580 matches
-
sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica diferența de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1 pl. și 2 pl. normele limbii actuale admit atât formele cu desinențele -răm, -răți, cât și pe cele cu desinențele -m, -ți (fără -ră), dar dau preferință celor dintîi, față de care formele fără -ră- sunt simțite ca învechite. La 3 pl. limba literară actuală a reținut însă exclusiv forma cu -ră" (M.
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1 pl. și 2 pl. normele limbii actuale admit atât formele cu desinențele -răm, -răți, cât și pe cele cu desinențele -m, -ți (fără -ră), dar dau preferință celor dintîi, față de care formele fără -ră- sunt simțite ca învechite. La 3 pl. limba literară actuală a reținut însă exclusiv forma cu -ră" (M. Avram, Gramatica pentru toți, ed. a II-a
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
fie pusă pe același plan cu muntenismul ei este, marcat de multă vreme de stigmatele inculturii, ale limbajului de mahala. Istoricii limbii știu însă foarte bine că formele fără -ră- sînt normale, etimologice și au reprezentat multă vreme uzul literar. Desinența -ră- s-a extins, prin analogie, de la persoana a III-a plural a perfectului simplu, unde era moștenită din latină. A devenit o marcă a pluralului, și-a dovedit utilitatea și a fost admisă destul de repede ca regulă. Ca simplu
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
silabei -ră și la acest timp, (...) ei lăudaseră, ținuseră etc., e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere, II, p. 214). Așa cum e de așteptat judecînd după gramatici, scriitorii din secolul al XIX-lea scriu fie cu desinența -ră, fie fără ea. Gramaticile interbelice (Al. Rosetti, I. Iordan ș.a.) integrează ambele forme, prin scrierea în paranteză a desinenței: luase(ră)m, luase(ră)ți, luase(ră). E normal să respectăm regulile actuale. Un sentiment al istoriei ar trebui
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
Opere, II, p. 214). Așa cum e de așteptat judecînd după gramatici, scriitorii din secolul al XIX-lea scriu fie cu desinența -ră, fie fără ea. Gramaticile interbelice (Al. Rosetti, I. Iordan ș.a.) integrează ambele forme, prin scrierea în paranteză a desinenței: luase(ră)m, luase(ră)ți, luase(ră). E normal să respectăm regulile actuale. Un sentiment al istoriei ar trebui totuși să ne împiedice să condamnăm atît de vehement forme pe care le găsim curent la scriitorii și în gramaticile
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
analoagă; mi se pare că există totuși o tendință cultă de a-i prefera forma fără alternanță, analogă. La vocativele în -e care conțin alternanțe (Ion/Ioane), aspectul popular e cu atât mai puternic cu cât este marcată stilistic chiar desinența de vocativ. Am remarcat altă dată preferința presei umoristice de azi pentru deformarea numelui prin vocativ; efectul e desigur sporit prin asocierea alternanței "M-ai învins... Maradoane!" (Tineretul liber-Supliment literar-artistic 27, 1990, 11). O altă situație tipică de producere a
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
anunț de mică publicitate, România liberă = RL 1873, 1996, 15). E destul de clar că adesea aceste forme sînt voite, căutate, construite cu intenție glumeață. Unor substantive mai noi, cărora pluralul în -uri nu le afectează corpul fonic, li se adaugă desinența de plural -e, cu efect imediat de producere a alternanței. Apar astfel forme ca laptoape - "să ne scoatem din raniță laptoapele" (Academia Cațavencu 37, 1998, 8) -, molotoave - "Academicienii din deșert aruncă cu molotoave unii după ceilalți" (Evenimentul zilei = EZ 2
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
și de productivitate lexico-morfologică: se pare că în vorbire second hand a căpătat (transfer metonimic perfect normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească desinențe de plural. La fel de firească e și abrevierea sintagmei, prin păstrarea primului său element - transformare perfect paralelă cu cea petrecută cu decenii în urmă în vorbirea familiară, cu blue jeans - deveniți blugi. și în cazul blugilor (concurați acum de mai eleganta
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
