cu ceilalți copii cât și cu adulții. El n-are altă relație decât cu alți doi copii mai mari decât el, copii dificili ca și dânsul, descriși ca fiind cu probleme caracteriale. În timpul acestor noi consultații, mama, descurajată și deprimată datorită acestor dificultăți, ne povestește „istoria” fiului său. Pascal este al șaptelea copil dintre cei opt pe care îi are familia. Tatăl era vidanjor și lucra noaptea. N-a venit niciodată la policlinică deși a fost chemat. În timpul acestor consultații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apelarea la consultul unui medic generalist. În schimb, este sigur că, după această perioadă, aceștia au negat masiv depresia lui Pascal și suferința acestuia. Mouren și Dugas (1982) au studiat evoluția pe termen lung a patruzeci și trei de pacienți deprimați. Studiul lor permite regăsirea a șaptesprezece dintre ei, de la care aceștia au obținut informații fie prin poștă (de la părinți sau de la medicul care i-a tratat: nouă cazuri), fie prin întâlniri sau datorită unui tratament care a fost continuat (opt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atunci când episodul depresiv major apare după pubertate decât atunci când apare înainte (vezi mai departe). Mai mult, într-un al doilea studiu asupra unui subgrup din populația studiată, Harrington și colab. (1991) confirmă observațiile clinice ale lui Penot. 63 de copii deprimați au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă diagnostice abuzive. Ea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de studiul continuității depresiei din copilărie la adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă diagnostice abuzive. Ea aduce totuși informații și clarificări utile în unele cazuri. În plan descriptiv, se poate evalua rolul existenței în copilărie a unei separări de părinți, în legătură cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ A UNUI COPIL DEPRIMAT Vincent, 13 ani, ne-a fost recomandat de către pediatrul său pentru probleme școlare; de mai mulți ani are un comportament dificil: provoacă dezordine, se agită mult, nu respectă regulile, vorbește tare în clasă etc. Totuși, până de curând rezultatele sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o trăire a pierderii, deschizând calea spre o depresie clinică și evitând angajarea spre conduite de tip psihopatic așa cum începuseră deja să apară și să se amplifice. Totuși, dacă aceste antecedente depresive „a minima” nu sunt rare în copilăria adolescenților deprimați, ele nu sunt constante. De asemenea, separările și/sau pierderile (deces, divorț și dispariția unui părinte etc.) nu sunt observate întotdeauna. Unii adolescenți deprimați trăiesc în familii în care nici o problemă de acest tip n-a apărut în copilărie. Aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să se amplifice. Totuși, dacă aceste antecedente depresive „a minima” nu sunt rare în copilăria adolescenților deprimați, ele nu sunt constante. De asemenea, separările și/sau pierderile (deces, divorț și dispariția unui părinte etc.) nu sunt observate întotdeauna. Unii adolescenți deprimați trăiesc în familii în care nici o problemă de acest tip n-a apărut în copilărie. Aceste ultime cazuri se întâlnesc mai ales în stările subdepresive pe care le-am numit „proastă dispoziție” și, într-o măsură mai mică, „criză anxio-depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
problemă de acest tip n-a apărut în copilărie. Aceste ultime cazuri se întâlnesc mai ales în stările subdepresive pe care le-am numit „proastă dispoziție” și, într-o măsură mai mică, „criză anxio-depresivă”. TRECEREA LA VÂRSTA ADULTĂ A ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major survine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995) au studiat, de asemenea, evoluția unui eșantion de 28 de adolescenți deprimați revăzuți în medie după șapte ani de la primul lor diagnostic timic. Ei au constatat un procent de 69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei semnalează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
distorsiuni în organizarea capacităților de relaționare. Pentru aceștia, depresia acționează ca un impact traumatic, distrugând armonia dezvoltării psiho-cognitive ce se va traduce ulterior prin disfuncții sociale și afective la vârsta adultă. De asemenea, Rao și colab. (1999) constată că adolescenții deprimați funcționează mai puțin bine la vârsta adultă în planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim episod depresiv în adolescență. Ei remarcă faptul că apariția de tulburări anxioase anunță adesea o tulburare bipolară: în studiul lor, 50% dintre adolescenții deprimați diagnosticați la prima evaluare și prezentând o tulburare anxioasă pe perioada studiilor au primit un diagnostic de tulburare bipolară la cea de a doua evaluare. Studiul lui Harrington și colab. citat deja stabilește că riscul în ceea ce privește evoluția spre o afecțiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai mic atunci când primul episod depresiv apare înaintea pubertății: în eșantionul lor, nici un subiect deprimat în perioada prepubertară nu prezintă tulburare bipolară la vârsta adultă, în timp ce acest lucru se întâmplă la cinci subiecți din douăzeci și doi din grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
