565 matches
-
mii de greutăți, vreo foaie periodică, erau expuși a privi în curând suspendarea ei pentru cel mai ușor motiv și uneori a fi chiar ei înseși ridicați de poliție din sânul familiei", etc., etc. "Iată sub ce soi de sistem despotic, tinerii francezi și nemți, bonjuriștii și duelgiii erau chemați a începe și a urma fără descurajare solia lor civilizătoare". (Proză, p. 557.) ă Nicolae Bălcescu î 2 ă...î (Scrisori, p. 220, 231) 3 Teatru, I, p. XXV. numai tendința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sovietici, confirmând astfel eticheta de "satelit perfect" (Anton: 2007, 17). Finalul anului 1947 aduce cu sine crearea Biroului Informativ al mișcării comuniste internaționale, Cominformul. Stalin este acuzat în Occident de resuscitarea fostei Internaționale a Treia, adică de recuperarea practicilor centraliste despotice la adresa partidelor comuniste din lumea întreagă, de coordonarea lor fără drept de apel și în conformitate exclusivă cu intențiile și scopurile internaționale ale Moscovei. Biroul informativ și Cominternul dețineau, în esență, același rol: extrapolarea a ceea ce Lenin a numit "centralism
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
maghiară s-a ridicat împotriva acestei "noi clase" și a partidului care o crease. Împotriva comunismului impus cu forța de către sovietici, un deceniu mai devreme. Împotriva opresiunii ideologice, economice, politice și culturale la care era supusă sistemtic de către o autocrație despotică și lipsită de legitimitate. Împotriva lanțurilor care în loc să dispară, așa cum argumentase Marx și pe urmele lui, Lenin, deveniseră din ce în ce mai grele. Ce s-a întâmplat în Ungaria ca urmare a procesului de destalinizare? Andor Horvath sugerează că sintagma "insurecție națională democratică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Kaganovici și Dmitri Shepilov, cărora li se alăturase și fostul premier Gheorghi Malenkov. Personalitatea lui Hrușciov a suferit o schimbare radicală în rău: tendințele liberale, oricum limitate și "simulate" în mare măsură, au lăsat treptat loc unui comportament tot mai despotic și mai autosuficient. Câteva mărturii în acest sens ale unor foști colaboratori apropiați sunt extrem de sugestive. Astfel, Ghennady Voronov, fost membru al Biroului Politic al PCUS, afirmă că ""Hrușciov în 1956 și Hrușciov în 1964 erau doi oameni foarte diferiți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote, g? sim greci printre ei, a? a cum demonstreaz? numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea s? �n? eleag? filosofia lor oriental? despotic? trebuie s? caute exemple dincolo de Nistru. �n ciuda prevederilor Constitu? iei, ?? rănii erau exclu? i de la reprezentarea �n �colegiile electorale�23. Realiz? rile din 1848, 1859 ? i 1866 au constituit ulterior subiectul multor dezbateri. �Bonjuri? ții� (identifica? i �n cea mai mare parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din totalul de 70�217 emigran? i care plecaser? din vechiul regat al Rom�niei �n Lumea Nou? , 67�301 erau evrei 30. Dar dac? evreii erau brutaliza? i, nu trebuie s? uit? m c? , �n Rom�nia, via? a era �n general despotic? ? i brutal? nu numai pentru evrei, care nu erau bineveni? i ? i erau privi? i drept agresivi ? i neloiali. To? i mării rom�ni cinsti? i au luat atitudine �mpotriva prezen? ei evreilor acolo �n secolul al XIX-lea, �n timp ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de repeți? ie general? pentru cea din 1907, dar nu a fost luat? nici o m? sur? pentru �mbun? ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni? ți, mul? i dintre ei nu erau de origine rom�n? ? i, a? a cum elitele coloniale au un dispre? mai mare fă?? de propriul lor popor dec�ț fă?? de puterea colonizatoare, nici elită rom�neasc? nu avea nici un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Romanians, Cambridge, England, 1934, pp.�394, 395, 401 ? i 428. 23 Un consul britanic din timpul secolului al nou? sprezecelea afirmă: �Poate c? nu exist? un alt popor care s? trudeasc? sub o asuprire mai cr�ncen? , datorat? efectului puterii despotice, ? i mai �mpov? raț? de impozite ? i taxe dec�ț ?? rănii din Valahia ? i Moldova. � W.�Wilkinson, Ăn Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p.�155. 24�? tefan Zeletin, str? lucitul economist liberal, a ap? raț cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cenzuri proferate la adresa acestui subiect s-au volatilizat treptat, ridicând ecluze, degajând terenul și, mai ales, impulsionând cercetările din domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
