2,257 matches
-
standard. Mintea îi zbura continuu în altă parte. Însă în momentul în care Julian și-a dat jos cămașa, a constatat că se afla într-o dispoziție erotică intensă. Parcă de-abia așteptase momentul. L-a atins cu vârful picioarelor desculțe pe abdomen (știa că adoră asta), apoi s-a dezbrăcat și l-a îmbrățișat pasional, lipindu-și trupul fierbinte de al lui. Să închidă ochii... Să nu se mai gândească la nimic... Să îl simtă în ea. Apoi, să bea
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
am șoptit. Tic-tac, tic-tac, tic-tac, se auzeau bătăile pendulei, în timp ce brațele tale mă cuprindeau. * O ploaie deasă, rece, mă cuprinsese în timp ce mergeam pe stradă. Dezlănțuirea primordială a naturii, magia unei atingeri, atracția contrariilor... Să dansezi în ploaie cu regina țiganilor, desculță, sălbatică... Să fii a mea, forever... Un vis interzis sau realitatea cea mai de preț? Voi ști, oare, cu adevărat, vreodată? Ropote uriașe, devastatoare, stropi de apă zdrobindu-se de trupul meu însetat... Mai e foarte puțin, preț de câteva
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
ajuns, totul fremăta în jurul meu. Te rog, vino singură, nu vreau să fiu obligat să aleg... E o armă care a produs deja prea multă suferință... La locul convenit, o fată cânta din vioară, simplu, natural, din instinct aproape. Era desculță în ploaie, iar scena încă nu se umpluse... Spectatorii întârziaseră prea mult, înecați în orgolii și probleme mărunte... Nu o deranjați, încearcă doar să-i reînvie pe marii clasici... Atunci de-abia l-am văzut. Stătea lângă tine, mândru, puternic
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
se va produce. Iată, stau aici la intersecție cu vioară mea, minunându-mă, bucurându-mă de fiecare zi. Încă mai trăiesc superbul mit al împlinirii, încă mai am impresia că în fiecare dintre voi am întâlnit complementul. Sunt simplu, singur, desculț. Am întâlnit cândva o fată... Ce joc e acesta? Nu vreau, nu vreau să-l înțeleg. Mă tem că odată cu înțelegerea, cu rațiunea, misiunea mea va fi pusă în pericol. Trebuie să stau... Să aștept... Să mă gândesc la atingerea
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită. Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure. Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și misterioasă a stelelor, sau se pierdea
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să se simtă împlinită.Zilele curgeau, egale, prințesa se retrăgea adeseori la umbra copacilor falnici și asculta trilurile melodioase ale păsărelelor, alergând pe ascuns desculță pe potecile pe care își petrecuse copilăria. Pe ascuns, fiindcă părinții săi ar fi considerat nedemn pentru o prințesă să alerge desculță prin pădure.Seara se închidea în cameră și privea lumina binefăcătoare și misterioasă a stelelor, sau se pierdea
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare din 1851, observa: „Nu știi ce lesne se face și se desface o popularitate în vreme de revoluție dar nu numai atunci”. În această „capcană” a succesului efemer a căzut Zaharia Stancu cu romanele lui „Desculț” (despre care se spunea că a făcut înconjurul lumii în „sandale de aur”), „Rădăcinile sunt amare”, publicate tot pe bani publici în foarte multe limbi datorită faptului că era președintele Uniunii Scriitorilor și agreat de conducerea P.C.R. Întorcându-ne la
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău, el, cum scriam mai sus, a auzit „cum cugetă istoria”. Și a văzut cu ochii sufletului zidurile care ne înconjoară din toate părțile, dar mai ales zidul înălțat chiar pe trupul Țării, în care au fost
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Țânțar trăiește cu amintirile jurnalistului care și-a început cariera în presa scrisă suceveană în anul 1959, carieră pe care a încununat-o ca director al primului ziar particular apărut după evenimentele din decembrie ’89. Șansa de a nu umbla desculț Născut la sfârșitul anilor ’30, în cel mai mic cătun din apropierea Sucevei, dincolo de apă, în „regat”, la Ratuș („popas” în vechea limbă moldovenească), în comuna Salcea, orfan de tată de la vârsta de 12 ani, Mihai Țânțar a luat în piept
