782 matches
-
Acestea au o singură vocație: vorbăria, plăcerea de a "trăncăni" lungi monologuri, alcătuind un univers de marionete, o "lume pe dos", cu aspect de carnaval, lipsită de valori ale existenței. Ștefan Tipătescu, prefectul județului, își urmărește numai propriile lui interese. Disperat de pierderea scrisorii, îl atacă pe Cațavencu, prin intermediul polițaiului, controlează depeșele de la telegraf, oferă adversarului posturi importante pentru a-l determina să renunțe la șantaj. Dar acesta refuză. Stăpânind arta disimulării, Ștefan Tipătescu se preface în fața lui Trahanache a nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rezistență actualiza în fond îndemnul lui Bălcesu de a se face din slujirea ideii naționale un mijloc de a izgoni despotismul și a garanta "sfințenia vieții sociale". Vicisitudinile istoriei, chiar, deveneau în contextul amintit o sursă de energie. "Nu vă disperați de suferință, căci suferința, știți, e condiția esențială a dezvoltării morale", spunea același istoric, convins de rostul ei soteriologic. Ce le putea spune comilitonilor din exil decât să aștepte "ziua preursită, ziua mântuirii", adică momentul prielnic revoluției? Nu bănuia însă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Dumnezeu"60. Mistica este o cale trăită de Cioran, dar insuficient de convingătoare pentru a-l împăca cu Dumnezeu. Pentru Cioran, păcatul omului pălește în fața celui al unui Dumnezeu dezinteresat de consecințele actului creației. Kierkegaard spune că "este păcat să disperi", dar pe Cioran nu-l interesează, pentru că nu așteaptă nimic de la divinitate, el nu crede în mântuire, răsplată mult râvnita de credincioși. Credință lui Cioran este paradoxala: el nu se spovedește în spirit creștin, în fața unui preot, ci în fața întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asupra condiției umane în general, ci și din avatarurile istoriei ce-și desfășoară dinamică sub propriii ochi. Suntem, în acest sens, de acord cu Sorin Alexandrescu, care, în amplul capitol ce-l dedică "exilatului Cioran", afirmă că un Cioran angoasat, disperat în fața nevolniciei condiției umane "ar fi, într-adevăr, o imagine seducătoare, dar, cred, înșelătoare: examinarea operei sale românești ne face să descoperim nu numai un Cioran înainte de Cioran, ci și un Cioran secret, chinuit de istorie, încântat într-o vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Castel pentru María că figură a mamei este, fără îndoială, oedipal, iar o parte a acestui interes este transmis cititorului prin visele lui Castel, și el obsedat de figură mamei, posibil profil de psihanaliza freudiana: Când eram mic și eram disperat la gândul că mama într-o zi ar putea muri (...), nu-mi imaginăm că mama mea ar putea să aibă defecte. Acum, că nu mai este, pot spune că era așa de bună pe cât poate fi de bună o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările descresc, anume/ Merii îngână veșnic mere.// Oh, pomii frați de cruce și de țară, / Legați ca noi de vânt și de pământ,/ Când timpul singură-l măsoară/ Bătaia fructelor căzând... (În livezi) Deconstrucția prin reconstrucție este realizată la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
atingă acel ceva mai adevărat decît "purul adevăr": În vechile tablouri, personajele nu muncesc. Mă chinui zilele astea lucrînd la o femeie pe care am văzut-o iarna asta scoțînd morcovi din zăpadă. (...) Spune-i lui Serret că aș fi disperat dacă personajele mele ar fi bune, că nu le vreau din punct de vedere academic corecte, spune-i că ceea ce vreau să spun este că dacă am fotografia un om care sapă, cu siguranță el n-ar săpa. (...) Spune-i
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
faci vreodată. Așa încât, în politică am intrat dintr-o joacă. Nu eram deloc convins că voi ajunge primar; intrasem în politică pentru a aduce cât mai multe voturi la Convenția Democrată. Când am văzut că am ieșit primar, am fost disperat. Cei din jurul meu erau bucuroși, în timp ce eu eram disperat pentru că îmi dădeam seama ce sarcină uriașă mă așteaptă în următorii ani. Sigur, m-am descurcat, așa cum m-am descurcat și pe alte direcții. "M-am apucat deci să scriu din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
