550 matches
-
Carola Puwak și Eugenia Moldoveanu, membră a Comisiei de Cultură, ale cărei inițiative sunt axate preponderent către această arie). În același timp, în rândurile PSD se regăsesc și unele dintre cele mai active femei în ceea ce privește reflectarea intereselor de gen. Astfel, deputata Minodora Cliveti 3, membră a Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, a avut o propunere legislativă referitoare la violența în familie, ale cărei prevederi au fost preluate în Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (deputata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
deputata Minodora Cliveti 3, membră a Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, a avut o propunere legislativă referitoare la violența în familie, ale cărei prevederi au fost preluate în Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (deputata fiind și membră a Comisiei de mediere, legea a fost adoptată ulterior), dar și o propunere legislativă privind Codul familiei. De asemenea, a fost membră a comisiilor de mediere în ceea ce privește Legea egalității de șanse și aprobarea Ordonanței de Urgență a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de partide ale femeilor, de partide care includ printre prioritățile lor reprezentarea intereselor de gen sau de circumscripții preponderent feminine), nu poate deveni punctul central al acțiunii politice. În rândul parlamentarelor PSD care au avut o activitate consistentă se numără deputata Smaranda Dobrescu și senatoarele Rodica șelaru, Fevronia Stoica și Maria Antoaneta Dobrescu. Smaranda Dobrescu a inițiat un proiect de lege referitor la combaterea violenței în familie, iar Fevronia Stoica a avut în vedere o propunere legislativă privind alocația de susținere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
categoria „spectatoare”, activitatea ei fiind extrem de limitată, iar o alta nu are activitate care să reflecte interesele de gen2, fiind mai degrabă axată pe domeniul comisiei din care făcea parte (cea pentru industrie). În același timp însă, activitatea Iuliei Pataki, deputată UDMR, are o componentă pregnantă de gen: ea este membră a Subcomisiei de Oportunități Egale din cadrul Comisiei pentru Integrare Europeană, precum și a Comisiei pentru Egalitatea de șanse. Chiar dacă la nivelul inițiativelor legislative nu sunt reflectate interesele de gen, în schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Alte două parlamentare din această categorie, Böndi Gyöngyike și Ana Florea, chiar dacă nu au alocat reprezentării intereselor de gen o cotă importantă a activității lor parlamentare, au avut inițiative sau intervenții în plen prin care susțineau această perspectivă genizată. Așadar, deputatele din partea minorităților naționale nu au avut o activitate concludentă de reprezentare a intereselor de gen, lucru explicabil atât prin activitatea lor redusă în general, cât și prin prioritatea stabilită în promovarea intereselor celuilalt grup minoritar din care fac parte. Concluzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Elena Udrea: Sunt bărbații, categoric. Gabriela Vrânceanu Firea: Cu politica... cum mai stați? De ce ați plecat din PNL? ș16 decembrie 2005, „știrea Zilei cu Gabriela Vrânceanu Firea”, Antena 3ț Andrei Gheorghe, realizator de televiziune: Ce ruj folosiți? Roberta Alma Anastase, deputată: Nu știu cum se numește... Andrei Gheorghe: Asta e o greșeală. Sunteți femeie sau om politic? Roberta Alma Anastase: Sunt și femeie, sunt și om politic. ș1 decembrie 2005, „Politică, frate!”, Realitatea TVȚ Robert Turcescu, jurnalist, moderator de talk-show: Bună seara, doamnelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
iar cei care nu moderează talk-show-uri de televiziune (Sorin Roșca Stănescu, Cornel Nistorescu, Mircea Dinescu) sunt însă invitați cvasipermanent la astfel de programe. La toate acestea se adaugă și exemplul oferit de topurile miniștrilor și parlamentarilor români, ambele dominate de deputata Mona Muscă, membră a PNL, fostă ministră a Culturii și una dintre politicienele cu cele mai multe participări la talk-show-uri de televiziune. Poziția sa pe primul loc, în ambele clasamente, nu trebuie interpretată cu prea mult optimism, atâta vreme cât pare să fie o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
dezbătut în emisiune”1. Pe terenul de fotbal al... politicii: Mona Muscă și Robert Turcescu „Cel mai bine plasat om politic din categoria oamenilor politici de sex feminin în preferințele electoratului” ă aceasta este caracterizarea pe care i-o face deputatei PNL Mona Muscă realizatorul emisiunii „100%”, Robert Turcescu, cu ocazia ediției din 20 octombrie 2005 de la Realitatea TV. Emisiunea are un punct de plecare interesant: amfitrionul îi propune invitatei să joace un meci de fotbal pe un teren în miniatură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