turii necesare între sex și personalitatea uman], aceast] abordare subliniaz] importantă autonomiei umane, reflectate în acțiunile pe care alegem s] le întreprindem. Reprezentanții s]i susțin c] cele mai importante valori sunt libertatea individual] și autonomia. De aceea, este considerat] despotic] insistența asupra unei anumite intreacțiuni sexuale sau promovarea unui spațiu anume pentru sexul acceptabil. Testul pentru sexul acceptabil moral este simplu: p]rțile, posedând capabilit]țile de bâz] necesare unei alegeri autonome, au c]zut de acord în mod voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
violenței. Într-o epocă a formării noului individ autonom, fiecare persoană devenea acum propriul său stăpân, guvernându-și propriul comportament cu o fervoare, care, dacă ar fi fost impusă de o forță politică externă, ar fi fost considerată dură și despotică. Etosul burghez s-a dovedit eficient. Fiecare a Învățat să echilibreze nou-câștigata autonomie și independență cu responsabilitățile sociale autoimpuse. În America, spre deosebire de Europa, procesul de integrare a rămas legat de rădăcinile religioase. Convinși că ei erau cu adevărat poporul ales
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În cazul piețelor, granițele joacă un rol deosebit de important. O posesiune reprezintă o lărgire a teritoriului personal - aparținând În exclusivitate proprietarului. Sir William Blackstone, În cartea sa Commentaries on the Laws of England, a scris că proprietatea este „acea dominație despotică pe care un om o pretinde și exercită asupra lucrurilor din lumea Înconjurătoare, excluzând În totalitate drepturile oricărui alt individ din univers”13. Într-un regim bazat pe piață, proprietatea este rareori Împărțită În mod egal, fiind doar posedată sau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nesubordonat bisericii și condus de un suveran cu puteri nelimitate, supus doar legilor divine. Prin urmare, statul omniprezent reprezintă, pentru noul curent de gândire, o garanție a intereselor individuale, a păcii și a proprietății, iar impozitele devin excesive și chiar despotice deoarece nu au legătură cu morala creștină și liberalismul economic. Prin impozit, statul Își Întărește puterea și Îngrădește libertatea contribuabililor deoarece, conform acestei doctrine, „libertatea lăsată În mâna oamenilor slăbește statul, generează haos social și duce la dispariția națiunii”31
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se refugiază într-un fel de „emigrație internă“ (expresie folosită mult mai tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n-au aderat la noua ideologie, dar nici n-au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane: „Le-am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu-i de-a mirării că mi-au
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea mijloacelor de influență. Contestarea din 1968 a readus în dezbatere modalitățile de intervenție ale statului modernizator: el era acuzat că dăduse în fapt naștere unei puteri despotice camuflate în spatele unei modernizări în limbaj. Critica planificării urbane, chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este în stare de orice pentru a rămâne «cel mai tare om din comună» (...). Nici Ion Niculae nu e definit mai mulțumitor, ceea ce era de prevăzut, deoarece inconsecvențele de care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
împinși de megalomanie, paranoia, interes personal, ideologie, naționalism, convingeri religioase, convingeri privind o superioritate genetică, sau simpla emoție și impuls au exploatat extraordinarele capacități de coerciție și violență ale statului pentru a-și servi propriile scopuri. Costurile umane ale conducerilor despotice rivalizează cu cele provocate de molime, foamete și război. Să luăm în considerare cîteva exemple din secolul al XX-lea. Sub conducerea lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică (1929-1953), milioane de oameni au fost închiși din motive politice, deseori din cauza
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Hitler a fost direct responsabil de moartea a șase milioane de evrei în lagărele de concentrare, ca și de moartea a nenumărați oponenți, polonezi, țigani, homosexuali și membri ai altor grupuri pe care a dorit să îi extermine. Sub regimul despotic al lui Pol Pot în Cambodgia (1975-1979), Khmerii Roșii au ucis un sfert din populația cambodgiană: am putea spune, un exemplu de genocid auto-provocat. Atît de mare era frica lui Pol Pot de clasele educate, încît acestea au fost aproape
