1,205 matches
-
Serediuc Dumitru, a susținut în instanță că soții se certau și se băteau iar reclamantul a fost bătut și de fiul piritei. Instanță de judecată, având ca președinte pe Corneliu Turianu, judecător Nicolae Până iar grefier pe Lorina Hristea, declară desfăcuta căsătoria și o obligă pe parata să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de Ivanus. Din cele două versiuni, apar câteva elemente clare: · Născut în martie 1930, Ion Iliescu nu putea fi decât rodul căsătoriei din 1929 a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ritualul propriei înmormântări, oficiate de bunica mea, care cumula în propria-i persoană întreita funcție de ucigaș, cioclu și Mare Arhiereu al Canidelor. Bunica s-a așezat pe prundiș, s-a lăsat pe spate, sprijinindu-se zdravăn de pământ cu palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
inițial am fost alcătuiți: molecule și atomi. Totul era spus. Trebuia să plece. Ce să mai aștepte? "Ce să aștept să vie și ce să înțeleg, Când peste mine timpul se prăbușește-ntreg." (T. Arghezi) Am întins mâna cu palma desfăcută și am tras, ca o alinare, draperiile peste ferestrele sufletului său chinuit. Dumnezeu să-l odihnească! Atât. M-am dus la bunica și i-am spus: Bunicul a adormit. Undi o adormit bunicu-tău, măi, țâcî? Hai di-ni aratî sî-1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
asemenea muncă. Schimbam căldarea dintr-o mână în cealaltă, ne dureau umerii și aveam bătături dureroase în palmele care ne usturau și ne făceau să suferim îngrozitor. Atunci lăsam căldările jos și ridicam brațele sus, spre cer, cu degetele palmelor desfăcute, pentru a se zvânta la soare. Ajunși pe "șantier", aruncam apa peste săpătura fărâmițată pe care Mircea și Lică o luau metodic la mărunțit cu sapele. După ce întreaga masă de pământ și apă devenea un fel de terci, treceam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
asemenea muncă. Schimbam căldarea dintr-o mână în cealaltă, ne dureau umerii și aveam bătături dureroase în palmele care ne usturau și ne făceau să suferim îngrozitor. Atunci lăsam căldările jos și ridicam brațele sus, spre cer, cu degetele palmelor desfăcute, pentru a se zvânta la soare. (...) Desculți, cu folmoștoacele de paie în mână, asemenea unor saltimbanci în fața totemurilor noi, cei patru frați, călcam sistematic și apăsat pământul de sub picioare, presărând paiele. Călcam lutul în ritm de dans, ca într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stând să ni se ofere. Era același semn, da, și păsăricii ei Îi era foame, și ea trebuia să mănânce și apoi depărtă pulpele ca să-și arate arătătorul printre buzele vaginului și să arate spre Laur și spre șlițul meu desfăcut, din care nu mai ieșea nimic. Începusem să ne Înțelegem graiurile, de-acum unite Într-un idiom universal și total care spulbera orice limită a comunicării prin minunea mâinilor ei zbătându-se pe rând și Împreună prin aer. Unduia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dacă nu chiar o fi adormit așa, pe grabă, uitând să Închidă complet ochii. Aia e, că doar foamea l-ar mai ține treaz și-n stare de funcționare pe ăsta. Ea Îmi băgase o mână până la cot În șlițul desfăcut, iar cu cealaltă vorbea, Întrerupându-se când și când ca să mângâie scăfârlia mea colțuroasă. Ce ai? mă-ntreba mâna ei. Unde te-ai dus? Ce-o mai fi și-n capul tău ăsta mare? Nu lăsa gândurile să-ți mănânce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am apropiat de căzătură cu un aer indiferent, ca și cum nu l-am fi observat. Era un tip Între două vîrste, tolănit lîngă perete. Fornăia. Roy s-a așezat lîngă el și eu m-am postat În fața lor, cu un ziar desfăcut. Roy a zis: - Un pic mai la dreapta, prea mult, un pic Înapoi, acolo, e bine. Brusc, fornăiala s-a oprit. M-am gîndit la scenele din filme, cînd omului se oprește respirația În timpul unei operații. Îl simțeam pe Roy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Pat a-nceput să se Înnegrească de la margini, apoi negreala s-a-ntins și i-a acoperit toată fața. Îmi simțeam ochii rostogolindu-se În orbite. Mi-am revenit după cîteva ore. Pat plecase. Eram Întins pe pat, cu gulerul desfăcut. M-am ridicat și am căzut În genunchi. Eram amețit și mă durea capul. Îmi lipseau zece dolari