joacă. Nu eram deloc convins că voi ajunge primar; intrasem în politică pentru a aduce cât mai multe voturi la Convenția Democrată. Când am văzut că am ieșit primar, am fost disperat. Cei din jurul meu erau bucuroși, în timp ce eu eram disperat pentru că îmi dădeam seama ce sarcină uriașă mă așteaptă în următorii ani. Sigur, m-am descurcat, așa cum m-am descurcat și pe alte direcții. "M-am apucat deci să scriu din nevoia aceasta de a fi liber" Primele proze când
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
asemenea sentimente? Ele pot părea astăzi destul de dezavantajoase... Nu, pentru acel moment nu era dezavantajos să ai asemenea sentimente. Pentru că auzeam tancurile la Herza, vedeam tancurile de la Botoșani care se înțepeneau și nu reușeau să ajungă la destinație, eram puțin disperat și chiar pregătit să lupt pentru a stopa o eventuală invazie rusească. Cu Fidel Castro v-ați întâlnit vreodată? Sigur, de mai multe ori, însă nu în mod direct. Cum l-ați descrie ca personaj? L-am cunoscut mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
douăzeci de ani din aceste locuri, o fabrică de mobilă ar fi avut materie primă pentru o sută de ani, timp În care alte păduri ar fi luat locul celor tăiate rațional. Dar n-a fost să fie! Să nu disperăm Însă! Vreau să cred că În fibra genetică tainică a oamenilor din aceste locuri mai este energie care să le poată regenera sufletul. Așa cum am coborât din munți după ce vatra ne-a fost pustiită de barbari, ne vom Întoarce iarăși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
parte, e clar că există o rezistență înverșunată la deconspirare. Tot zilele trecute, Comisia de specialitate a Parlamentului a respins ideea publicării pe Internet, pe site-ul CNSAS, a listelor de securiști și colaboratori. Sunt fenomene blocante, dar să nu disperăm. Cred că o presă mai profesionistă decât cea pe care o avem acum ar putea grăbi lucrurile. Ce înțeleg prin asta? Înțeleg că jurnaliștii n-ar trebui să se bucure când li se scapă o informație, că au intrat într-
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
merg la bătălie în prima linie, cât și cei care, îngreunați de oboseala transportării încărcăturii, rămân în spatele frontului. Dacă viezurele de stâncă, lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe cruce a făcut pocăință pentru noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe "mediatorul" în scandalurile Iuliei Minor -, Fabia nu ar fi avut niciun motiv ca să-l mai apere pe poet. În sfârșit, în Epist. ex Ponto, II, VII, adresată prietenilor, dar și cu referiri la soție, Ovidiu se arată cu totul disperat de situația în care se află. A obosit să tot repete rugăminți și lamentări tuturor. El cere iertare prietenilor pentru speranțele care și le pune în ei; de-acum înainte va pune capăt acestui defect: să nu se mai spună
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din turtă dulce pentru nepoți. Ceaușescu își organizează viitoarele deplasări în străinătate: o călătorie în Iran, prevăzută pentru a treia săptămână din decembrie. La Praga, ambasadorul României, Gheorghe Homoșteanu, vechi comunist "ceaușist", muncitor care a urcat treptele promovării sociale, este disperat în zilele care urmează căderii Zidului Berlinului și declară, neputincios, că totuși îi atrăsese atenția tovarășului Ceaușescu să o țină în frâu pe Elena. Pentru că a o condamna pe Elena și puterea ei considerată ca fiind malefică era un mod
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iată de ce putem vorbi despre disperarea pe care Nietzsche o credea binecuvăntată ca despre un eveniment care întărzie să aibă loc pe motiv că spațiul desfășurării sale rămăne suspendat în imaginația plină de sensibilitate a unui fiu de preot care, disperat de golul din biserica tatălui său și din tot Occidentul, anunță parastasul deznădejdii hrănitoare de suflete mari . Este de-a dreptul tulburător că nici măcar un strigăt atăt de vehement nu mai trezește interesul unei creștinătăți aflate de multă vreme în
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
raționamentul apt de a ajunge la țelul dorit. O scară se înfundă în neguri de infern. Groaza îl cuprinde. Coboară. Rațiunea îi dă sfat patern. Intră într-un puț secret numit, puțul fatalității implacabile. Ajunge într-o situație la culme, disperă. La stânga o crevasă. Descoperă drumul și merge sigur de el spre crevasă. Speranța și credința reînvie. Eliberarea este aproape. Incertitudinea îl macină, îl roade. Gândește și pornește, asigurându-se la fiecare pas, spre crevasă, trepte, zăbrele, drum în spirală. În