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
unde a deprins meseria de tâmplar. La începutul anilor ’50 apăreau noi și noi șantiere care cereau mână de lucru. Era șansa pândită de copiii de țărani de a-și găsi un loc de muncă pentru a nu mai umbla desculți prin grămada de bălegar. A plecat iarna, îmbrăcat numai cu salopeta de ucenic, pe șantierul Laminorului de la Roman, bucuros că primește suma de 200 de lei pentru „instalare”. „E bună , ești angajat!” A ucenicit acolo dar ulterior, un vecin, fochist
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
el e mai ceva, el era < >, pe când eu nu-s decât un pârlit de inginer. În sfârșit mi s-a făcut somn, mă duc să mă culc, noroc că nu trebuie să mă spăl pe < >, că azi nu am umblat desculț”).Remarcăm și deosebitul har narativ (trecând de la neliniști"la Hieronymus Bosch, apocaliptice - la aproape diafanul serafic), profund mistic, și expresivitatea pătimașă (și, totuși, adâncit sapiențială, prin Revelație!) a Blestemului Dorei Alina Romanescu/România: „Dumnezeu îi îngăduise să plutească, să se
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (CARĂMI)ZILE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului construiesc piramida unui viitor din (carămi)zile ștanțate ale anilor blazați arse în cuptoarele verilor nomade acestea umblă desculțe printre cioburile trecutului refractar tălpile lor negre împrăștie cenușa secundelor mate prăpăstii de timp înghit (carămi)zile strigătul lor sparge oglinda siderată a cerului sub imperii de ploi suflete silfide migrează în melci statornici în nopți cu aripi de Icar
(CARĂMI)ZILE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349121_a_350450]
-
noi. - De unde aveți tenișii? i-a întrebat Klesch. - Ce-s ăia, bre? s-a interesat unul, care a catadicsit să-i răspundă. - Tenișii, bă! De-i purtați voi în picioare ... - A, gumeții ăștia? Ni i-au dat, ca să nu venim desculți ... Klesch a tăcut derutat. Venise cu mine să-i vedem pe moldoveni. I-au trimis să fie înscriși la școala profesională. Că tocmai înființaseră școală profesională pe lângă fabrica noastră și nu erau copii, adică destui elevi localnici înscriși. De aceea
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Acasă > Literatura > Cărți > O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ, ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: - „DESCULȚI PRIN IUBIRE/ SEASONS OF LOVE” (POEME/POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte de versuri a poetei FELICIA FELDIOREAN, intitulată DESCULȚI PRIN IUBIRE/ SEANS OF LOVE, într-o excepțională traducere în limba lui marelui Will realizată de poeta MARIANA ZAVATI GARDNER și fiica sa FAY-JACQUELINE GARDNER. „Felicia Feldiorean, știe să dea - celui care-i savurează poezia - motive de reală dependența, să
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
Culturale ... Felicia Feldiorean (Münster, Germania), George Râciu (Câmpina), Nastase Marin (Galați), Nicoleta Imbrea (Bacău), Gabriel Dragnea (București) și multe alte noi apariții editoriale! Gheorghe A. Stroia Editor Referință Bibliografica: O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ, ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: - „DESCULȚI PRIN IUBIRE/ SEASONS OF LOVE” (poeme/poems) de FELICIA FELDIOREAN (Münster, Germania) / Gheorghe Stroia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
