3,128 matches
-
a companiilor membre ale Kaizen Manager Club - care întrunește 22 de companii dintre cele mai performante din punct de vedere economic din România, care practică managementul Kaizen. Scopul acțiunii de la Școala Profesională Germană din Alba Iulia este de a-i deprinde pe elevi și profesori cu tehnica 5S, fiind beneficiari direcți, practicând-o tocmai pentru a crește atașamentul față de locul unde învață, participând direct la locul unde învață, se dezvoltă, cresc, alături de profesori, de părinții care lucrează în fabricile din județul
Elevi, profesori și părinți, efort umăr la umăr pentru comunitate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50235_a_51560]
-
idiot la matematică”, ca și el. Un critic îl învinuia de o „dezvoltare religioasă la nivelul grădiniței”. Nu știu cum stăteau lucrurile cu Jung. Cu mine, când îl comentez pe Pascal... Freud încearcă să se folosească de Jung, care încearcă să-l deprindă pe Freud cu ideea că nu e un simplu adept al lui. Amândoi, în zadar. Totul, în numele unei calde prietenii, care n-ar fi putut să reziste - dacă ar fi existat. Jung, cam din topor, nestăpânind arta conversației, îi vorbește
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4787_a_6112]
-
cu câtă acribie s-au inventariat în poezia lui Coșovei urme din poezia autorului celor 11 elegii. Urme, vreau să zic, sintactice. Nimănui nu i-a trecut prin minte însă că e puțin probabil ca Traian T. Coșovei să fi deprins de la acesta doar minora artă a asocierii cuvintelor. (Artă pe care, oricum, părea s-o stăpânească nativ.) De fapt, lecția era una cu mult mai dificilă. Și ținea de perfecta echivalență între poezie și libertate. Liber ca în 1, 2
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
și mi-a plăcut modul lui de a-mi pune întrebări. Astfel îți era îngăduit să-ți deschizi inima, să vorbești despre tine însuți, iar cel din fața ta era interesat de faptele și de gesturile tale. Eram atât de puțin deprinsă cu o astfel de situație, încât nu-mi găseam cuvintele decât atunci când mi se puneau întrebări clare cum ar fi: Ce cursuri ați urmat? La călugărițe la Saint-Vincent-de-Paul, din strada Caulaincourt, și la școala comunală din strada Antoinette. Îmi era
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
ridică din sprâncene. - Primele pante? Aceste două cuvinte o intrigau, dar nu-și pierduse zâmbetul. Era oare efectul șampaniei Pim’s? Timiditatea mea s-a topit. I-am explicat ce vrea să-nsemne „primele pante“, expresia asta pe care-o deprinsesem, ca toți copiii de școală, din cartier. De la scuarul Trinite încep „primele pante“, căci urci de zor până la castelul Des Brouillards și cimitirul Saint-Vincent, ca apoi să cobori din nou către tărâmul secret din Clignancourt, mult către nord. - Tu știi
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
Mi-a atras atenția, încă de la recitalul din 7 aprilie a.c.,tehnica, de cele mai multe ori impecabilă, chiar la studenți aflați la începutul studiiilor, ceea ce îmi spune că, încă de la trecerea pragului admiterii la Universitatea de Muzică, ei sunt conduși a deprinde tehnica vocală, îmbunătățind-o, conform evoluției lor, pe tot parcursul studiilor muzicale. Se adaugă exigenta pregătire în domeniul actoriei, reliefîndu-se, încă din timpul studiilor universitare, realizări de succes pe linia tendințelor mondiale actuale în domeniul operei. Revenind la recitalul din
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
ai? îmi tăia el, vânzătorul, vorba, de cum deschideam gura... uite/ ce, să-mi dai, continuam, aia... aia, aia... ăla” (p. 365) Idealul, nu și formula ca atare. Aceasta e de câteva ori mai complicată. Oroarea de calofilie (probabil înnăscută, nu deprinsă în timp) îi conferă lui Stoiciu un privilegiu stilistic. O originalitate care e inclusiv a redactării (abuz de interjecții, de paranteze, de puncte de suspensie, virgule lăsate la voia întâmplării). Comentatorii imediați au semnalat-o la fiecare nou volum, insinuând
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
nu are nevoie. El e bogat și stătut. A învățat să se complacă în a nu se da jos din pat întreaga zi. Pericolul de a-și vedea risipită averea de care nu se ocupă îl lasă nepăsător. S-a deprins dintotdeauna să nu miște un deget pentru nimic în lume, încât aproape a uitat la ce sunt bune mâinile. Această a doua concepție despre lene pretinde o stare materială solidă ori măcar iluzia ei. O descoperim nu doar în romanul
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
omenești. * * * Brăila lui Panait Istrati o țin minte cuprinsă în seara revelatoare când, pas cu pas, cartierul faimos reînvia evocat de un brăilean autentic, prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem sau eram doi călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
