844 matches
-
structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. 3. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. V. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, standarde de performanță și descriptori de performanță pentru educația muzicală, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de muzică - specificitatea acesteia prin: ● formarea și dezvoltarea gândirii autonome și critice prin receptarea și interpretarea creațiilor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
copii mari și mici, Editura Sigma, 1999 Lupu, Jean, (coord), Caraman Fotea, Daniela, Racu Nicolae, Oprea Gabriel, Sandu Eugen - Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, 2008 Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999 Ministerul Educației Naționale, Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, București, 1998; Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001-2009 Motora-Ionescu, A, și Dogaru, A. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII, E.D.P., București 1983 Munteanu, G. De la didactică la educația muzicală Ed. Fundația România de
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență. 15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237559_a_238888]
-
în condiții de eficacitate și eficiență. 15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237559_a_238888]
-
Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. 17. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. 18
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237559_a_238888]
-
deschiderea către învățarea pe tot parcursul vieții, respectarea și dezvoltarea valorilor și eticii profesionale etc. 2.2.3. Rezultatele învățării și descriptorii acestora a) Competențele profesionale reprezintă ansamblul unitar și dinamic al cunoștințelor și abilităților. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: (1) Cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific; ... (2) Explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: (3) Aplicare, transfer și rezolvare de probleme; ... (4) Reflecție critică și constructivă; ... (5) Creativitate și inovare. ... Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
Rezultatele învățării și descriptorii acestora a) Competențele profesionale reprezintă ansamblul unitar și dinamic al cunoștințelor și abilităților. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: (1) Cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific; ... (2) Explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: (3) Aplicare, transfer și rezolvare de probleme; ... (4) Reflecție critică și constructivă; ... (5) Creativitate și inovare. ... Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licență, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învățării și se exprimă prin
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
larg al domeniului de studii; ● Competențe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii. b) Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii și se exprimă prin următorii descriptori: ... (6) Autonomie și responsabilitate; ... (7) Interacțiune socială; ... (8) Dezvoltare personală și profesională. ... 2.3. Modelul conceptual - metodologic de descriere a calificărilor din învățământul superior Modelul conceptual - metodologic reprezintă un cadru de referință elaborat pentru analiza, descrierea și interpretarea calificărilor din
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
interpretarea calificărilor din învățământul superior. Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea Cadrului European al Calificărilor (CEC)*7), în principal, cu rezultatele învățării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 și 8. -------- *7) Ibidem. Structura și conținutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spațiul european al învățământului superior, precum și elementele de conținut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experților europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ș.a.). În același timp, modelul CNCIS are o identitate proprie
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
elementele de conținut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experților europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ș.a.). În același timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii și tipuri de competențe, niveluri de calificare și descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate în paragraful 2.2. Elementele esențiale ale modelului se concretizează în Matricea CNCIS (Figura 1) și în două instrumente complementare: Grila 1 (Anexele 1, 1a, 1b și 1c la prezenta Metodologie) și
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
1b și 1c la prezenta Metodologie) și Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie). 2.3.1. Matricea Cadrului Național al Calificărilor din Învățământul Superior Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învățării exprimate prin cunoștințe, abilități și competențe, precum și descriptorii de nivel pentru calificările din învățământul superior. Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învățării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competență și pentru fiecare nivel de calificare: licență, masterat și doctorat. Din punct de vedere structural
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
Național al Calificărilor din Învățământul Superior Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învățării exprimate prin cunoștințe, abilități și competențe, precum și descriptorii de nivel pentru calificările din învățământul superior. Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învățării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competență și pentru fiecare nivel de calificare: licență, masterat și doctorat. Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competențele profesionale și competențele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competențe avându-și legitimitatea și
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
sau obținere a rezultatelor învățării. Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învățământul superior și oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală și pe orizontală. a) Analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la cunoațtere și înțelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală și pe orizontală. a) Analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la cunoațtere și înțelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
pe verticală și pe orizontală. a) Analiza pe verticală indică progresul competențelor profesionale de la cunoațtere și înțelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învățării, până la stadiul creativitate și inovare (descriptorul generic 5), dar și competențele transversale (descriptorii generici 6, 7 și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 și 8. ... b) Analiza pe