și elementaritate. Șerban Novac a adoptat o atitudine de maximă previziune, conștientizînd pe cît posibil întregul ansamblu de protuberanțe incifrate la nivelul parametrilor stilului rococo. De la tipul de atac sonor pînă la frazarea subtilă, condimentată cu elanuri ponderate și senine desinențe, totul a fost pus sub o cupola în centrul căreia trona, destins, chipul lui Mozart. Un chip ce parcă a și surîs la final, cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
Rodica Zafiu Se știe că oscilația dintre desinențele de plural -e și -uri este caracteristică substantivelor neutre românești, iar -e tinde să se extindă chiar la cuvinte moderne care păreau să se fi impus în forma cu -uri. Se dovedesc și în prezent valabile observațiile dintr-un articol
Caucioace by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6577_a_7902]
-
ochi-ochean (care are însă și sprijinul asemănării formale: „a păpat la prânz și tot cu ocheanele deschise era!”, forum.desprecopii.com). Un alt plural în -e specializat în registrul familiar-argotic este cauciuce, în loc de cauciucuri. Și în acest caz, diferența de desinență este semnul unei utilizări ironice și glumețe: „eu viteaza, cu «cauciuce» de vară” (hiddenwhispers.com); „ce cauciuce gumate și răsgumate punem să pape zăpada?” (fanoctaviatour.ro). Forma este surprinzător de răspândită și, cum se întâmplă adesea, începe să devină un
Caucioace by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6577_a_7902]
-
de neatenția uneori explicabilă într-o comunicare orală, dar și de acțiunea unor trăsături ale sistemului gramatical. Confuzia formelor e favorizată de faptul că pluralul substantivelor nu este transparent, lăsînd loc unei ambiguități a interpretării semantice. Identitatea de formă a desinenței de plural -e pentru substantive feminine și neutre și mai ales acordul identic al acestora (cu formele de feminin ale adjectivelor) permit alunecarea insesizabilă de la neutru la feminin. Existența pronumelor cu valoare "neutră" (mai exact generică, globală) - o (am făcut
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
parametrii esențiali pentru plasarea corectă a fenomenelor punctuale în tendințele actuale ale limbilor moderne de cultură. Articolul de dicționar furnizează, pentru fiecare limbă în care a pătruns un termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate, uneori modificate, chiar adăugate. Factorul esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză în cele
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
în limbile germanice, în croată și albaneză; rămîne neintegrat în celelalte limbi romanice - franceză, italiană, spaniolă - , ca și în poloneză, finlandeză, maghiară și greacă - unde e mai ales redat prin calcuri. Rusa, bulgara și albaneza îi atașează - ca și româna - desinențe specifice de plural. în rusă (chiar mai mult decît în română), termenul are evoluții semantice necunoscute englezei. Se impune spre sfîrșitul secolului al XX-lea, în țările din Est după 1990. Dicționarul este excelent ca idee și ca realizare; voi
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
morții, momente semnificative ale unei vieți. Un concert solistic atipic, dominat la început (Thema con variazioni și Adagio) de statism și platitudine, iar apoi (Rondo ritmico; con introduzione) de mobilitate și contrast, culminând cu un climax terifiant, rezolvat printr-o desinență oarecum mistică și, în orice caz, ca o posibilă redempție. Sherban Lupu a intuit toate acestea, cu precădere stigmatele manieriste și referințele programatice, livrându-le într-o manieră neaoș expresionistă, așa cum îi stă bine unei lucrări aparținând celei de-a
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
umor și suverană detașare. Modern Rituals for a Primitive Society, Four Piano Pieces , Toot tooT sau Three Pieces for Clarinet and Piano (în special) au acreditat un compozitor cu un deosebit simț al timpului muzical, ferm în articularea acumulărilor și desinențelor, în instaurarea punctelor culminante și, nu mai puțin, stăpân pe resursele fiecărui instrument în parte. Kathleen Ginther s-a dovedit a fi o compozitoare a vitraliului sonor, mereu aplecată asupra detaliului pe care îl polisează îndelung, cu acribie și îndemânare
