1,030 matches
-
timidității ? Se agita pe loc, îngrozit. Haina se deschise peste cămașa-jerseu din lână care își pierduse, se vedea, prin purtare excesivă, culoarea și forma. Atârna pe trup mototolită, răsucită anapoda. O bucată de curea uzată ieșise din pantaloni, pendulând în deschizătura hainei. Se zguduia, înăbușit. Capul îi căzuse între umeri, zvâcnind, ca și pieptul uscat. Se înroșise și dunga, tot mai lată spre creștet, a cheliei. Băgase mâinile în buzunarele hainei. Scotea, în pumni, câte o batistă, pe care o ducea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dar apa li se dădu cu măsură. Și fiecare ar fi vrut mai degrabă să nu mănânce decât să nu bea. Apoi, la adăpostul corturilor groase, se culcară în sfârșit toți, chiar și robii. În vreme ce se culca, Iahuben zări prin deschizătura cortului niște sclavi care înjghebau în pripă un umbrar pentru Puarem și Tefnaht. Trezindu-se după vreo două ceasuri de somn adânc, soldatul ieși să privească puțin deșertul. Ochii lui îl găsiră lângă un dâmb de nisip pe Auta. Sclavul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ucidem, slăvite? întrebă Tefnaht. - De ce să-i ucidem noi? Vor muri singuri după ce vor mânca cele din urmă rădăcini de pe ostrov. Acolo bântuie furtuni dese și înotînd nu vor putea să străbată marea. Deodată Marele Preot tăcu, privind îngrijorat spre deschizătura cortului. - Spune-mi, Auta, întrebă el în grabă, străinii au învățat limba atlantă? Auta deschise gura și o clipă se opri. Înțelese. Zâmbi în sinea sa, dar nici o cută nu se clinti pe fața lui. Apoi spuse liniștit: - Nu, stăpâne
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ale colonului V.Earl Irons descrie dezastrul alimentar american modern după cum urmează: În multe cazuri, alimentele pot rămâne în organismul unei persoane timp de mai multe luni sau chiar ani. Această mâncare putrezește și se descompune și este îngropată în deschizăturile și cutele colonului... Colonul majorității persoanelor a devenit o groapă de gunoi stagnantă în loc să fie un sistem de evacuare rapid și dinamic. Trofologia: știința combinării mâncărurilor Spre deosebire de conceptul taoist de echilibru, noțiunea occidentală de dietă echilibrată este simplistă și superficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se desprind din arborele vieții. Adeptul Elixirului Auriu al nemuririi „repetă” așadar pentru actul său final de libertate, simulând efectiv moartea printr-o transă meditativă. El își transferă conștiința în spiritul-corp, apoi o proiectează în afară, în spațiu, printr-o deschizătură din creștetul capului care se dezvoltă ca rezultat al deschiderii centrului de energie psihică din vârful Canalului Central. Fără această repetiție regulată, spiritul său poate avea „trac” în momentul crucial al morții. Această frică i-ar face spiritul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
piciorul artificial din capcana de sârmă și tufișuri. Ți-ai mutat greutatea și, punându-ți brațul În jurul ei, ai tras-o Înspre tine. Ai lăsat inerția, așa cum obișnuia domnul Conroy să spună la ora de știință, să o Împingă prin deschizătură spre margine. Ea a intrat În panică, s-a Încordat și a scos un țipăt, dar tu ai ținut-o strâns și ai rotit-o, ridicând-o În picioare. Te-ai simțit atât de mândru că erai atât de puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Mircea Eliade consideră că "bazilica creștină și, mai târziu, catedrela preiau și prelungesc toate aceste simbolisme"227 ale vechilor temple. Ele îl fac pe omul religios să se simtă "în Centrul Lumii și la însuși izvorul realității absolute, foarte aproape de "deschizătura" care-i asigură comunicarea cu zeii"228. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care, pe lângă slujbele și serviciile religioase propriu-zise, întâlnim, ce-i drept, destul de rar, diverse forme de divinație cu ajutorul cărții (fenomenul va fi tratat de altfel într-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
românești vechi de la a coase, păstrate regional. macferlan, raglan, spențer, delon Multe nume de articole de vestimentație au la originea îndepărtată un nume de persoană. Cuvântul macferlan este definit în DEX ca „pardesiu bărbătesc (larg și) fără mâneci, cu două deschizături pentru brațe, peste care cade o pelerină scurtă“ și este explicat ca împrumut din fr. macferlane. La origine, acesta are un nume scoțian, Mac Farlane, numele presupusului creator al acestui tip de îmbrăcăminte. Tot în DEX, termenul raglan este explicat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
