754 matches
-
concentrații peste limitele admise sau aer puternic poluat cu transparență redusă, care stagnează într-o zonă mai multe ore în șir; Supraviețuire= faptul de a rămâne în viață al unui număr de indivizi dintr-o populație după moartea altora; Stufăriș= desiș de stuf; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; T ,,Tulbură apa ca să pescuiască.’’ Temperatură= factor abiotic de mare importanță, care influențează viața, activitatea și corelațiile populațiilor în multiple feluri, Reacție= răspunsul unui organism sau al unui sistem viu la
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
vede o femeie frumoasă culegând flori, fapt ce-i alungă gândul urât și dezlănțuie în sufletul său "o furtună de pasiune". Din nefericire, abia dezlănțuită, pasiunea adoratorului e contrariată de revelația naturii brutale a sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a trupului fraged nu se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mă ridicai brusc de pe bancă, îmi luai geamantanul al cărui greutate parcă scăzuse foarte mult și am plecat grăbit fără să-i mai zic măcar, bună ziua, la plecare. Într-un târziu mă trezii că alergam pur și simplu printr-un desiș de mărăcini care mă loveau neîndurător peste picioare. M-am oprit să răsuflu un pic și atunci mi s-a părut iar că aude plescăitul unei pietre aruncate în apă. Am murmurat absent, doar așa pentru mine: „El a rămas
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în zilele noastre este locaș de cult, de alinare și de mângâiere a suferinței bolnavilor Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate fiind o regiune profund împădurită, acoperită de desișul codrilor, ceea ce a creat condiții optime apariției și viețuirii aici a unei vestite crescătorii de șoimi (păsări râvnite de înalta Poartă Otomană, pe care Domnii Moldovei erau obligați să le dea anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de plante care cresc în voie, de-a valma, alcătuind laolaltă un colț de rai în care poetul meditează și își scrie cărțile. Gândurile îi sunt acompaniate de cântecele sutelor de păsărele care și-au găsit loc pentru concert în desișul de verdeață. Și pentru ca activitatea creativă să-i fie stimulată și susținută, prietenul meu a avut ingenioasa idee de a planta, prin cele mai umbroase și tainice desișuri câte o măsuță primitivă și bănci însoțitoare cu două-trei locuri. Singurătatea și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cântecele sutelor de păsărele care și-au găsit loc pentru concert în desișul de verdeață. Și pentru ca activitatea creativă să-i fie stimulată și susținută, prietenul meu a avut ingenioasa idee de a planta, prin cele mai umbroase și tainice desișuri câte o măsuță primitivă și bănci însoțitoare cu două-trei locuri. Singurătatea și liniștea de codru îi sunt perturbate doar de cotcodăcitul celor două găini pe care le are în proprietate și care își anunță zgomotos darul pe care îl oferă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care își anunță zgomotos darul pe care îl oferă zilnic stăpânului lor. Ouă mari, cu coajă rezistentă pe care poetul le consumă cu plăcere și respect pentru cele ce i le dăruiesc. Cocoșul, un porumbac infatuat, își poartă consoartele prin desișuri în orele fierbinți ale miezului de zi, le cheamă la festinul oferit de stăpân, cântă cu ardoare pentru a stimula hrana și a ușura siesta celor două nedespărțite tovarășe ale sale. Își găsește, totuși, timp și pentru a dialoga cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Tethys). A zămislit încontinuu pământ peste care s-a așternut un covor de vegetație luxuriantă din care s-au înfruptat dinozaurii. Printre ferigi și palmieri stăteau ascunse reptile ierbivore adulmecate de carnivore rapace. Teropozii căutau ornitopozi și hadrozauri, pitiți prin desișuri. Plutind prin aer, pterozaurii priveau la grozăvia petrecută la sol. Înălțându-se, Carpații au determinat, treptat, restrângerea, în regiune, a oceanului primordial, ajuns în timp la dimensiunile unei mări (Marea Sarmatică). Umplută cu sedimente, această mare a fost nevoită să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar putea să-l sperie pe cititor, iar subtitlul să-l alunge pur și simplu. De aceea cred că sunt dator cu câteva explicații prietenoase. Economia de dicționar este universul spiritual în care credem că poate să ne orienteze în desișul așteptărilor cotidiene. De cum este Economia așezată pe solul realității, de care luăm cunoștință parcurgând termenii explicativi ai unui dicționar, depind multe dintre succesele și eșecurile acțiunilor noastre. Apare, deci, ca o condiție a finalității înclinațiilor spre performanța treburilor gospodărești să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