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
regente, coordonate și subordonate, grupuri verbale și nominale, structuri de profunzime și de suprafață, corpul funcțional, descărnat, al limbii; din sistemul osteo-muscular decurse morfologia, grupele de mușchi și oasele juxtapuse ale părților de vorbire, contractîndu-se și relaxîndu-se în declinări, conjugări, desinențe; pântecele colcăitor de materii și glande produse vocabularul, în care epitelii și mucus și mușchi netezi și bacterii și borâtură și salivă și sucuri gastrice și fecale fermentate și insulina, buze și anus și esofag și rect, și mațe și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Bravo, Casaubon, o să-ți refacem și contractul dumitale, ești un colaborator prețios. Și pune, pune Cabală și calculatoare. Calculatoarele se fac din siliciu. Sau nu?” „Dar siliciul nu-i un metal, e un metaloid”. „Ei, acu’ mă iei subtil cu desinențele? Și mai ce e, rosa rosarum? Calculator. Și Cabală”. „Nu e metal”, am insistat. Ne Însoți până la ușă. În prag Îmi spuse: „Casaubon, munca de editor e o artă, nu e o știință. Să n-o facem pe revoluționarii, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de exemplu va monitoriza numărul de ocurențe conotate peiorativ pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mințit până ... Mergând mai departe cu răspunsul la Întrebarea de mai sus (Care este rostul presupoziției?), se naște o altă Întrebare, din cazul concret analizat: De ce, totuși, Își asumă ministrul, sub umbrela largă a lui noi - exprimată lingvistic implicit, prin desinența specifică persoanei Întâi plural, minți-m, faptele foarte grave rezultate din presupoziții? El putea să construiască un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini. Răspunsul la această a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar trebui să țină seama de asemenea idiosincrazii, având obligația să prezinte realitatea literară așa cum a fost aceasta, cu luminile și umbrele ei. 3.3. Precizia Constă În utilizarea unei terminologii de specialitate. Astfel, lingvistul va folosi noțiuni precum afixe, desinență, diateză, flexiune, morfem, În timp ce istoricul va utiliza frecvent cuvinte ca areal, cruciadă, eră, front, independență, ofensivă, ca să nu mai vorbim de alte domenii (medical, geografic etc.). 3.4. Unitatea Se obține prin folosirea terminologiei de specialitate consacrate În domeniul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gârleanu („Falanga literară și artistică“, vol I, 1910, nr. 8, 28 februarie), cu titlul și personajele dictate de însuși Caragiale, titlul piesei este Titircă, Sotirescu & C-ie, iar eroul se numește Rică Venturianu. Radicalul numelui patronimic a rămas latinizat, dar desinența s-a românizat. Subliniind faptul că toate numele patronimice terminate în -eanu derivă de la nume de localități, Venturianu își păstrează aspectul artificial. În mod particular, la Rică, numele propriu nu sugerează neseriozitatea unui fante de mahala - deoarece el întemeiază o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
au putut ști dacă și aspectul popular al limbilor respective prezenta aceeași organizare și precizie paradigmatică. Treptat însă, îndeosebi prin opiniile lui Rasmus Chris-tian R a s k, concepția s-a schimbat prin evidențierea faptului că o flexiune simplă, cu desinențe mai puțin nume-roase, este mai avantajoasă în raport cu una foarte complicată, pentru ca apoi August S c h l e i c h e r să specifice că pierderea formelor flexionare este compensată de un progres în sintaxă și în stilistică (deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cînd se produce o schimbare a limbii și se trece de la o limbă la alta sau de la un tip lingvistic la altul, trebuie avută în vedere și producerea unor înlocuiri. Astfel, dacă latina avea un sistem cazual bine reprezentat de desinențe, avea deseori și posibilități de a exprima valori precum cele de genitiv sau de dativ cu ajutorul prepozițiilor și cu substantivul în cazul ablativ. Cînd sistemul desinențial s-a dezorganizat prin pronunțarea slabă (sau nepronunțarea) consoanelor finale, a căpătat importanță primordială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]