1,136 matches
-
ALEXANDRA: Grigore Brâncuș, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română. Manual pentru studenți străini. București, 1981, LM, p. 269-270. [111] DASCĂLU, CRIȘU, Aspecte ale poeziei lui Nichita Stănescu, în: LL, nr. 2, 1981, p. 257-259. [112] DIACONESCU, LIZICA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele prefixe și sufixe [res.fr.], Bulșt Pitești, 1981, 67 70. [113] DIMA, PETRACHE, [La rubrica: Ancheta ;,Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul limbii și literaturii române în școală (I); anchetă organizată împreuna cu elevii], RN, 10, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
LL, nr. 3, 1991, p. 197-200. [64] DUȚU, OLGA, Exerciții ortografice pentru admiterea în liceu. Constanța, Editura Europolis, 1991, 112 p. (Colecția elevului). [65] FAITER; ION, Limba română, clasa a VIII-a. în: Dynamis, 2, nr. 8, 1991, p. 4. [derivarea cu sufixe, prefixe]. [66] FLORESCU, CONSTANTIN E., Activitatea logopedică. Prevenirea tulburărilor de limbaj. în: Tribînv, 2, nr. 11, 1991, p. 7. [67] FLORESCU, CRISTINA, Elena Slave, Metaforele limbii române. în: AnL-A, 32, 19891991., p. 209-211. [68] GÂRMACEA, CORNELIA, Programe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
concept este o unealtă conceptuală pentru a rezolva un anumit număr de probleme” [Rey 1998, p. 203]. Conceptul de competență orientează viziunea învățământului. Trebuie deci relevată semnificația acestei abordări noi, căci potențialul său este interesant, mizele sale sunt importante și derivările posibile se relevă numeroase. De aceea definiția conceptului implică explicitarea sensului. Pentru a face aceasta, convine să abordăm diferite maniere și unghiuri diferite. Ca în oricare domeniu de activitate, competența reprezintă condiția asiguratorie pentru performanță și eficiență, fiind susținută, în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
evidențiate dificultăți legate de procesul standardizării: - Tendința de a absolutiza/maximaliza funcția și posibilitățile standardizării; - Dificultatea determinării punctului optim al conexiunii dintre constant și obligatoriu de realizat pe de o parte, și flexibilitate și dinamism, pe de altă parte; - Dificultatea derivării specificului procesului, în dependență de unele aspecte caracteristice, subtile chiar, ale formării generale și profesionale în raport cu specializările mai înguste și tradițiile unor instituții aparte; - Dificultatea stabilirii concordanței între standardizarea diferitor niveluri ale sistemului educațional.[Guțu V. et al, 2003, p.
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
3. Anomalii de hemostază și fibrinoliză Hiperglicemia cronică antrenează mecanisme complicate, inițiate de disfuncția endotelială și de hiperstimularea activității plachetare. Leziunea endoteliului vascular determină: -stimularea sintezei de tromboxan A2 (TX A2) din acid arahidonic, cu rol proagregant și vasoconstrictor, din cauza derivării căii normale a ciclooxigenazei și prostaciclin-sintetazei; -nivelul crescut al factorului von Willebrand care se află subendotelial și permite agregarea plachetelor de peretele vascular, prin legarea sa de complexul de glicoproteine Ib-IX a membranei plachetare. Plachetele se fixează de complexul glicoproteic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
așa cum au semnat ei : Alecsandri, Hașdeu ; *păstrarea grafiei numelor proprii străine : Bordeaux ; *scrierea cu x deși se pronunță cs și gz : exercițiu, exemplu, examen. Principiul morfologic hotărăște norma de scriere pe baza unui model de manifestare a mecanismelor flexiunii și derivării cu sufixe. Acest principiu oferă normelor de scriere caracter rațional, rigoare logică și consecvență, face scrierea mai exigentă din punct de vedere intelectual. Potrivit principiului morfologic, există două categorii de norme : a) care țin seama de casa morfologică ; b) care