petrecut ceva timp concentrându-mi atenția asupra textului, dând paginile cu degetele și Îmbătându-mi ochii cu ceea ce nu visasem nicicând să am. Am lăsat lumina aprinsă, așa că am avut În sfârșit o priveliște perfectă a mea În timp ce plonjam În deschizătura moale dintre picioarele ei. După aceea, ea rămase deasupra mea, respirând ca un câine somnoros dar mulțumit, mângâindu-mă pe piept ca și cum și-ar fi manifestat astfel recunoștința față de mine. — Doamne, da’ ce bărbat bine făcut ești. — Mama a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
colo. Haide, mai fă o Încercare. Poate de data asta mă vei face să râd. Cu buzele-i extrem de subțiri, aproape invizibile, gura lui Tesmer era ca o tăietură Într-o perdea de proastă calitate. Tot ce se zărea prin deschizătura ei erau vârfurile ascuțite ale dinților săi ca de rozătoare și priveliștea ocazională a limbii sale ca o stridie aspră, de culoare gri-alburie. Uite ce e, Tesmer, știu că pare nițel cam uzat, dar crede-mă pe cuvânt, e cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ai pus roșu de sânge? întreabă, și eu îi conduc mâna, ținându-l ușor de antebraț, spre pata groasă de culoare stoarsă pe paletă, iar el își încinge pensula, în lățime ne-a cerut s-o facem atât cât cuprinde deschizătura brațelor sale, Drept, cu picioarele ușor desfăcute, concentrat la mișcările mâinii, eu, poate la un metru depărtare de el, pe lavița de lemn, scriind la masă pe un caiet gol cu linii, caiet în care, Mai stoarce-mi roșu! îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe masă, aproape peste caietul meu, din fericire, l-am tras la timp, Din acest punct, și degetul lui arătător se situează ușor deasupra ultimei tușe de culoare puse pe pânză, de aici până la rama de sus sunt exact patru deschizături de palmă, și îmi demonstrează măsurând cu palma deschisă prin aer, ajungând cu precizie la ramă, Incredibil! Revine apoi în jos, refăcând traseul spre punctul de pornire, Tot de aici înspre dreapta sunt aproximativ trei palme, precizia lui mă uimește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în portocaliu și albastru, iar pe umărul drept are incrustată o cruce de o lucrătură foarte fină, atât de decorată încât nici nu mai seamănă prea bine cu o cruce, Ai văzut că n-ai uitat?! Și în spate prin deschizătura mormântului eu am pictat cerul albastru, Îți dai seama ce senzație vor face tablourile tale la expoziție, Theo?! Cred că nu mă mai interesează succesul, Corina! Când eram mai tânăr sufeream de lipsa de recunoaștere a celorlalți, știam că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
colțuri cu clame, în piață banane, ananas, struguri, pepene, ridichi, flori, eșarfe, poșete, femei cu plasele pline, bărbați discutând, târguind, cine nu se târguiește dă semn de proastă creștere, îmi explică Andrea, ne cumpărăm și noi niște cârnăciori strecurați în deschizătura unei chifle pe care abia o pot ține într-o mână, și Andrea îmi propune să-mi arate parcul, mâncăm așezați pe-o piatră de zid la marginea pieței, 11 aprilie, Taina lui Andrea! E bine ca uneori oamenii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Theo unul dintre cazurile mele mai puțin fericite, Dacă ați terminat, surâde Andrea, ce-ar fi să coborâm la cină, mie mi-e o foame, Excelentă idee! 15 iulie, am adormit pe țărm în miezul zilei și am visat, o deschizătură imensă în aerul alb și undeva deasupra, venind în întâmpinarea mea sculptați în marmură alb-albastră trei porumbei, pluteau fără să zboare, nu erau vii și totuși stăteau în aer fără ca ceva anume să-i susțină, în spatele lor trei îngeri, figuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
despre elfii ce au intrat și nu au mai ieșit de acolo. Într-o zi, trecând pe coridorul unde se afla și acea cameră, am văzut că ușa era întredeschisă. La început mi-a fost teamă să mă uit prin deschizătură, dar până la urmă am prins curaj. Era o cărare largă, pe marginea căreia erau multe flori viu colorate și înmiresmate și meri încărcați cu flori alb-roz; era cărarea care ducea spre lumea oamenilor. Nu am apucat să văd prea multe
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
