568 matches
-
e suficient doar postul ci, trebuie să-i preceadă căința inimii însoțită de rugăciune (cap. 1). De la inimă pornește vindecarea, cum tot de la inimă izvorăsc și păcatele, dacă avem în vedere cuvântul Domnului: ,,Din inimă ies gândurile rele, ucideri adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase” (Matei 15,19). Mai apoi, Cassian arată că experiența dovedește faptul că războiul împotriva patimilor desfrânării este mai presus de puterile noastre și, în acest fel, ajutorul lui Dumnezeu este indispensabil. Ispitele cărnii sunt înăbușite fie de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vindecarea, cum tot de la inimă izvorăsc și păcatele, dacă avem în vedere cuvântul Domnului: ,,Din inimă ies gândurile rele, ucideri adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase” (Matei 15,19). Mai apoi, Cassian arată că experiența dovedește faptul că războiul împotriva patimilor desfrânării este mai presus de puterile noastre și, în acest fel, ajutorul lui Dumnezeu este indispensabil. Ispitele cărnii sunt înăbușite fie de abstinență, fie de dorința împărăției lui Dumnezeu. Astfel, spune Cassian, harul castității face pe oameni egali cu îngerii, dându
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Corinteni 7, 10). Tristețea morocănoasă, disperată care zdrobește sufletul și nimicește roadele Duhului Sfânt trebuie eliminată la fel ca și duhul desfrânării, al iubirii de arginți sau al mâniei (cap. 12). Cartea a X-a, în cele 25 de capitole, atacă duhul neliniștii sau acediei pe care Cassian il numește ,,dezgustul sau neliniștea inimii” și care este un ,,vrăjmaș mai înverșunat, obișnuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la altă virtute, de la o desăvârșire la altă desăvârșire. Convorbirea a XII-a sau a doua convorbire cu Avva Cheremon și care are 16 capitole, dezbate problema neprihănirii, curăției sau a castității. Avva Cheremon pune accentul pe lupta împotriva păcatului desfrânării. Această luptă trebuie concentrată pe ,,trupul păcatului” alcătuit din mădularele viciilor din care fac parte, în primul rând, păcatele săvârșite cu vorba, cu fapta sau cu gândul. Virtutea castității implică răbdarea foamei și a setei, veghea, munca neîntreruptă și efortul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată prin liniște deplină și continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor noastre personale, ci și puterii sau ajutorului dumnezeiesc, ilustrându-se cu adevărul din versetul: De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, zadarnic ar osteni străjerul” (cap. 15-16 ). Convorbirea a XIII-a (19 capitole) este susținută tot
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atenți dacă ei sunt desăvârșiți prin alungarea tuturor viciilor și îndreptarea obiceiurilor rele. El remarcă că Părinții Bisericii n-au pus niciodată preț pe săvârșirea de minuni. Avva Nestoros consideră minune mai mare să scoți din propriul trup îndemnurile la desfrânare, decât să alungi duhurile rele din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și partea sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
imaginăm cam ce desfășurare de forțe a fost pusă la dispoziția năvalnicului public. În mijlocul căruia s-a aflat și "trimisul nostru special" Erwin Kessler. Al cărui scris, sagace și pătrunzător, se pliază acum cu o, i-am spune acută luxură, desfrînare analitică, se pliază deci de minune pe tema ofertată de orașul-lumină, căruia nu-i este teamă, nici n-ar avea cum, pentru că știe s-o ferească, elegant, de frivolitate. Singurul monstru sacru în viață, din stirpea faimoșilor falocrați ai artei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci așa cum spune Mântuitorul: „Din inima ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule” (Matei 15, 19). Poftele și gândurile rele sunt semințele din care cresc păcatele și care, trebuie înlăturate. Cu privire la aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
când le facem cu propria noastră voie sau ne sunt ușoare când săvârșirea lor n-a stat în puterea noastră, ci un concurs de împrejurări ne-au silit să le facem fără voia noastră. Să presupunem că vine la judecată desfrânarea. Unul a făcut acest păcat, pentru că de la început a trăit într-o casă cu moravuri desfrânate: s-a născut din părinți desfrânați, a fost crescut înconjurat de obiceiuri rele, de beții, de chefuri și de istorisiri rușinoase; un altul a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o scoți? Scoate-o!" etc. Se remarcă două aspecte ale denaturării limbajului caragialian, aspecte unificate în cazul unor personaje. Primul vizează fantezia verbală cu atributul inutilității, vizibilă în arhitectura haotică a discursurilor, iar cel de-al doilea se referă la desfrânarea lingvistică în concordanță cu degradarea biologică și psihologică a personajelor. Mai pregnant în Schițe, cel dintâi aspect, asociabil cu acel tip de nonsens denumit coq-à-l'âne (vorbărie fără șir și sens), ține de brutalizarea limbajului, reflectând tendința de a-l
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
duce pe fiecare în mod fatal..."157 În privința limbajului, nu doar jocul de-a absurdul din discursul auctorial îi marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica gesturilor aberante. Aparent opus desfrânării lingvistice surprinse la personajele caragialiene stăpânite de morbul verbiajului, procedeul de insonorizare urmuzian, are, practic, același efect: "dialogul surzilor", întreținut de flecarii lui Caragiale, va fi doar mimat prin gesturi agresive de eroii lui Urmuz. Rămân multe lucruri de spus