2); liniștit (2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie; eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dat; avar; avut; băutură; beau corp; mai bine; și bine; binecuvîntare; bucătar; bucurie; bucuros; bun simț; bunuri materiale; cantități; caș; căldare; cerință; colosal; complet; consistent; costisitor; cult; curaj; dar; darnic; degeaba; și degeaba; de demult; mai e pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig; gigant; gîrlă; grad; gras; grasă; la greu; greutate; griji; gunoi; haos; harnic; idioți; insuficient; irosire; împreună; încă; îndestulare; întîrziere; învăț; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (3); labirint (3); natura (3); neagră (3); prospețime (3); răcoare (3); sănătate (3); stejar (3); stejari (3); animal (2); arbore (2); arbori (2); armonie (2); basm (2); bogăție (2); brad (2); cadru (2); cîmpie (2); copacii (2); cort (2); desiș (2); fag (2); foișor (2); frică (2); frigărui (2); fructe (2); frumusețe (2); frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apărut este subiectul care îl interesează pe Georges Bataille. Iată-ne, deci, cu mult în amonte față de epoca de inventare a scrisului, față de "zorii culturii grecești", cu mult înainte de apariția rațiunii (înainte de răsturnarea gândirii mitice în gândirea rațională), undeva în desișul preistoriei, pe un teritoriu care a fost, până acum, neglijat de filosofie, poate în virtutea faptului că nu deținea atestări scrise ale acelor timpuri. Dacă raportul omului cu natura prin prisma muncii interesează filosofia (pe Marx, de exemplu), nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cântecul dulce al păsărilor. Timpul trecea așa, și fata se făcea tot mai frumoasă, încât și soarele s-a îndrăgostit de ea. În una din zile, soarele o privi cu ochi de foc și-și trimise razele de foc prin desișul codrilor, ca s-o răpească și s-o ducă în împărăția lui cea strălucitoare. Domnița însă se ferea din calea lor, temându-se de prietenia prea fierbinte a soarelui. Zadarnic era amenințată cu o cruntă răzbunare, că ea a rămas
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
italiene: De fapt, după Leopardi poezia italiană a fost nevoită să refacă totul și astăzi încă merge pe același drum.20 Dintre numeroasele mențiuni, cea mai importantă pare să fie următoarea, care se constituie într-o veritabilă declarație de poetica: Desișul meu este Sicilia; un desiș care închide civilizații și necropole străvechi, si cariere de piatră, si telamoni fărâmați în iarbă.21 Conform propriei declarații sensibilitatea să creatoare e triplu condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poezia italiană a fost nevoită să refacă totul și astăzi încă merge pe același drum.20 Dintre numeroasele mențiuni, cea mai importantă pare să fie următoarea, care se constituie într-o veritabilă declarație de poetica: Desișul meu este Sicilia; un desiș care închide civilizații și necropole străvechi, si cariere de piatră, si telamoni fărâmați în iarbă.21 Conform propriei declarații sensibilitatea să creatoare e triplu condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei, la insula natală, Sicilia; în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în al doilea rând, de umbrele antichității încă vii pe aceste meleaguri; în final, de operă leopardiană, ce nu o dată i-a oferit cuvinte potrivite. Cercetătoarea Marinella Cantelmo demonstrează, pornind de la termenul cheie siepe, tradus de Eta Boeriu liber prin desiș, ca primă strofa a poeziei quasimodiene Cuvânt nu este altceva decât o rescriere a celei mai cunoscute creații leopardiene, Infinitul.22 Întoarcerea la această capodoperă ascunde, în opinia autoarei, refuzul ermeticului de a îmbrățișa clasicismul manierist promovat de Gabriele D