În confruntarea cu monstrul din Mastrick!“, spuse el zâmbind la fel de Încântat. Doamne, ăla a fost un articol beton. Nici titlul n-a fost rău. Păcat că „polițistul erou“ nu creează nici o aliterație... Ridică din umeri. Apoi Își strecură mâna prin deschizătura geamului. — Martin Leslie, Biroul de Reportaje. Logan i-o strânse, simțindu-se din ce În ce mai puțin În largul lui. — Doamne, Logan McRae... spuse reporterul. Ești inspector acum? Logan răspunse că nu, era tot comisar, iar bătrânul păru revoltat. — Glumești! Ce nenorociți! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu blocul În care locuia Chalmers. La parter În stânga: o bătrânică cu ochi nestatornici, păr gălbui ca urina și o respirație ce duhnea a vin de Xeres. Refuzase să deschidă ușa până când Logan Își scosese legitimația și o băgase prin deschizătura pentru corespondență și până ea sunase la secția de poliție să se asigure că nu era unul dintre pedofilii aceia despre care auzise. Logan nu se mai obosi să-i atragă atenția că avea cam nouăzeci de ani În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mintea labirintică a fostului împărat. Pe când toți îl priveau, având aceleași gânduri ca și el, ajunse în camera imperială, văzu Augustinienii care stăteau de pază, molozul de pe jos, gaura ivită de puțină vreme. Se opri și ceru să se mărească deschizătura. Tuturor li se păru foarte calm. În gând însă el striga că ar fi fost mai bine să nu știe nimic. Între timp, oamenii desprindeau cu grijă cărămizile subțiri, bine lipite unele de altele, adunând molozul în niște găleți. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
foșnind viu ale pădurii de deasupra orașului), s-a mutat doar În altă locuință; din Întunericul tombal nu se nasc decât obiecte vii, care așteaptă de multă vreme să capete formă; În crăpăturile ce se iscă din cub, ca În deschizătura mormântului lui Agamemnon de la Micene, rânjesc lubric semne (ne)născute, se concentrează În particule finisime de materie ce-ți Înțeapă retina dureros ca să intre În unghiul tău de recepție, să le dai un nume, să le chemi astfel În existență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se pare că este chiar o materie vegetală autentică) și observi cum te liniștești; ochiul tău se odihnește În culoarea presupusă odihnitoare; mai Încolo, În peisajul organizat agrest, un nor alb se conturează misterios, coborând lent dintr-un cer abstract; deschizătura peșterii dezvăluie brusc protuberanțe Întunecate și luminoase, zone infernale și paradisiace; În același timp, a o privi din mai multe unghiuri Înseamnă a străbate o infinitate de itinerarii posibile; concavitatea alungită În scoică dă impresia vagă și obsedantă a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
își deplasase mâinile într-o parte, deși rămăseseră în spate, și că își trăsese puțin pantalonii în jos de pe șold. Privi îndeaproape. Văzu că un pansament era ușor dezlipit de pe șold: ce naiba mai era și asta? Realiză că avea o deschizătură în piele sub pansament. Chiar atunci fu lovită cu palma drept în nas, simțind cu cartilagiul i se deplasează. Durerea explodă în toată fața și simți cum nu mai poate să respire. O cheie! Avea o cheie sau un șperaclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pansament. Chiar atunci fu lovită cu palma drept în nas, simțind cu cartilagiul i se deplasează. Durerea explodă în toată fața și simți cum nu mai poate să respire. O cheie! Avea o cheie sau un șperaclu ascuns în acea deschizătură de piele de sub bandaj. Hank se apropie foarte repede, dar Weir fu și mai iute ridicându-se și lovindu-l cu cotul în gât. Omul se prăbuși la pământ, gemând și apucându-se cu mâinile de gât, înecându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o porțiune rasă de pe capul său și care conținea sânge fals, bucăți de cauciuc gri și fragmente de os de vită. Pentru a contribui la gradul de credibilitate al întregii scene, se folosise de un mic briceag ascuns tot în deschizătura din șold, în același loc cu cheia, și se tăiase la cap, într-un loc care sângera cu abundență fără a provoca însă vreo durere. Apoi rămăsese imobil ca o păpușă de cârpă abandonată. Ochii îi rămăseseră deschiși pentru că își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu mai are nici o problemă. Dar dacă vine el, începe cu „Vai, domnule Chipstead, îmi pare rău că sun iar, dar nu e nici un preț pe asta“. Se apleacă și-l lasă să se uite în jos la ea, prin deschizătura halatului, la țâțele ei mici, împinse în sus. Țâțele astea ale ei nu există. Îs doar niște umflături mititele, împinse-n sus de toată umplutura aia de la Wonderbra. Dac-ai avea ochi cu raze X, ai vedea că acolo e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]