căptușite de noroi, în clădiri ce n-au cunoscut vreodată culoarea. Uneori au trăit intens, nedozat; abandonându-se orelor, alteori și-au ronțăit clipele, au fremătat cu ochii pironiți spre abisul din jur. De-ar fi înțeles, din liniștea depărtărilor desculțe, că trebuie să privească spre lumina acelei lumi posibile, fără a uita să trăiască frumos prezentul.... Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Privire caducă / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PRIVIRE CADUCĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349264_a_350593]
-
În schimb, la două străzi distanță de centru se termina cu pretențiile de oraș, fost capitală de județ. Vedeai des care cu boi în care țăranii sosiți de peste Olt aduceau produse la piață. Pe străzile pline de praf vedeai copii desculți care se fugăreau. Desculț am trăit și eu, din primăvară până toamna târziu. Aveam doi prieteni, colegi de clasă, cu care băteam țurca pe maidan și făceam schimb de cărți de aventuri ferfenițite. Iarna grea din '54 mi-a rămas
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
străzi distanță de centru se termina cu pretențiile de oraș, fost capitală de județ. Vedeai des care cu boi în care țăranii sosiți de peste Olt aduceau produse la piață. Pe străzile pline de praf vedeai copii desculți care se fugăreau. Desculț am trăit și eu, din primăvară până toamna târziu. Aveam doi prieteni, colegi de clasă, cu care băteam țurca pe maidan și făceam schimb de cărți de aventuri ferfenițite. Iarna grea din '54 mi-a rămas proaspătă în amintire. Într-
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
care le-am frecventat în ultima parte a vieții, au descoperit că singura metodă de a renaște spiritul unei națiuni este prin aducerea unor modele de inspirație în conștiința tinerelor generații. Blaga a mâncat macaroane stricate, Eminescu a mers și desculț prin țară, Brâncuși a emigrat la Paris cu o geantă, și toate astea ca să demonstreze că adevărata bogăție spirituală are alte dimensiuni față de ceea ce numim noul bunăstare. Oare am preschimbat noi dulceața sufletului omenesc pe demonul secularizării mondiale, unde banul
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Într-o sâmbătă sfințitoare a Celui ce "a făcut cerurile, pământul și marea, și tot ce este în ele” am văzut o pasăre roșie și, desculță, am plecat la drum pentru ca bunica mi-a spus că e semn bun. Câte flori n-am intâlnit în cale dar dintre toate am ales albastrele și mi-am făcut un buchet (n-aș fi crezut că va fi de
N-AŞ FI CREZUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349326_a_350655]
-
religia? Și care dintre genii s-a sacrificat asemeni apostolilor în credința că adevărul te face liber? După blândețea folosirii graiului realizez că Dumnezeu ne-a trimis pe Sfântul Andrei să ne creștineze și apoi a trimis un alt Apostol desculț prin țară, care a împărtășit harul CUVÂNTULUI fără arginți și a vindecat setea de identitate spirituală, setea de CUVÂNT! ---------------------------------------------- * Profesorul Iosif Popa ne-a părăsit în anul 2012. Odihnească-se in pace! (n.r.) Prof. Iosif POPA Oradea, 2012 cf. 18
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (RESPI)RAȚII Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului căldura își unduiește trupul șerpesc desculț orașul urcă în autobuzul sașiu parcul semeț respiră sacadat fusta mea mov eclipsează trotuare lascive traversez pe roșu academic doar în sandale obtuze tocurile încinse de asfaltul fierbinte emană iubire îmi întinzi palma ca o hartă scindată surâsul tău îmi
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
din care ecoul nu-i mai răspunde singurătatea-i o liniște, doare înlăuntru ca pe o pasărea lipsa de aripi, ca pe un om lipsa de inimă. Nimicul se strânge-n mine ca o pată de culoare, ies în afara lui desculț, nimeni nu mă vrea, nimeni nu mă cheamă, doar eu mă agăț cu funii de viață, o spânzur de creanga cea mai de sus a timpului și mai răsuflu o vreme. Tu privești meșteșugul și arzi ca o flacără la
ZIUA CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRŞI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349781_a_351110]