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Dacă nu sînt, atunci în această privință sistemul politic nu este democratic, indiferent ce pretind conducătorii lui, iar ornamentele "democrației" sînt o simplă fațadă a unei conduceri nedemocratice. Datorită atracției exercitate de ideile democratice, în secolul al XX-lea conducători despotici și-au ascuns deseori regimurile în spatele unei etalări a "democrației" și a "alegerilor". Imaginați-vă că într-o astfel de țară, toate drepturile necesare democrației devin într-un fel disponibile cetățenilor. Atunci țara a făcut tranziția la democrație după cum s-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adulților sînt suficient de competenți să participe la guvernarea statului. Sînt oare? Pentru a găsi răspunsul, analizați din nou cîteva concluzii la care am ajuns în ultimele cîteva capitole: Democrația oferă cetățenilor ei multe avantaje. Cetățenii sînt protejați împotriva conducătorilor despotici, au drepturi politice fundamentale; pe lîngă acestea, se bucură și de o sferă mai largă de libertate; ca cetățeni obțin mijloace de a-și proteja și promova cele mai importante interese personale; pot, de asemenea, participa la elaborarea legilor după
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cuvintelor atîtea sensuri diferite". Întrebarea este", spuse Humpty Dumpty, "cine este șeful asta-i tot". ÎNSĂ CUVINTELE CONTEAZĂ Dacă acceptăm punctul de vedere de mai sus, atunci oricine e liber să numească orice guvernare o democrație chiar și o guvernare despotică. Lucrul acesta se întîmplă mult mai des decît ați putea bănui. Conducătorii autoritari pretind uneori că regimul lor este de fapt un tip special de "democrație", superior altor genuri. De exemplu, V. I. Lenin a afirmat odată: "Democrația proletară este
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și procese democratice. Dar aceste limite sînt adesea laxe, participarea și controlul din partea poporului nu sînt întotdeauna intense, iar elitele politice și birocratice au o mare competență discreționară. În ciuda limitelor în privința controlului popular, elitele politice din țările democratice nu sînt despotice, de nestăpînit. Departe de acest lucru. Alegerile periodice le obligă să nu piardă deloc din vedere opinia poporului. În plus, pe măsură ce ajung la hotărîri, elitele politice și birocratice se influențează reciproc și se controlează una pe cealaltă. Negocierea între elite
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a aduce schimbări importante într-o lume plină de incertitudine 2. Cele mai dezastruoase decizii din secolul al XX-lea s-au dovedit a fi acelea luate de liderii autoritari eliberați de constrîngeri democratice. În timp ce democrațiile înaintau cu poticneli, liderii despotici, prinși în propriile viziuni înguste despre lume, urmăreau orbește strategii de autodistrugere. În ciuda imperfecțiunilor sale, se pot spune multe în favoarea acestei soluții standard pentru obținerea unui nivel adecvat de competență civică 3. Dar mă tem că nu va continua să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
asemenea favorit, devenit și amantul regentei, a fost al doilea preot al lui Amon Ra și arhitectul genial, Senmut care i-a convins pe supuși de originea ei divină și implicit de dreptul de a domni ca regentă-faraon. Hatșepsut, fire despotică, își ținea la distanță fiul, viitorul Tutmes al III-lea, se străduia să-și convingă supușii de aptitudinea conducerii sale, de aceea apărea în fața lor în costum bărbătesc, cu barbă falsă. Regenta-faraon a dus o politică de pace ce a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce a uzat de seducție, perfidie, lăcomie și cruzime pentru a-și atinge scopurile. Și episcopul Ioan din Efes, în Viețile preafericiților orientali, și alți scriitori au făcut referiri cu privire la domnia Theodorei, la psihologia ei, la calitățile și defectele ei. Despotică și mândră, cu voință energică, neezitantă, împărăteasa s-a implicat în toate problemele guvernării, cu acceptul lui Justinian care-i aprecia inteligența și autoritatea. Comitea și multe excese, hotăra căsătoriile apropiaților după interesele politice ale imperiului, îi șantaja pe cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]