faza cu cititul este o carte despre cărți. Despre relația delicată și unică pe care o putem stabili în copilărie cu literatura. Nu despre balauri, nu despre prințese. Nu despre pui de prepeliță care sfârșesc prost. Nici despre rigori etice deprinse sub amenințare. Doar despre cărți. Pe cât de îndrăzneață, pe atât de lăudabilă mi se pare ideea. În primul rând pentru că își propune să dezvolte o latență culturală adeseori trecută sub tăcere. (Virtuțile transmise copiilor fiind, până acum, mai degrabă motrice
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
aproape inutilizabile. (A-l pastișa pe Borges ar fi un act de la bun început sortit falimentului. Pe de altă parte, a-l imita pe Pessoa ar conduce la comoție intelectuală.) Acestea toate, separat. Darămite împreună ! Doar că nu maniera o deprinde Alex. Leo Șerban de la scriitorii citați. Ci algoritmul. Nicăieri, în Litera din scrisoarea misterioasă, el nu scrie ca Borges ori ca Pessoa. În schimb, nu o dată, se preface că imaginează ca ei. Și mai mult decât atât. Spațiul cărții capătă
Pagini bizare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5055_a_6380]
-
Delia nu-i mai permite să intre în casă. - Copiii suferă când te văd că pleci. Acum îi folosește ca pe un scut între ei doi, le schimbă capetele, îi scoate la lumină numai când vrea ea. - Trebuie să se deprindă cu faptul că nu mai locuiești cu noi. - Te reorganizezi? - Poftim ? - Lași pe cineva să vină la tine ? Gaetano o spionează cu o expresie tâmpă, ca de cauciuc... ca a vecinului lor bolnav de Alzheimer. Expresia unuia care uită. - Ai
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
curs pornirilor ludice pe care le-a resimțit dintotdeauna. N-ar fi exclus ca această despărțire să fie pricinuită, la un nivel de profunzime, de maturizarea stilistică. Ucenic vorace într-ale scrisului, Radu Cosașu învață din vreme să ocolească patetismul. Deprinde, adică, stilul și ajunge să-l descopere ca fundamental (multă vreme considerându-l, pur și simplu, accesoriu). Prima pagină a Logicii conține mărturia acestei revelații: în Popa Nan, găzduit de celebra deja mătușă Sanseverina, cufundat în Anatole France, observă că
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
primirea făcută trupelor române în Brașov. Mama mea, însoțindu-și părinții și-a continuat studiile de filologie germană, începute la Budapesta și München din anul 1914, la universitățile din Uppsala și Oslo. Limba suedeză i-a fost relativ ușor de deprins, iar la vârsta de 80 de ani mama încă era capabilă să facă traduceri de articole medicale. În schimb, norvegiana, pe care o folosise timp de un an la Oslo, o uitase cu totul. Din perioada ei de ședere în
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
mi-aș fi dorit... Când eram tânăr, groaza mea era să intru într-o redacție. Astăzi ? Tot așa. Recapitularea situațiilor în care n-am făcut față - fără să le pot evita - mi-ar lua timp. Mi-e greu să mă deprind cu termenul lui Kierkegaard de anxietate, pentru că se deschide către spirit. Mi-e mai ușor cu anxietatea lui Heidegger, care se deschide spre nimic. Citesc că Cioran i-ar fi scris unui tânăr: „Nimicul însuși e măsura luiDumnezeu.” Mai bine
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3551_a_4876]
-
alintându-și mâțele și primindu-și generos oaspeții. De asemenea, e menționată cauza suferinței, „epilepsie, boală pe care o avusese și mama lui timp de vreo zece ani, dar de care se vindecase”. Conchide: „Născut din popor, trăitor la țară, deprins cu obiceiurile și datinele țăranului, din fire isteț și mucalit...” Cel care îi dedică primul studiu lui Creangă este N. IORGA, în „Convorbiri literare”, 1 iunie 1890, unde remarcă „însemnătatea capitală” a scrierilor sale, în care „firea unui popor întreg
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
mic, Flaviu. Mezinul se simte la rându-i trădat, își urăște tatăl pentru că-l alege pe Cezar la partaj, își eutanasiază mama și se sinucide într-o tabără. Așadar, scenarii cu iz de tragedie antică. Sub semnul fatalității, Cezar se deprinde cu „iminentul eșec”; la 23 de ani învață să fie crud și, sub influența lecturilor, îmbrățișează o stare de așteptare. Toate informațiile se oglindesc într-un puzzle interior definitivat. De aici paradoxul. Dora Pavel prelungește suspansul în detalii simbolice. Răpirea
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
împlinit nici o săptămână, îl deranjează deja pe șeful “celui mai cinstit guvern”. Este dovada că ne facem datoria de partid de opoziție, expunând fără menajamente iresponsabilitatea și incompetența guvernării USL, pe care cu greu le mai poate acoperi singura tehnică deprinsă de premierul Victor Ponta: minciuna".
