2,278 matches
-
suntem înțelepți pentru că nu cântărim înainte de-a da soluții și nici măcar nu gândim. Măcar am ajuns la o concluzie. Ne arde paralelismul mizeriei. Capcanele le facem noi. Întindem mâna pretutindeni după cuvinte. Cel care are nevoie de oameni, merge desculț în zăpadă și-și linge rănile singur. Celui singur, libertatea pare un chin. Fiecare anotimp are parfumul său și fiecare om are aripa sa. Culorile, caută după miros perechea. Epoca Kaliyuga a rămas un dar de neatins. Cine are puterea
UZURA UNUI GÂND NU JUSTIFICĂ LIPSA LUI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Uzura_unui_gand_nu_justifica_lipsa_lui.html [Corola-blog/BlogPost/373077_a_374406]
-
frunyele de plop Și vremea își scrie amintirile în grâu, Încercând să-l înțelegem pe Esop Alergăm să facem baie în râu. Poartă cerul durerile lumii în spate O clipă ziua le uită prin hambare, Dumnezeu dăruie înțelepcine prin sate Desculț, însângerând, pentru fiecare ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: ARMONII, poezie de Al.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 738, Anul III, 07 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Armonii_poezie_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357570029.html [Corola-blog/BlogPost/348923_a_350252]
-
Țânțar trăiește cu amintirile jurnalistului care și-a început cariera în presa scrisă suceveană în anul 1959, carieră pe care a încununat-o ca director al primului ziar particular apărut după evenimentele din decembrie ’89. Șansa de a nu umbla desculț Născut la sfârșitul anilor ’30, în cel mai mic cătun din apropierea Sucevei, dincolo de apă, în „regat”, la Ratuș („popas” în vechea limbă moldovenească), în comuna Salcea, orfan de tată de la vârsta de 12 ani, Mihai Țânțar a luat în piept
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Ziarist_din_59.html [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
unde a deprins meseria de tâmplar. La începutul anilor ’50 apăreau noi și noi șantiere care cereau mână de lucru. Era șansa pândită de copiii de țărani de a-și găsi un loc de muncă pentru a nu mai umbla desculți prin grămada de bălegar. A plecat iarna, îmbrăcat numai cu salopeta de ucenic, pe șantierul Laminorului de la Roman, bucuros că primește suma de 200 de lei pentru „instalare”. „E bună , ești angajat!” A ucenicit acolo dar ulterior, un vecin, fochist
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Ziarist_din_59.html [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
s-a spus ... ) nu te-au marcat, moral și fizic anii de comunistă abstinență, nici cei de după, ca acum, de-amară decadență precum ca noi, cei mulți, sărmanii, ducând-o tot mai greu de azi pe mâine, în zdrențe și desculți, cerșind în drum un leu, o supă, și o pâine, puțină hrană... (avea pe ea totuși o blană ... Tu, șefule, te-ai descurcat de când te știu, și ai dispus ... , te-ai îngrijit, nu te-ai uzat, ai fost zgârcit și
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Retrofabula_romeo_tarhon_1327560848.html [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes(1), pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu este de mirare ca sacrificiul iubirii să fi avut un canon atât de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
colindelor a solicitat, de-a lungul timpului, și încă mai trezește controverse și încercarea descifrării multor mistere hermeneutice. Note: 1. Per pedes apostolorum (lat.) cu picioarele apostolilor - Pe jos. În grecește, „apostolos”, trimis departe, care străbate drumurile pe jos și desculț. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 2. Micul dicționar academic atestă folosirea cuvântului Dragobete din anul 1774: E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Crucii, Nu am dorit să-ți fiu tovarăș! Acum, aștept să vii, Preablânde! Înfiorat-am tras zăvorul! Am așternut lumină-n casă; Doar să sosești, să-mi stâmperi dorul! Te chem să vii să-mi bați la ușă, Un cerșetor, desculț, flămând, Cu trupul frânt, zdrobit pe cruce; Căci știu că-n Tine-i Tatăl Sfânt. Să-mi pui pe chip, lumina blândă, Iertarea Ta, sâ-mi dai în dar; Să pot să mă desprind din tină, De trupul păcătos, murdar! Referință
TE AŞTEPT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1493577021.html [Corola-blog/BlogPost/385231_a_386560]
-
La cât se poate gândi nu există margini zăvoarele-s trase, porțile-s deschise pretutindeni mai departe curiozitatea face valuri. Cum necunoscutul se lasă greu pătruns, ploaia nici ea prietenă cu soarele din amiaza înaltă privește din umbră la muze desculțe cu ierburi înflorite sub pași. Numele lor era scris pe nisip. Pe umerii le alunecă buzele zilei seara îmbracă crepusculul în culori vii păsările se strâng și se miră. Referință Bibliografică: Poem cu muze desculțe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare
POEM CU MUZE DESCULŢE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1429429486.html [Corola-blog/BlogPost/353986_a_355315]
-
privește din umbră la muze desculțe cu ierburi înflorite sub pași. Numele lor era scris pe nisip. Pe umerii le alunecă buzele zilei seara îmbracă crepusculul în culori vii păsările se strâng și se miră. Referință Bibliografică: Poem cu muze desculțe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEM CU MUZE DESCULŢE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1429429486.html [Corola-blog/BlogPost/353986_a_355315]
-
purtat cu mine-atâția ani? Mi-a amorțit și mâna, Căci ai dormit întruna, Cu părul despletit pe brațul meu. Mi-a obosit privirea De strajă cât am stat în dorul tău Și astăzi număr pașii Pe care-i faci desculță Dansând pe idealul meu... Și azi mă-ntreb, iubito, scriind aceste rânduri, Cum te-am păstrat, atâția ani, în gânduri? Îl întreb, iubito, în genunchi, pe Dumnezeu... Referință Bibliografică: Te-am visat odată / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TE-AM VISAT ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Te_am_visat_odata_george_safir_1331957772.html [Corola-blog/BlogPost/354603_a_355932]
-
îndur, Poleit de ar fi cu aur și-argint- E tot mai ciudată lumea din jur, Asta de-o vreme o văd și o simt... Ia-mi de pe suflet temuta povară, Poezia mea-i tânără ca un ciled, Poezia mea umblă desculță prin Țară, A obosit Poezia? Nu pot să cred! Cu sufletul ei nu e de joacă... Poezia adevărată- o spun mereu, Poezia e Aerul care mă-mbracă, Poezia vine de la Dumnezeu! BLESTEM În Versul tău cu-ncolăciri de șarpe Mi-ai
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
SUNT TRIST... Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos nu sunt, dar
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
lepăda de credință creștină. "De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor! " Numai în cămăși, istoviți de suferințe și dureri, legați cu lanțuri, cu capetele descoperite și desculți, mărturisitorii intru Hristos au fost aduși în fața sultanului Ahmed. La cererea sultanului de a renunța la creștinism, Brâncoveanu a răspuns fără rețineri: "De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
omul care, alături de alți jurnaliști, a marcat presa românească din a doua jumătate a secolului al XX-lea. S-a născut într-un sat cu oameni frumoși care, în fiecare după-amiază, se întâlneau pe uliță și citeau ziarele. Copilul pornit desculț din Coteana natală pentru a merge la școală a reușit, cu ambiție și studiu, să devină o personalitate autentică a presei românești. A fost jurnalist de politică externă, corespondent de front, șef de secție, editorialist, director și, după '89, proprietarul
"Moartea ziaristului", o carte care va zgudui societatea. Andrei Tinu, interviu: Mă voi ține de cuvânt by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104505_a_105797]
-
fuste mexicane și altele inspirate de folcor, imprimate cu maci. Ținutele au fost accesorizate cu colanți galben auriu, sandale Pigalle cu talpă groasă. Desigur au fost admirate și top-modelele, printre care irlandeza Coco Rocha, care s-au aflat pe podium desculțe. Balenciaga Într-un show prêt-à-porter și o prezentare couture, un bal despre care a vorbit toată lumea, Maria Grazia Chiuri de la casa Dior, a demonstrat un talent indiscutabil, cu o simfonie de albastru: albastru-cer, albastru regal, albastru-noapte, gri-albastru, bleumarin... “Dintre toate
Parisul închide balul showurilor de modă toamnă-iarnă 2017-2018 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105736_a_107028]
-
șopârlă, piatră ponce. Animal al iubirii Ca un animal al iubirii gâfâi în urma ta, îți adulmec urmele, îi întreb pe orbi dacă te-au văzut, le cer muților să-mi vorbească despre tine. îmbrățișez aerul, sărut cerul, cânt cu glas desculț ritmuri care să mă ducă la tine, care să te aducă la mine. Nu-mi mai pasă de frică. îmi zgândăresc durerea. Ca o bestie în călduri gâfâi în urma ta, îți adulmec urmele. Din volumul Palmeras (Palme, 2005)
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]
-
la regie, asemenea multira dintre colegii mei. Îmi cunosc limitele intelectuale și, apoi, trebuie să vă spun că nu sunt o fire prea răbdătoare". Seara, pe covorul roșu, ne-a atras din nou atenția. Cu altceva. Ați văzut-o, era desculță. Starul rămâne star.