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
murit animalele, i s-a îmbolnăvit fica cea mică Mădălina, seceta și uscăciunea s-a abătut asupra acelor meleaguri. După cele trei zile de sfințire și tămâiere stafia înlănțuită a apărut din nou, bisându-și tânguirea lugubră. Boierul Mogoșan era disperat, nemaiputând să îndure ispitele și încercările la care era supus. Totuși își păstra calmul, reflectând cu chibzuială și înțelepciune la ceiace are de făcut. Sculându-se în dimineața aceia, observă că pe față și mâini i-au apărut ulcerații circulare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe care îi strică un ins venit de pe planeta noastră, conținea ceva asemănător, dar autorul parcă știa că acest om ridicol, în pragul sinuciderii, cunoscuse și el odată astfel de oameni fericiți, deci ei existau și numai el, eroul, era disperat, nu și autorul... Aici însă scriitorul pătrundea atât de adânc în el însuși încît, revenind la suprafață, ne transmitea acest mesaj infam, ca o profeție de care noi, oamenii, nu mai puteam să nu mai ținem seama de-aici înainte
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mi fac din aceeași așteptare, scut. Sunt luni când tot aștept un semn divin și spun că așteptarea, moarte, n-are. În optimismul meu, mereu revin, Că mi-l păstrez în suflet ca-n altare. Sunt ani de așteptare, nu disper; spun că va veni o dată, timpul meu. Iubirea-mi va fi veșnic, un reper , spre tine. Iar pentru mine, vei fi Zeu! Viața, pași de tangou Efemeri pe pământ, trăim ca într-un balansoar; dansăm pe muzica unui tangou, înainte
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
în calea tuturor răutăților, dar cu inimi mari și treze, cu minți agere și deștepte și mai cu seamă cu credință față de țară și neam, gata oricậnd să ne apăram “sărăcia și nevoile și neamul”, cum spune poetul. N-am disperat niciodată și nu m-am temut de dușmani; dușmanii cei mai de temut sunt aici, printre noi, gata săși vậndă ce au mai scump pentru treizeci de arginți. Am simțit toate acestea, odată cu cel din urmă mort condus la groapă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
-vă s-alege! Limba va muri pe buză, Vremi veni-vor când nepoții n-or pricepe pe părinți - Cât de naltă vi-i mărirea tot așa de-adînc-căderea. Pic cu pic secând păharul cu a degradărei fiere, Îmbăta-se-vor nebunii - despera-vor cei cuminți. {EminescuOpIV 140} Pe-a istoriei mari pânze, umbre-a sclavelor popoare Prizărite, tremurânde trec - o lungă acusare, - Târând sufletul lor veșted pe-al corupției noroiu. Voi nu i-ați lăsat în voia sorții lor. Cu putrezirea Sufletului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
emigranți și din fii sau nepoți de emigranți. Strănepoți nu sunt. În a treia generație vine neapărata desecare și pieire. Omul apăsat aspiră, cel liber, într-o natură ca a Americei, ajunge adesea la culmea dorinților lui, acolo lâncezește și desperă. Aspirația este caracterul apăsaților, desperarea a celor liberi. Legi liberale duc la națiuni bunome (cum sunt în genere cele romanice), la domnia celor răi. Elementul rău e izvorul voinței, energiei, puterei - el ajunge la guvern căci vrea s-ajungă, ceilalți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca informație, după care cred că am adormit. Sau am visat cu ochii deschiși. Am rămas singur pe palier. Mă bucuram de faptul că scăpasem de stres. Eram fericit și îngrijorat în același timp. Cu jumătate de oră înainte eram disperat. Mă învîrteam în jurul blocului ăstuia blestemat în căutarea unui loc de parcare. Era în joc viitorul meu și eu, cretin iremediabil, am venit cu mașina ia întîlnire. Clanctuf, se oprește dintr-o dată cabina, mă arunc bucuros înăuntru, am halucinații, oare
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
la barul de noapte ca ospătăriță, pentru trei sute pe lună, și când i-am spus că-i prea puțin, șeful de local mi-a spus că pot să fac strip-tease pe o mie pe lună plus ce mai iese." Eram disperat că nu pot eu să câștig banii ăia. Salvarea a venit tot de la Patrik. Dimineața, mi-a spus că a aflat că Ceaușescu e foarte bun prieten cu Bokassa și ca una din nevestele lui e româncă. "Bun, am zis
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]