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Metode de analiză 34 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere 35 III Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 37 1 Introducere, obiective și structură 37 2 Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc 44 2.1 Condiții asupra deplasării XP 44 2.2 Principiul de "evacuare" a VP 47 2.3 Poziții de legitimare 47 2.4 "Object shift" și derivarea propozițiilor VOS și VSO în română și în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obiective și structură 37 2 Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc 44 2.1 Condiții asupra deplasării XP 44 2.2 Principiul de "evacuare" a VP 47 2.3 Poziții de legitimare 47 2.4 "Object shift" și derivarea propozițiilor VOS și VSO în română și în limbile romanice 48 2.5 Evacuarea VP prin deplasarea obligatorie a complementului centrului V 53 2.5.1 Cazul structural în teoria elaborată de Pesetsky și Torrego 53 2.5.2 Structura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului 68 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică 71 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică 71 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională 95 3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Prav.1780: 44) d. [DP [AP iubitorii de Hristos] creștini](AAM.1713: 12r) În structura internă a grupului adjectival există, de asemenea, structuri cu centru final, fie cu centre adjectivale participiale (35), fie cu centre adjectivale deverbale (36); tot prin derivări de tip centru final se explică și structurile cu mărci de gradare postadjectivale (37) (Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015; pentru distribuția lui foarte în româna veche, v. Brăescu 2015a, 2015b: cap. 3). (35) la [DPacest [&P [APcinstit] și [AP [PPde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsăturile sintactice (notate cu F; engl. feature) au două dimensiuni, intepretabilitate și valoare. Îi urmăm pe Pesetsky și Torrego (2007), care disting între trăsături interpretabile și neinterpretabile, pe de o parte, și trăsături valorizate și nonvalorizate,pe de altă parte. Derivarea sintactică este condusă de necesitatea de a elimina trăsăturile neinterpretabile (Chomsky 2001, 2001). Pesetsky și Torrego (2007) definesc operațiunea ACORD astfel (v. și Frampton și Gutmann 2006 pentru o formulare asemănătoare): (45) Agree (Feature sharing version) (Pesetsky și Torrego 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Teoriei fazelor (Chomsky 2001, 2008)39, periferiile au fost considerate proprietăți ale domeniilor fazale. Modulul sintactic interacționează cu modulele interpretative (Formă Logică / Formă Fonologică) într-o manieră ciclică, prin intermediul fazelor; într-o definiție simplificată, fazele sunt fragmente fonosintactice autonome ale derivării sintactice. Majoritatea cercetătorilor acceptă că există două faze în structura propoziției (C și v) și că grupul nominal, analizat ca grup al determinantului (DP), este tot un domeniu fazal 40. Fazele au abilitatea de a proiecta periferii, domenii care găzduiesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
probabil. d. El a (*bine) mâncat bine. Această caracteristică a nucleului verbal românesc a fost interpretată drept un proces de formare a unui "centru complex" (Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Giurgea 2011), rezultând din deplasarea de tip centru-la-centru (engl. head-to-head movement) în derivarea formelor verbale românești, deplasare locală (Roberts 1994; v. Roberts 2011 pentru discuții) și încorporantă (Baker 1988; Roberts 1991) prin însăși natura sa (8). (8) a. XP b. XP ei ei X0 YP ==> Y0+X0 YP ei ei Y0 .. Y0 Deși
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga cliticului (9a,b,d) sau la stânga complexului clitic plus auxiliar (9c) păstrând analiza conform căreia verbul se deplasează drept centru (X0-movement), există două soluții tehnice, ambele contrazise de datele lingvistice: (a) neaplicarea regulii de formare a centrului complex și derivarea prin deplasare lungă a centrului (engl. Long Head Movement)2, operație propusă de Rivero (1993); (b) descompunerea centrului complex printr-o operațiune de excorporare (engl. Excorporation), propusă de Roberts (1991). Faptul că niciuna dintre aceste operațiuni nu se aplică este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grup, deplasare XP (engl. XP-movement), superioară analizei tradiționale care stipulează deplasarea centrului. Acest tip de analiză a fost propus de Koopman și Szabolcsi (2000) în analiza complexelor verbale din maghiară și neerlandeză (și, marginal, germană), extins de Müller (2004) la derivarea deplasării verbului în germană și de Tescari Neto (2012) la portugheza braziliană și sugerat de Laenzlinger și Soare (2004) pentru română. Avantajul sincronic direct este că, în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului în română, strategia de deplasare XP explică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atribuirea acuzativului (T0P = TenseObjectPhase), proces diferențiat de Pesetsky și Torrego (2004, 2011) de atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități) a domeniului lexical vPeste următoarea: (16) (IP > periferia vP) vP > TOP > VP 2. Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc Tipul de deplasare pe care îl propunem în derivarea verbului românesc a fost identificat de den Besten și Webelhuth (1987, 1990) și a primit, din motive care vor deveni imediat evidente, denumirea de "remnant movement". 2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități) a domeniului lexical vPeste următoarea: (16) (IP > periferia vP) vP > TOP > VP 2. Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc Tipul de deplasare pe care îl propunem în derivarea verbului românesc a fost identificat de den Besten și Webelhuth (1987, 1990) și a primit, din motive care vor deveni imediat evidente, denumirea de "remnant movement". 2.1 Condiții asupra deplasării XP Prima condiție în analiza deplasării verbului în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasare XP pe care îl avem în vedere este deplasarea specificator - la - specificator a VP (pe modelul operațiunilor de topicalizare VP / vP de la Müller 1998, 2004 i.a.), nu deplasări generalizate complement - la - specificator de tipul celor care funcționează în derivarea complexelor verbale (pe modelul Koopman și Szabolcsi 2000); acest al doilea tip de derivări necesită, într-adevăr, un proces de evacuare sistematică a tuturor subordonaților din domeniile care alcătuiesc complexele verbale. 2.2 Principiul de "evacuare" a VP Laenzlinger și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
VP (pe modelul operațiunilor de topicalizare VP / vP de la Müller 1998, 2004 i.a.), nu deplasări generalizate complement - la - specificator de tipul celor care funcționează în derivarea complexelor verbale (pe modelul Koopman și Szabolcsi 2000); acest al doilea tip de derivări necesită, într-adevăr, un proces de evacuare sistematică a tuturor subordonaților din domeniile care alcătuiesc complexele verbale. 2.2 Principiul de "evacuare" a VP Laenzlinger și Soare (2004) fac o primă propunere de formulare a unei analize a deplasării ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
De asemenea, după cum s-a arătat în bibliografia anterioară (Cornilescu 2000; Alboiu 2002), atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; din nou, motivația pentru deplasarea obligatorie a subiectului este greu de găsit. 2.3 Poziții de legitimare În derivarea complexelor verbale din maghiară și neerlandeză, Koopman și Szabolcsi (2000) formulează o ipoteză asemănătoare cu principiul propus mai sus de Laenzlinger și Soare (2004): "[w]e are led to assume that both arguments and adjuncts have their own licensing positions
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
jucăria copiilor' (maghiară, propoziție neutră; Koopman și Szabolcsi 2000) Astfel, ipoteza de analiză prezentată de autoare (extracția subordonaților verbului și deplasarea sistematică a VP în specificatori verbali superiori, i.e. o deplasare complement - la - specificator generalizată) rezolvă problemele de adiacență în derivarea complexelor verbale din limbile analizate. Româna nu prezintă efecte de adiacență de acest tip, astfel că deplasarea ca grup a verbului are loc într-o manieră diferită: deplasarea VP este de tip specificator - la - specificator, de același tip cu deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de adiacență de acest tip, astfel că deplasarea ca grup a verbului are loc într-o manieră diferită: deplasarea VP este de tip specificator - la - specificator, de același tip cu deplasarea obișnuită a grupurilor nominale. 2.4 "Object shift" și derivarea propozițiilor VOS și VSO în română și în limbile romanice Pe baza unei bibliografii impresionante, care include și studiul asupra românei al Gabrielei Alboiu (1999), Gallego (2012) analizează derivarea propozițiilor VOS și VSO în limbile romanice. În ce privește derivarea sintactică a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu deplasarea obișnuită a grupurilor nominale. 2.4 "Object shift" și derivarea propozițiilor VOS și VSO în română și în limbile romanice Pe baza unei bibliografii impresionante, care include și studiul asupra românei al Gabrielei Alboiu (1999), Gallego (2012) analizează derivarea propozițiilor VOS și VSO în limbile romanice. În ce privește derivarea sintactică a propozițiilor VOS, Gallego examinează propunerile anterioare - derivare printr-un proces de object shift (Ordóñez) (22), respectiv derivare prin topicalizarea VP (Belletti, Zubizarreta) (23) - și arată că ambele procese sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]