Cannes 2016. George Clooney: „Nu, Donald Trump nu va fi președinte" by Coresondență de la Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101153_a_102445]
-
de șoapte, “și lasă-n urmă dorul / acelor dulci idile / ce zac ascunse-acum / în prăfuite file...”, ș.a. Unele sintagme sunt de-a dreptul eminesciene. Chiar și formulările oarecum arhaice aduc aminte de Eminescu: buze-namorate, etc. Și versurile: să-ți prind desculț / piciorul / și să-l sărut / în iarbă” - sunt de sorginte nichitastănesciană: “Spune-mi, dacă te-aș prinde într-o zi / și ți-aș săruta talpa piciorului / nu-i așa c-ai șchiopăta puțin / de teamă să nu-mi strivești sărutul
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
de pasăre măiastră. Dar ce nu a făcut poetul pentru ca iubita lui de o viață să revină în cuibușorul numit Acasă? A implorat curcubeul să-i împrumute culorile, și a lăsat un semn pentru ca iubita să treacă din nou “pragul desculță”. (Pentru tine). În aceeași ordine de idei, poetul face o adevărată expunere de motive pentru care a iubit-o pe femeia vieții lui (Te-am iubit). Cu o anumită economie voită a mijloacelor de expresie, Marian Malciu transmite emoții care
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
II. IUBIRE PIERDUTA, de Doina Cotescu, publicat în Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016. cum să te aduc înapoi la mine cum să-ndepărtez copilul din tine? cu pașii desculți, prin sufletul meu alergi și te-ascunzi, să nu te văd eu fugi din viața mea cât mai am putere numele să-ți strig seara în tăcere să m-ascund în scoica unei mări secate trupul să mi-l frig
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doina_cotescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381262_a_382591]
-
-mi se stinge, flutur diafan purtat de uitare pe-al vieții ocean dincolo de cer în abisul greu iubirea mea oarbă se-aprinde mereu ... Citește mai mult cum să te aduc înapoi la minecum să-ndepărtez copilul din tine?cu pașii desculți, prin sufletul meualergi și te-ascunzi, să nu te văd eufugi din viața mea cât mai am puterenumele să-ți strig seara în tăceresă m-ascund în scoica unei mări secatetrupul să mi-l frig pe nisipuri arsecochilia vieții ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doina_cotescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381262_a_382591]
-
s-a creat Stația de Cercetare Biologică "Charles Darwin". * Golondrina, yacht-ul cu care călătoresc, are două nivele. Căpitanul: Osvaldo Mora. Eu sunt repartizat în cabina 1, jos, la nivelul apei, împreună cu un ecuadorian, Juan Fernando Rueda. Ne descălțăm. Numai desculți umblam pe punte. La cabinele de jos este mai puțin balans, dar mai rece, întunecat și zgomot de la motoare. La cabinele de sus: balans mare, dar mai luminos și liniștit. * Ghidul, Milton Ulloa (ecuadorian), ne instruiește: să nu ne apropiem
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1491913445.html [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ZÂMBET DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZÂMBET DE IARNĂ Desculță de așteptări caut colțul ierbii În iarna cu chiciură pe ram, În tăcere ascult cum se-ngână cerbii Când țurțurii dezgoliți mustesc la geam. Clipe haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1452619566.html [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
lin și intri lângă mine, să te strecori în brațe, șugubeață... Te iubesc pentru râsul cristalin ce curge în cascade când te ridic pârâul să îl trec cu tine ori când te-alerg și iarba cald se-ndoaie sub tălpi desculțe ce te aduc spre mine ... Te iubesc pentru palmele ce așternuturi netezesc în joacă ori degete își plimbă pe hainele-mi curate și nod îndreaptă la cravată ori nevăzute scame le-ndepărtează toate ... Te iubesc pentru căldura ce-mi transmiți
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_te_iubesc.html [Corola-blog/BlogPost/348955_a_350284]