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
și 8). În acest fel, competențele profesionale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 și 8. ... b) Analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele trei cicluri de studii universitare: licență, masterat și doctorat. În acest caz, descriptorii evidențiază dezvoltarea competențelor și creșterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creșterea valorii adăugate la
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
1 la 5, iar competențele transversale sunt examinate și descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 și 8. ... b) Analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele trei cicluri de studii universitare: licență, masterat și doctorat. În acest caz, descriptorii evidențiază dezvoltarea competențelor și creșterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creșterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învățării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
prezenta Metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere și evaluare a unei calificări obținute printr-un program de licență, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii*8), denumirea și nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competențelor profesionale și transversale, precum și standardele minimale de performanță. --------- *8) Termenul program de studii înlocuiește termenul specializare. Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupațiilor posibile pentru calificarea în cauză și a principalelor competențe profesionale și competențe transversale
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
8) Termenul program de studii înlocuiește termenul specializare. Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupațiilor posibile pentru calificarea în cauză și a principalelor competențe profesionale și competențe transversale. Competențele profesionale și competențele transversale identificate se particularizează în raport de fiecare descriptor de nivel. Fiecare instituție de învățământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după aceeași metodă ca și în cazul Grilei 1, formularul din Anexa 1 bis la prezenta Metodologie, denumită Grila 1s -"Elemente specifice de descriere a
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
Universitatea: .............. Facultatea: ........... Calificarea: ............. Nivelul de studii: ....... Domeniul fundamental ........ Domeniul de Studii ........ Programul de Studii......... Grila 2. Stabilirea corelațiilor dintre competențele profesionale și competențele transversale și ariile de conținut, disciplinele de studiu și creditele alocate Competențe profesionale Competențe explicitate Credite prin descriptori de nivel Arii de conținut Discipline de studiu Pe Pe disciplină*) competență C1 ---------- Anexa 3 la metodologie FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior Anexa 4 la metodologie FORMULARUL DE APLICAȚIE PENTRU VALIDAREA UNEI CALIFICĂRI
METODOLOGIE din 18 octombrie 2011 de implementare a cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237977_a_239306]
-
operează cu două categorii fundamentale de competențe: a) competențe profesionale: ... (i) competențe cognitive; (îi) competențe funcțional-acționale; b) competențe transversale: ... (i) competențe de rol; (îi) competențe de dezvoltare personală și profesională. Articolul 5 Domeniile și categoriile de competențe se operaționalizează prin descriptori generali și specifici, respectiv: a) descriptori generali de competență: ... (i) capacitatea de a învăța; (îi) capacitatea de a opera cu conceptele și metodologia din științele educației; (iii) capacități și atitudini de relaționare și comunicare cu mediul social și cu cel
ORDIN nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235940_a_237269]
-
competențe: a) competențe profesionale: ... (i) competențe cognitive; (îi) competențe funcțional-acționale; b) competențe transversale: ... (i) competențe de rol; (îi) competențe de dezvoltare personală și profesională. Articolul 5 Domeniile și categoriile de competențe se operaționalizează prin descriptori generali și specifici, respectiv: a) descriptori generali de competență: ... (i) capacitatea de a învăța; (îi) capacitatea de a opera cu conceptele și metodologia din științele educației; (iii) capacități și atitudini de relaționare și comunicare cu mediul social și cu cel profesional; (iv) capacitatea de analiză cognitivă
ORDIN nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235940_a_237269]
-
iv) capacitatea de analiză cognitivă și evaluare axiologică a mediilor socioculturale și politice, a evenimentelor și a conjuncturilor ce au loc în viața comunității sociale; ( v) abilități de operare pe calculator și de acces la rețelele informatice de comunicații. b) descriptori privind competențe profesionale: ... (i) capacități de proiectare, realizare și evaluare a procesului educațional din învățământul preuniversitar; (îi) capacități de structurare logică și transpunere psihopedagogică a conținuturilor predării și învățării în specializarea obținută prin studiile de licență sau, după caz, prin
ORDIN nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235940_a_237269]
-
licență sau, după caz, prin studiile de specializare de nivel liceal sau postliceal; (iii) cunoștințe, capacități și atitudini necesare activităților de consiliere a elevilor și familiilor; (iv) capacitatea de a investiga și soluționa problemele specifice ale școlii și educației; c) descriptori privind competențe transversale: ... (i) autonomie și responsabilitate; (îi) atitudine de relaționare și comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă; (iii) disponibilitate de analiză și interpretare a valorilor ce descriu o situație, un eveniment sau un comportament; (iv) imaginație substitutivă, disponibilitatea de autoreglare
ORDIN nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile Sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235940_a_237269]
-
disciplină de studiu inspectată - bine (B), acceptabil (A), slab (S). În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activității de asistență/observare a lecției, cât și raportarea la criteriile și descriptorii de performanță precizate/precizați pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere criteriile și descriptorii de performanță pentru ariile tematice/domeniile: - activitatea personalului
REGULAMENT din 6 octombrie 2011 de inspecţie a unităţilor de învăţ��mânt preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236028_a_237357]