11,367 matches
-
asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau anularea adopției. În Codul Familiei din 1954, după modelul Iustinian, erau reglementate două forme de adopție: adopția cu efecte restrânse, respectiv adopția cu efecte depline, care au fost introduse în 1951 prin Decretul nr. 182 privitor la înfiere. Prima
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ruptura legăturii dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În funcție de momentul în care intervine această ruptură, vorbim pe de o parte de întreruperea adopției (proces care are loc înainte ca adopția să se finalizeze din punct de vedere legal), respectiv de desfacerea adopției (când ruptura intervine după finalizarea legală a procesului de adopție). Majoritatea studiilor se centrează pe adopțiile întrerupte, considerăm noi din două rațiuni: pe de o parte numărul cazurilor de adopții întrerupte este mai mare decât numărul celor desfăcute, iar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Partridge, Hornby și McDonald 74 identificau, pentru statele nord-estice ale Americii o rată a întreruperilor de 8,6%. Goerge et al75., semnala, într-un studiu longitudinal realizat în 1997, o rată a adopțiilor întrerupte de aproximativ 12%. Datele referitoare la desfacerea adopției sunt mai dificil de obținut ca urmare a faptului că dosarele sunt închise, copilul își reia numele purtat anterior adopției și reintră în sistemul de protecție. Studiile arată însă o rată a desfacerilor de 1 până la 10%. Într-un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de aproximativ 12%. Datele referitoare la desfacerea adopției sunt mai dificil de obținut ca urmare a faptului că dosarele sunt închise, copilul își reia numele purtat anterior adopției și reintră în sistemul de protecție. Studiile arată însă o rată a desfacerilor de 1 până la 10%. Într-un studiu al agențiilor publice din Illinois se arată o rată de 6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
arată însă o rată a desfacerilor de 1 până la 10%. Într-un studiu al agențiilor publice din Illinois se arată o rată de 6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu precădere la adopțiile încheiate prin intermediul serviciilor publice. Datele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu precădere la adopțiile încheiate prin intermediul serviciilor publice. Datele statistice disponibile anterior anului 2004 se rezumă în general la numărul adopțiilor la nivel național, respectiv internațional. După 2004, mai exact din 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
declarate desfăcute sau nule. De asemenea nu există statistici care să ne indice rata de întrerupere a adopțiilor în perioada de potrivire sau de încredințare în vederea adopției. Câteva explicații pentru faptul că, în România nu s-au înregistrat cazuri de desfacere a adopției ar fi următoarele: se adoptă puțini copii, în general de vârstă mică, sănătoși, care aparțin etniei majoritare. Dacă stabilitatea adopției, respectiv indicatorii negativi (desfacere/intrerupere) sunt unități de măsurare obiectivă a reușitei în cazul adopției o serie de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției. Câteva explicații pentru faptul că, în România nu s-au înregistrat cazuri de desfacere a adopției ar fi următoarele: se adoptă puțini copii, în general de vârstă mică, sănătoși, care aparțin etniei majoritare. Dacă stabilitatea adopției, respectiv indicatorii negativi (desfacere/intrerupere) sunt unități de măsurare obiectivă a reușitei în cazul adopției o serie de studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din urmă, de faptul că nu au luat niciodată în considerare acest lucru și nici nu doresc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
presupus mai multe dificultăți decât s-au așteptat. Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-au putut găsi părinții biologici ai copilului pentru a obține consimțământul, iar în alt caz părinții adoptatori nu au găsit suportul necesar pentru adopție din partea membrilor familiei extinse. Cu toate dificultățile întâmpinate nu s-a înregistrat nici un caz de desfacerea adopției, mai mult părinții mărturisesc că nici nu s-au gândit vreodată la această posibilitate. În 84% dintre cazuri s-au raportat schimbări pozitive în familie după adopție. Într-un singur caz schimbările au fost evaluate ca fiind negative. De
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de vârstă comparativ cu rata adopțiilor întrerupte, așa cum se poate constata din toate studiile. De pildă, Groza 137 identifica o rata de aproximativ 2%. Și în acest caz, adopția unor copii cu vârstă mai mare prezintă rate mai ridicate de desfacere. De pildă Goerge et. al138 identificau o rată a adopțiilor desfăcute de 2,64% pentru copii sub un an, de 3,76% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 1 și 4 ani, 9,11% pentru copiii cu vârstă între 10
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 3,76% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 1 și 4 ani, 9,11% pentru copiii cu vârstă între 10 și 14 ani, respectiv de 4,03% pentru copiii cu vârstă de peste 15 ani. Ratele ridicate pentru întreruperea, respectiv desfacerea adopțiilor în cazul copiilor mari sunt explicate de o serie de cauze. În primul rând copiii de vârstă mai mare devin adoptabili de cele mai multe ori după încercări eșuate de a-i menține în familia biologică și/sau de a-i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