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament / 65 Lilith • Hagar / Agar • Rahab • Iudith •Dalila • Tamar • Fiicele lui Lot • Desfrânatele și judecata lui Solomon • Desfrânarea alegorică: Gomer, Ohola, Oholiba Curtezane în Noul Testament / 78 Femeia păcătoasă • Femeia adulterină • Maria Magdalena Curtezane pocăite în perioada apostolică și patristică / 84 Maria Egipteanca • Pelaghia • Thaisia • Paisia • O desfrânată fără nume • Maria, nepoata avvei Avraam • Teodora Tipuri tradiționale de curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
paternă, filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii în răzbunare, ură, crimă. Miturile au creat divinități care patronează castitatea, căsătoria și reprezintă erotismul sub diferite forme: iubirea fidelă și infidelă, iubirea generoasă și posesivă, iubirea exclusivă și multiplă, desfrânarea. Sexualitatea a fost și este modelată cultural începând cu miturile. Cu timpul, s-au structurat concepții erotologice, cultivate prin scrieri filosofice, prin scrieri speciale, erotologice, prin literatură, muzică, dans și arte plastice, ce au oferit modele conduitelor umane. S-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de mituri. Sunt sacralizate și alte moduri de manifestare a sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simbol al fecundității. Agrat Bat Mahalat este o zeiță semită din Orientul Apropiat și Mijlociu. Are reprezentarea unui demon sexual feminin, este un simbol al seducției, ispitirii și infidelității. Talmudul o etichetează ca fiind spiritul necurățeniei, al sexualității neînfrânate, al desfrânării. Shekimah este o zeitate ebraică cu comportament asemănător lui Ishtar și lui Astharte. Este considerată "Marea Mamă în al cărei pântec s-a zămislit universul" și totodată este patroana creației, sexualității sub toate formele, a morții. Asherah este zeița canaaneană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
forma unui stâlp, jertfelnicul lui Baal, adorat de popoarele Canaanului. Această idolatrie a trezit gelozia lui Jahve și a dus la amenințarea Israelului. Este un simbol animist păgân căruia i se închina și poporul lui Israel. El simboliza traiul cărnii, desfrânarea, era obiect falic folosit în procesiuni, în orgii. Jahve reproșează poporului său ales necredința și adorarea idolilor (Vechiul Testament: Ieșirea 34: 13, Deuteronomul 7: 5, 12: 3, 16: 21, Judecătorii 3: 7, 6: 25, 26, 28, 30). Anahita este zeița iraniană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apa, vegetația, porumbul, recolta, fertilitatea. Predominau ritualurile închinate calendarului, recoltei și sacrificiile umane, unele canibalice. Sinuciderea era dovadă de înaltă moralitate, de aceea, la mayași, sinuciderea era simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a fecundității, ocrotitoarea păcatelor carnale, era reprezentată călărind pe o coadă de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
avut doisprezece fii, aceștia au fost întemeietorii celor douăsprezece triburi ismaelite. Ismael a trăit 137 de ani, Avram, 175 de ani, și împreună cu fratele după tată, Isaac, l-au îngropat pe Avraam în peștera Machpelah. Rahab (în ebraică, impertinență, mândrie, desfrânare) este o prostituată ișa zona ce locuia într-o casă lipită de zidul cetății Ierihon. De ea s-a folosit Iosua, căpetenia războinică a poporului lui Israel, pentru a-i mijloci intrarea în Canaan prin Ierihon. Două iscoade Salma și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ta și toiagul ce-l ai în mână". Și el i le-a dat și a intrat la ea și ea a rămas grea. (38: 17, 18). Iuda a aflat că nora s-a desfrânat și a rămas însărcinată în urma desfrânării ei. Respectând legea, a ordonat să fie adusă și să fie pedepsită prin ardere pe rug. Tamar s-a apărat și a adus probele: inelul, cingătoarea și toiagul, ceea ce-l incrimina pe judecător pe Iuda. Deconspirat, Iuda și-a recunoscut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Avraam a fost însoțit de Lot (în ebraică, acoperitor), nepotul său, fiul lui Haran. Amândoi aveau multe turme, numai că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia Iordanului. Desfrânarea oamenilor din Sodoma și Gomora L-a determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune în Facerea / Geneza: Zis-a Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare, păcatul lor cumplit de greu." (18: 20). Doi îngeri, trimișii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acest prunc viu și nu-l omorâți!" Iar cealaltă a zis: "Ca să nu mai fie nici al meu nici al ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică. Gomer, Oloha și Oholiba. Pierderea credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică. Gomer, Oloha și Oholiba. Pierderea credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va întări, va adeveri) exemplifică alegoria desfrânării. Pentru a înțelege gravitatea desfrânării, Dumnezeu i-a cerut profetului Osea să se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va întări, va adeveri) exemplifică alegoria desfrânării. Pentru a înțelege gravitatea desfrânării, Dumnezeu i-a cerut profetului Osea să se căsătorească cu o desfrânată (Gomer), să aibă copii cu ea, s-o ierte și, astfel încercat, să-și ducă poporul la pocăință: Și a grăit Domnul către
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va întări, va adeveri) exemplifică alegoria desfrânării. Pentru a înțelege gravitatea desfrânării, Dumnezeu i-a cerut profetului Osea să se căsătorească cu o desfrânată (Gomer), să aibă copii cu ea, s-o ierte și, astfel încercat, să-și ducă poporul la pocăință: Și a grăit Domnul către Osea : "Ia-ți de nevastă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]