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se datoreze și unor întâlniri ce au marcat carieră și viața poetului, precum cea din anii treizeci cu Eugenio Montale care își sfătuia prietenul să iși însușească lecția de stil a clasicilor.23 În cercetarea de față motivul leopardian al desișului, recurent în opera lui Quasimodo, constituie premisa unei analize comparative între poetica leopardiană a cuvântului vag și cea quasimodiană a cuvântului reificat, aflată în a doua parte a lucrării. În același capitol vor fi scoase în evidență și alte lexeme
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pesimism, care este negarea vieții (...), ci acea forță ce a putut întotdeauna să frângă orice lanț.250 După război poetul a fost înscris, pentru un timp, în Partidul Comunist. Au urmat O poetica (1950) unde cititorul poate revedea cunoscută declarație: desișul meu este Sicilia, o aluzie directă la Infinitul; nu în ultimul rând, Discurs despre poezie, în care marile nume sunt invocate pentru a susține nouă poezie cu mesaj social menită, în viziunea sa, să refacă omul: Dante, Petrarca, Foscolo, Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
limitat nelimitat, trecut prezent între care interioritatea își defulează întreaga durere a înstrăinării de insula copilăriei. Exilul în spațiu și timp alimentează dorința de a se reîntoarce într-o zonă afectiva plăsmuita de imaginație, pornind de la imaginea insulei natale, Sicilia: desișul meu este Sicilia declară poetul, evocând Infinitul leopardian: Dintotdeauna mi-a fost dragă această / colina însingurata și desișul ( Infinitul). Declarația lui Quasimodo continuă astfel: un desiș ce închide străvechi civilizații și necropole și cariere de piatră și telamoni zdrobiți în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spațiu și timp alimentează dorința de a se reîntoarce într-o zonă afectiva plăsmuita de imaginație, pornind de la imaginea insulei natale, Sicilia: desișul meu este Sicilia declară poetul, evocând Infinitul leopardian: Dintotdeauna mi-a fost dragă această / colina însingurata și desișul ( Infinitul). Declarația lui Quasimodo continuă astfel: un desiș ce închide străvechi civilizații și necropole și cariere de piatră și telamoni zdrobiți în iarbă, și mine de sare și sulf și femei ce își plâng de veacuri fiii uciși și manii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reîntoarce într-o zonă afectiva plăsmuita de imaginație, pornind de la imaginea insulei natale, Sicilia: desișul meu este Sicilia declară poetul, evocând Infinitul leopardian: Dintotdeauna mi-a fost dragă această / colina însingurata și desișul ( Infinitul). Declarația lui Quasimodo continuă astfel: un desiș ce închide străvechi civilizații și necropole și cariere de piatră și telamoni zdrobiți în iarbă, și mine de sare și sulf și femei ce își plâng de veacuri fiii uciși și manii înfrânate sau dezlănțuite, fugari de dragoste sau de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mă iei din spații suspendate, / (pustiuri stinse, renunțări) / din codri tăcuți / înlănțuiți cu șfori de aur / cărora nu le schimbă sensul / nici foșnet de vânturi / ce coboară deodată / nici rotire de stelele (Forme de arbori chinuite).294 Foșnetul vântului și desișurile sunt imagini leopardiene, preluate de Quasimodo din primele versuri ale Infinitului: Iar când vântul / foșnește-n crâng, acelei nesfârșite / de dincolo tăceri eu îl aseamăn: / și-mi amintesc atunci de veșnicie, / de moarte ere și de cea prezenta / și de-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tradiția literară precum și felul în care i se raportează. După toate aparențele aceasta îi vorbește răspicat ermeticului prin vocea lui Leopardi. Căutând să se distingă, el a încercat, pradă meprizei poetice, să nege și să respingă înrâurirea predecesorului: foșnetul vântului, desișul, motive leopardiene prin excelență nu mai au, declară poetul în versurile citate, puterea de a modifica și afecta universul fabulos al pădurilor înlănțuite cu funii aurite, asadar nu mai pot influența universul sau imagistic.296 Ermeticul minimalizează rolul poeziei lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]