instituții este foarte mic, politica adopției copiilor cu nevoi speciale nu este considerată o soluție (vezi tabelul 2.9). Experiențele de abuz și neglijare trăite de copil în istoricul său pre-adopție, reprezintă un alt factor asociat frecvent cu întreruperea sau desfacerea adopțiilor 141, cauza principală fiind aceea a tulburărilor psihologice și sociale cauzate de aceste tratamente negative. Astfel, este cunoscut faptul că, în general copiii care suferă diferite forme de abuz și/sau neglijare prezintă dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale, tendință
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un procent de aproximativ 77% dintre aceste cazuri pot fi considerate de succes, procent, potrivit autorilor, similar cu cel cu cel înregistrat în cazul adopțiilor intra-rasiale. Studii mai recente, arată o oarecare diferență între numărul de întreruperi, respectiv de desfaceri ale adopțiilor transrasiale, comparativ cu cele intra-rasiale. De exemplu, Barth et al193 arătă un procent al adopțiilor desfăcute de 0,6% pentru adopția copiilor albi, respectiv de 0,9% pentru copiii negri (Tabel 2.13). Tabelul 2.13. Procentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt: a) non-rivalitatea; b) non-excluderea. În tabelul următor sunt prezentate sintetic cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive Rivale Bunuri pur private: -costuri de excludere mici; -produse de firme private; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere; -finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: alimente, pantofi etc. Bunuri mixte: -bunuri consumate colectiv dar supuse congestionării sau aglomerării; -produse de firme private sau direct de sectorul public; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere sau prin bugete publice; -finanțate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
firme private; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere; -finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: alimente, pantofi etc. Bunuri mixte: -bunuri consumate colectiv dar supuse congestionării sau aglomerării; -produse de firme private sau direct de sectorul public; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere sau prin bugete publice; -finanțate din venituri provenite din vînzări, sau din taxe. Exemple: parcuri publice, resurse comune, baie comunală etc. Nonrivale Bunuri mixte: -bunuri private cu extemalități; -produse de firme private distribuite prin intermediul pieței de desfacere cu subsidii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin intermediul pieței de desfacere sau prin bugete publice; -finanțate din venituri provenite din vînzări, sau din taxe. Exemple: parcuri publice, resurse comune, baie comunală etc. Nonrivale Bunuri mixte: -bunuri private cu extemalități; -produse de firme private distribuite prin intermediul pieței de desfacere cu subsidii sau taxe corective finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: școli, sisteme de transport, servicii de sănătate, TV prin cablu etc. Bunuri pur publice: -costuri de excludere mari; -produse de către guvern, sau de firme private contractate de guvern
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a crește ocuparea și perfecționarea mîinii de lucru, facilități acordate IMM-urilor (mai dinamice, mai inovative, invenții în infrastructura socială, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice ș.a. Un factor realmente important este dinamismul industrial și tehnologic, diversificarea structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea, foarte importantă este acumularea de capacități manageriale superioare, care nu poate fi asigurată decît în condițiile de stabilitate și predictibilitate economică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Industriei Alimentare și al Achiziționării Produselor Agricole, capitolul I - Centrale industriale se completează cu pct. 8^1: "8^1. Centrală pentru legume și fructe" Articolul 3 Decretul nr. 396/1985 privind trecerea activității de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare la Ministerul Comerțului Interior se modifică după cum urmează: 1. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Întreprinderile pentru legume și fructe din subordinea Ministerului Comerțului Interior prevăzute în anexa nr.
DECRET nr. 115 din 8 aprilie 1986 privind îmbunătăţirea activităţii de contractare, achizitionare şi desfacere a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106697_a_108026]
-
întreprinderile comerciale de stat pentru legume și fructe, în subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și a Ministerului Comerțului Interior, potrivit anexei nr. 9. Întreprinderile prevăzute la alin. 1 se organizează prin preluarea activității de desfacere de la întreprinderile pentru legume și fructe și au denumirea, sediul, obiectul de activitate, gradul de organizare și grupa de ramuri prevăzute în aceeași anexă. Întreprinderile funcționează pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, se organizează potrivit normelor
DECRET nr. 115 din 8 aprilie 1986 privind îmbunătăţirea activităţii de contractare, achizitionare şi desfacere a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106697_a_108026]