din buzunarul interior. Cred că se gîndise că n-o să mai am nevoie de ei. Peste cîteva zile m-am Întîlnit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fructele de cătină în miere timp de 10 zile. Mâncați câte 15 bucăți cu o linguriță de miere de trei ori pe zi, timp de o lună. Masaj chinezesc Faceți o dată pe zi următoarele masaje: Pieptănați-vă ușor cu degetele desfăcute, timp de două minute, din creștet până la obraji. Împreunați buricele degetelor și loviți-vă ușor cu ele creștetul timp de două minute. Mergeți lent din creștet spre stânga, spre dreapta, către frunte și către ceafă. Cuvântul-cheie este „ușor”. Apăsați și
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când în Giurgioana. Cel mai bătrân sătean este Vasile Chirilă, 91 ani, orb dar vioi, sfătos și muncitor (noi l-am surprins la desfăcutul porumbului, oct. 2011). Printre cei patru fii ai săi se află Viorica Chirilă Bărbulescu (n. 28 dec. 1958) cu 2 copii, Emiliana (n. 4 martie 1977) și Vasile Andrei (n. 27 dec. 1985). Viorica împreună cu soțul ei, Vasile Bărbulescu au
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
au dovedit că ne calificăm destul de bine pentru această poziție, cel puțin dacă avem În vedere ceea ce se spune În prezent despre România la Bruxelles, referitor la faptul că tandemul, dătător de speranță după părerea mea, Bulgaria-România a fost aproape desfăcut. Cum se poziționa România În momentul În care Iugoslavia practic părea să Înceapă o nouă viață, ce urma să se dovedească mult mai complicată decât s-a prevăzut, cu asasinatul politic la vârf, al premierului Djindjić? Apar din nou discuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
distanțe lungi - alergare corelată cu oprire și săritură. Poziția corpului. Trunchiul este într-o poziție medie cu articulațiile membrelor inferioare ușor flexate, brațele ridicate la nivelul umerilor (până la nivelul capului) având palmele orientate cu fața spre fileu, cu degetele larg desfăcute (distanța de 15 cm față de plasă).. Săritura. În urma unei flexări mai accentuate urmează o extensie a membrelor inferioare cu o împingere în vârful picioarelor, concomitent cu ducerea membrele superioare peste banda superioară a fileului și plasarea palmelor cu degetele depărtate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ori, (în ambele situații având același cuplu de pornire). R.5.13 a) Deoarece se neglijează pierderile în fier și mecanice (precum și cele prin efect Joule în stator întrucât R1=0), rezultă că încercarea ca transformator la gol cu rotor desfăcut este similară cu cea la sincronism (ideal), adică la această încercare curentul absorbit în stator, de 48 A este numai magnetizant, coliniar cu fluxul, reprezentat printr-un fazor pe axa orizontală. Vârful curentului I10 este un punct al cercului, corespunzător
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de la adversar atunci când acesta o ține În palme. Lovirea peste minge, smulgerea, comiterea oricărui act violent pentru deposedarea adversarului de minge, se sancționează cu aruncare liberă de la 9m. Scoaterea mingii din ținere În echilibru este permisă cu palma, cu degetele desfăcute (deci nu cu pumnul strâns), atunci când ea este ținută cu o singură mână. Obs.: momentul de intervenție este legat de finalul pregătirii aruncării. c. scoaterea mingii prin intercepție: pentru a fi eficientă, apărătorul trebuie să anticipeze acțiunile atacanților și să
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
protejarea mingii prinse. Atacul la minge se face cu ambele mâini spre sus și înainte. Poziția de plecare a mâinilor este îndoită din coate, apoi în continuă extensie până la întinderea completă în momentul prinderii. Pe acest traseu, palmele cu degetele desfăcute, se apropie una de alta formând un paravan în drumul mingii care sosește. Priza este momentul principal al prinderii. Ea se face între „cuibul” format între cele două palme. Condiția principală a prizei este acoperirea posterioară a mingii, adică formarea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