PMP îl atacă dur pe Victor Ponta: "Maturizați-vă!" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36134_a_37459]
-
primitivism atroce). Atunci când cea dintâi e veritabilă, când are subtilitate și luciditate, ea devine aproape automat un fapt de talent și se numește conștiință artistică. Replierile, amânările, reevaluările, abandonul chiar, fac parte din schema ei intimă. Iar această „panoplie” se deprinde, nu e înnăscută, nu ține de instinct. Vine deodată cu lecturile (pe cât se poate, intensive), cu afinitățile, cu exersarea nuanțelor, cu, pe scurt, știința inefabilă a literaturii. Cunoscut mai cu seamă ca traducător (printre multe altele, lui îi aparțin versiunile
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul“ ar fi o astfel de zicere, vorbind, poate mai mult decât altele, despre ceva ce am deprins de la otomani (de la purtătorii de fes !). Daniel Vighi identifică în ambianța de azi pe unul dintre aceștia: „Turi Mustafa de la restaurantul cinegetic de pe strada Schelei“. Demersul recuperator întreprins de Daniel Vighi atrage mai ales prin faptul că dă prioritate evocării
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
poetul are grijă să varieze la maximum portanta și materialul metaforic, pînă și ingeniozitatea dovedită de el obosește: „Viața-i făcută din fulgere și cenușă;// A fost un joc al morții drumul meu?/ Dar moartea să se joace nu-i deprinsă;// În giulgiul zîmbetului meu eu mor;// Și lumea e o groapă mare-acum/ În care inima de doruri arsă/ Se surpă;// La vorba lui dorințe noi/ Și crînceneaprindeau rubine/ În întunericul din noi“. Această profuziune figurativă clarifică mai bine decît orice
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
importante, de la prima întâlnire cu Noica, acasă la acesta, „undeva prin Berceni”, la care Vasile Dem. Zamfirescu și prietenul său de atunci, Gabriel Liiceanu, au fost duși de Sorin Vieru, și până la adevărata învățătură pe care cel intervievat nu a deprins-o din facultate, ci tot de la Noica: „Noica ne oferea, cum am spus, o direcție potrivită fiecăruia, dar insista și să ne formăm instrumentele ca să avem acces direct la surse, germana, greaca veche, latina. Prin urmare, era un program destul de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
pe ușa fiecărei facultăți cîte o coală de hîrtie pe care erau înșirate numele celor exmatriculați și motivele exmatriculării. În dreptul meu scria: «Pentru declarații false cu privire la originea socială a părinților și rudelor sale»”- Despina Slăvescu, p. 92); 6) legea tăcerii deprinse de timpuriu, copilul fiind învățat să nu vorbească în afara casei. Urmarea e sindromul însingurării cu punerea accentului pe încrederea cuvenită numai anumitor oameni, de aici pierderea naivității și maturizarea precoce, la o vîrstă cînd alții se bucură de nălucile basmelor
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
venit la domnie Constantin Cantemir, l-a adus la curte pe Dimitrie care avea atunci 16 ani. Dimitrie Tarangul învăță la Iași meseria armelor sub îndrumarea spătarului Ilie țifescul, iar știința de carte sub îndrumarea mitropolitului Dosofteiu. Mânuirea armelor a deprins-o repede dar, pe lângă carte, Dimitrie căuta să afle dela mitropolit amănunte despre locuitorii Moldovei dinainte de venirea lui Dragoș. Din acele amănunte își reamintea acuma doar că erau mult mai înaintați decât Apusenii în ducerea luptei și cunoșteau praful de
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
visa laolaltă cu ceilalți" Numărul anilor mei a încurcat toate loteriile Ca să te întîlnesc am fost purtat prin imagini încinse mi-au dat nume de împrumut și cămăși pregătite pentru alții (peste dealuri înverzite într-o altă încăpere mă voi deprinde cu legile răsfățului: nu vei fi acolo) la ieșirea din pubertate am scris "cu fierbințeala sîngelui meu aș putea coace o pîine" descoperim democrația iluziei: mă voi frînge laolaltă cu ceilalți Flacără neagră Uneori părăsim ca și cum am învinge ca și cum noaptea
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]