genetic reprezintă adesea cheia necesară care îi permite acestuia să-și controleze mai bine viața. Abordarea psihopatologiei depresiei în adolescență ne îndeamnă să ne punem două întrebări. Travaliul psihic al adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această realitate clinică și epidemiologică: în perioada adolescenței se manifestă depresia în forma ei clinică și cu frecvența cu care apare la vârsta adultă. În legătură cu apariția depresiei în adolescență, este legitim să ne întrebăm care este trecutul infantil al adolescenților deprimați: a apărut într-adevăr depresia la această vârstă sau accesul la subiectivare face ca un număr mare de subiecți să exprime într-o manieră depresivă o suferință care înainte era exprimată într-o altă manieră? În paragraful precedent am stabilit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al satisfacerii trebuințelor și planul investiției obiectuale care promite satisfacerea dorinței. Adolescentul amenință atunci să se fixeze la unul dintre acești poli, fixare pe obiectul iubirii infantile, repliere violentă spre păstrarea integrității narcisiace; această fixare conține germenii evoluției depresive. Adolescentul deprimat refuză acest travaliu de distanțare și de punere la distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenințări de pierdere precoce. Depresia adolescentului „se aseamănă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aseamănă mai mult cu refuzul unei realități dezamăgitoare și o repliere pe pozițiile fantasmatice infantile legate tocmai de menținerea investiției relațiilor cu aceste imagini arhaice decât cu o renunțare și un abandon al acestor relații” ne spune Jeammet (1985). Adolescentul deprimat se agață de obiectul precoce încorporat, garant al continuității narcisiaco-obiectuale și al sentimentului omnipotenței infantile. Ancorarea este cu atât mai necesară cu cât referirea la această continuitate îi scoate în evidență punctele slabe: fie fragilitate a construcției narcisiace precoce ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o dezvolta mai mult, această problematică deschide calea adicțiilor, patologiilor ce prezintă o frecventă comorbiditate cu depresia după cum arată studiile epidemiologice. „Soluția depresivă” poate fi enunțată astfel: „nu, n-am nevoie de nimic, nu, nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce vreau... și cu problema mea sunt cool...”. Astfel, atașarea de obiectul excitant menține iluzia omnipotenței infantile, continuității narcisiaco-obiectale și răspunde trebuinței de a fi liniștit chiar înainte ca absența să fie trăită. În cadrul patologiilor numite
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceea ce o privește pe Sandra și o ameliorarea a relațiilor mamă-fiică, ne temem totuși ca „travaliul intra-psihic de separare” să nu fie foarte dificil pentru această adolescentă. DEPRESIA SAU IMPOSIBILĂ RENUNȚARE LA UN „OBIECT SATISFĂCĂTOR” Opus cazului precedent, adolescentul deprimat recunoaște o pierdere dar rămâne fixat, înțepenit în resturile acestei pierderi. Persoana deprimată, adult sau adolescent, este asemănătoare unei persoane care, curioasă, se apleacă peste marginile unei fântâni pentru a încerca să-i vadă fundul. Ea se întreabă dacă sclipirea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
totuși ca „travaliul intra-psihic de separare” să nu fie foarte dificil pentru această adolescentă. DEPRESIA SAU IMPOSIBILĂ RENUNȚARE LA UN „OBIECT SATISFĂCĂTOR” Opus cazului precedent, adolescentul deprimat recunoaște o pierdere dar rămâne fixat, înțepenit în resturile acestei pierderi. Persoana deprimată, adult sau adolescent, este asemănătoare unei persoane care, curioasă, se apleacă peste marginile unei fântâni pentru a încerca să-i vadă fundul. Ea se întreabă dacă sclipirea pe care a văzut-o este într-adevăr suprafața moarată a apei, se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fundul. Ea se întreabă dacă sclipirea pe care a văzut-o este într-adevăr suprafața moarată a apei, se apleacă puțin mai mult și sfârșește prin a cădea. Aplecat asupra obiectelor sale interne pentru a le putea observa strălucirea, persoana deprimată este întotdeauna aproape de această cădere, preocupată doar de această privire internă, aspirată în străfundul său de propriile sale obiecte. Sylvie petrece ore în șir în camera sa invadată doar de o „gaură neagră, desenând mereu siluete de femei ce sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
său de propriile sale obiecte. Sylvie petrece ore în șir în camera sa invadată doar de o „gaură neagră, desenând mereu siluete de femei ce sunt tot atâtea schițe ale unei identificări care nu-i este permisă. Diferența dintre adultul deprimat și adolescentul deprimat constă probabil în „curiozitatea” afișată față de aceste obiecte interne. Adolescentul deprimat nu acceptă ca un obiect interimar să se substituie acestui obiect al trecutului a cărui pierdere începe s-o resimtă, dar asupra căruia privirea sa rămâne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]