momentul următor și cea care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine „acoperită” în spațiul format de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente atacul la mingea înaltă cu brațele și coatele desfăcute; priză fără acoperire posterioară a mingii cu ajutorul degetelor; priză fără amortizare, cu scăparea mingii din mână; aducerea mingii la piept cu coatele desfăcute și scăparea ei. Prinderea mingii semiînalte Mingile semiînalte au o înălțime convențional cuprinsă între genunchi și capul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente atacul la mingea înaltă cu brațele și coatele desfăcute; priză fără acoperire posterioară a mingii cu ajutorul degetelor; priză fără amortizare, cu scăparea mingii din mână; aducerea mingii la piept cu coatele desfăcute și scăparea ei. Prinderea mingii semiînalte Mingile semiînalte au o înălțime convențional cuprinsă între genunchi și capul portarului. Prinderea acestor mingi se face prin două procedee: 1. Prinderea direct la piept; 2. Prinderea cu ajutorul mâinilor În prinderea direct la piept
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
umărului Repunerea mingii în joc cu mâna prin aruncare pe deasupra umărului are o execuție asemănătoare cu aceea a aruncării de deasupra umărului de la handbal. Pentru a executa acest procedeu tehnic mingea se va ține dinapoi în palmă, cu degetele ușor desfăcute. În momentul ridicării mingii la înălțimea capului greutatea corpului se află pe piciorul din spate iar piciorul opus întins înainte. Eliberarea mingii se face din această poziție prin ducerea energică a brațului dinapoi înainte, mingea fiind lansată când ajunge în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
capătul 96th Street. În clipa în care bat la ușă îi aud râsul în cascadă dinăuntru; deschid ușa încet și o văd așezată la birou, cu un pahar de șampanie în mână, telefonul în cealaltă și o cutie de bomboane desfăcută, în fața ei. În colțul încăperii, bătând la computer, e o fată cu mii de agrafe colorate, care trebuie să fie Kirsten. — Becky! spune Robyn. Intră! Termin imediat! Jennifer, draga mea, cred că ar trebui să mergem pe satin imprimat. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
d. Chr. Doar în necropolele de la Văleni s-au descoperit câteva exemplare, din care unul este aproape identic cu cel de la Săbăoani, fiind lucrat din argint. Celelalte au corpul, fie din fâșie de metal, fie din fir metalic cu capetele desfăcute. Mărgele. Constituie cel mai numeros grup de piese din inventarul mormintelor aparținând necropolei I de la Săbăoani. Majoritatea sunt din sticlă, de culori și forme diferite. Câteva sunt realizate din calcedoniu. O parte din ele făceau parte din coliere, purtate la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pandantiv (Pl. 60/3; 86/3) din argint, are o formă deosebită, fiind format dintr-o placă de argint, elipsoidală, puțin curbată spre exterior în zona centrală, decupată în zonele exterioare, pe mijloc, realizându-se forma unui fluture cu aripele desfăcute. Pe una din laturile lungi, curbate, în zona mijlocie a fost prinsă cu nit, o mică agățătoare din fier, care nu se mai păstrează, fiind ruptă urechiușa de agățat. Acest adaos din fier pierdea din frumusețea și eleganța pandantivului. Pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de argint. Pandantivele purtate la gât, deși nu lipsesc, aici sunt foarte rare. S-au descoperit doar două asemenea piese de forme diferite, realizate din argint sau fier. Piesa din argint, cu o formă curioasă, ca un fluture cu aripile desfăcute, a fost descoperită la mormântul de înhumație nr. 70. Având o urechiușă din fier, prinsă cu un nit de corpul piesei, acest pandantiv s-a descoperit tot în zona gâtului, ceea ce înseamnă că era atârnat sau prins ca și mărgelele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu ajutorul camerelor foto de pe telefonul mobil. Momentul zero, ajung la racla Sfântului Calinic de la Cernica, măturată de sute de batiste, sărutată, mângâiată, atinsă cu fruntea, mâinile, buzele, urechile sau alte locuri vătămate de boală și suferință de către pelerini. Pe capacul desfăcut al raclei, pe un colț al acesteia mai exact, se află un prosop de plastic roz, depozitat acolo pentru a se îmbiba de mana vindecătoare a moaștelor. Particularitatea expunerii raclei în acest pelerinaj este că accesul la capacul desfăcut al
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]