voia jurnalistului-gazdă. Este și cazul Monei Muscă, invitată la emisiunea lui Robert Turcescu de două ori în perioada iulie-decembrie 2005 (prima oară în ediția din 17 august, după demisia sa din funcția de ministru al Culturii în Guvernul premierului Tăriceanu). Deputata liberală, departe de a refuza propunerea realizatorului, se dovedește capabilă să o speculeze în favoarea ei, câștigând puncte de imagine la nivel personal ă dar la nivelul „politicianului Mona Muscă”, nu la cel al „femeii Mona Muscă”. De-a lungul celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
femeie, fie ea membră a Guvernului sau a Parlamentului. În privința echipei Opoziției, însă, Mona Muscă include nu mai puțin de trei femei: o fostă ministră, Silvia Ciornei, o fostă președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Rovana Plumb, și o deputată PSD, Minodora Cliveti. Nu e vorba nici aici de intenția de a aduce în teren câteva dintre reprezentantele femeilor. Cel mai probabil, Mona Muscă optează pentru cele trei femei social-democrate pentru a putea ignora câteva nume sonore de bărbați din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
dus pe stadion... Un element important pentru discuția noastră este modul în care Mona Muscă caracterizează succint personalitățile politice ă bărbați și femei ă la care face referire în timpul discuției. În tabelul de mai jos se regăsesc atributele conferite de deputata liberală persoanelor menționate în diverse momente din emisiune: Atributele bărbaților au rezultat din argumentele oferite de Mona Muscă în momentul alcătuirii echipelor de fotbal ipotetice ale Alianței și Opoziției. Femeile au fost caracterizate mai ales în partea a doua a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
dezechilibru pronunțat între cele două categorii. Avem de-a face cu „clasica” prezentare stereotipă a femeilor și a bărbaților în cultură și societate (Grünberg, Miroiu, 1997, p. 88-89; Dragomir, Miroiu, 2002, p. 341-344.), ilustrată de axa „femeile sunt/bărbații fac”: deputatele și ministrele sunt frumoase șdeosebit de, extraordinar de, foarteț, agreabile, îndrăznețe, harnice, pline de bunăvoință, în timp ce politicienii fac strategii, proiecte de lege, guvernează, luptă, conduc ministere dificile, fac performanță. Poate cea mai izbitoare comparație reiese din conotațiile paralele ale termenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
pe care le-a conferit bărbaților; un exemplu elocvent este modul în care și-a caracterizat performanța în fruntea Ministerului Culturii: „...mi-a plăcut foarte mult ce am făcut, și am făcut și treabă bună” șsubl. meaț. În același timp, deputata liberală dă dovadă de fair-play politic (în relație cu bărbații), recunoscând meritele adversarului: „Alin Teodorescu șesteț un om foarte bun acolo șPSDȚ, îmi pare rău că nu e la noi”, „Vasile Dâncu șesteț un câștig al PSD-ului”. Totuși, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
legislaturi. Am chemat doi oameni foarte tineri, foarte drăguți, foarte isteți, să vedem dacă trebuie să ne așteptăm la ceva bun de la ei. Intenția realizatorului emisiunii, cât se poate de onorabilă, alunecă pe panta stereotipurilor de gen încă de la început: deputata Roberta Anastase este prezentată de Stelian Tănase drept fosta Miss România 1996, proaspăt venită în studio de la o prezentare de modă, moment în care Victor Ponta, deputat PSD, se simte dator să îi atragă atenția moderatorului că a făcut o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
o prezentare de modă, moment în care Victor Ponta, deputat PSD, se simte dator să îi atragă atenția moderatorului că a făcut o gafă, apelând la stereotipul „femeii-care-nu-dorește-să-i-se-cunoască-vârsta”: „Nu trebuia să prezentați anul, este o lipsă de tact din partea dumneavoastră...”. Deputata PD intervine și corectează informația: nu a participat la o prezentare de modă obișnuită, ci s-a implicat într-o manifestare organizată de femeile parlamentari ce au dorit să atragă atenția asupra violenței domestice cu ocazia Zilei internaționale de luptă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de lucruri din astea. Această plasare ambiguă a Robertei Anastase, în concursuri de Miss, prezentări de modă, laolaltă cu soții de oameni politici este de natură să furnizeze publicului, încă din primul moment al emisiunii, o imagine greșită asupra activității deputatei. Discuția începe cu o situație de inegalitate, speculată îndeajuns de mult de celălalt invitat al emisiunii ă un bărbat, tânăr politician. Analiza atentă a schimburilor de replici pe subiecte politice scoate și ea la iveală un dezechilibru între poziția politicianului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
adesea în mod stereotip. În logica aceasta, o fostă Miss România nu poate fi considerată potrivită pentru meseria de politician, cel puțin nu de către bărbați. Chiar și vârsta poate fi un element în defavoarea femeilor: în emisiunea „100%” citată mai înainte, deputata Mona Muscă afirmă despre o altă tânără politiciană, Lavinia șandru, că este „deosebit de agreabilă, incisivă, puțin prea tânără încă în politică șsubl. meaț, o prezență extraordinar de agreabilă”. Pe de altă parte, în timp ce tinerilor bărbați politicieni li se atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
pentru ea, primise bucuros această ofertă, ar fi fost prost să zică ba, dar până la urmă tot observase că ea este prea bătrână, că venise din fundul lumii, nimeni nu o cunoștea, nu scria despre ea în ziare, nu era deputată în parlamentul țării, nici vedetă de cinema, nici măcar ministră de justiție. Ca să scape de Zinzin, iubitul ei ficțiune și-a construit o strategie. Promitea că vine la întâlnire și nu mai venea. Mereu interveneau probleme de-ale ambasadei. Putea ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
terminasem încă din prima săptămână de singurătate. Acum stăteam serile și răsfoiam blocurile de desen grele, bine umplute. Uneori îmi risipeam gândurile cu ajutorul muzicuței. Aveam să continui să răsfoiesc prin ele cu încăpățânare până ce avea să-mi fie redată Adevărata. Deputata mea s-a întors, așadar, la locul ei de baștină. Și-a luat cu sine doar cele strict necesare. Noi nu vorbiserăm niciodată despre locul acela. Dar când a plecat, am aflat care era: Klåvamark, între Umeå și Skellefteå. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
martie am primit carnetul. Acum nu știu cum am reușit să le fac pe toate în acest timp. La școală aveam pentru 6 săptămâni 40 de ore, am fost obligată să-l suplinesc pe un coleg. La ultimele alegeri am fost aleasă deputată la Sfatul Popular, aveam cei trei copii, era tata la mine, sora cea mică născuse primul ei copil și la mine se simțea ca și la mama. În grădină nu se mai vedeau zarzavaturile din cauza buruienilor, care creșteau cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ar fi privit. În capul de sus al inimii este așezat fotoliul rotativ al șefei. În partea din dreapta, un fotoliu, din același tip, destinat sponsorului; în partea stângă, un altul, pentru domnul colector, redistribuitor de banii tuturor, în raport cu cerințele doamnei deputate. Coada inimii, loc unde se adună tot ce vine din celelalte părți, e destinată marelui socotitor. De aici, se poate afla, în orice clipă, cum stă, mica mare împărăție a doamnei Rița. Acum are loc o întâlnire de taină. A
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
grăunț! Grăunț, gărunț își zise el, dar, grăunț comunist! Indestructibil. Reînrădăcinabil. Reconstructor de societate umană. Poate. Cine, știe, pe când. Poate. Până atunci, însă, Eroule... trebuie să supraviețuești! Tu, cu toți ai tăi. și cu femelele, și cu masculii. Pe una, deputată în MAN, a făcut-o femee de servici la spitalul județean. Pe unulfost prim secretar la comitetul orășenesc al comuniștilor din Dealul Mare - tractorist la primul fermier privat apărut pe aceste meleaguri. și, tot așa, nu a rămas, nici unul, muritor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
țină companie pentru toată viața. Numai că fata asta era construită din alt lut. Dorea să facă parte din lumea bună de la nivel înalt, să-i dea o lecție de eleganță doamnei Prim Ministru, o lecție de cultură generală unei deputate care era la modă și chiar Monicăi să-i dea lecții de rafinament. Dorea Lena să facă din Corbu o rampă de lansare? S-ar fi putut crede și așa ceva. Avionul s-a auzit huruind și, puțin emoționată, Lena s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
posibilă rupere a PNL, vicele liberalilor spune că acest lucru este în mod evident imposibil, din moment ce președintele partidului Crin Antonescu a luat atât de multe voturi la Congres. Delegația Permanentă a PNL a decis pe 27 excluderea din partid a deputatei Diana Tușa și a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, cu câteva zile înainte fiind dat afară și Vlad Moisescu. Propunerea excluderilor a fost făcută în Biroul Național al partidului de către Crin Antonescu.
Chiuariu, atac la Tușa: Ori ești în USL, ori cu slugile lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37065_a_38390]
-
Patria Mamă. În perioada războiului a fost mobilizată ca medic militar, apoi funcționează ca medic la Spitalul de la Costingeni din apropierea Chișinăului. Este membru fondator al Partidului Național Moldovenesc și fondează Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost aleasă deputată în Sfatul Țării, iar după Unire devine directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău (19181938). La ocuparea Basarabiei de către Sovietici în 1940, Elena Alistar locuiește la Iași o scurtă perioadă, apoi se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]