637 matches
-
adică fiecare dintre cele trei puteri, judecătorească, executivă și legislativă trebuie încredințată unui organ care funcționează independent. Cele trei forme de guvernământ pot fi caracterizate prin prisma modului de distribuție a puterii, totală în republică, limitată în monarhie, nediferențiată în despotism. Montesquieu este adeptul separației limitate și, de pe acest fundament teoretic, îmbrățișează monarhia considerând-o cea mai favorabilă oamenilor. * Imaginează modelul sociologului ca inginer social și mâna dreaptă a legiuitorului în măsură să-l sfătuiască, pentru că el este prudent în consiliere
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aibă relevanță pentru cititorii timpului său. Dintre evenimentele înfățișate în piesă, dramaturgul atrage atenția spectatorilor asupra convulsiilor inerente oricărei schimbări de regim și asupra confruntării, cu dimensiuni mai degrabă morale decât sociale și politice, a două caractere simbolice : Tarquinius, reprezentantul despotismului absolut, pentru care oamenii nu au nicio valoare, și Brutus, conducătorul mulțimii răsculate, doritor, cu riscul celor mai cumplite tragedii personale, să redea oamenilor respectul față de ei înșiși (p. 7). E adevărat, finalul rămâne deschis, ultima replică, rostită de Valerius
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
coloritul obiectivității. Vinovat de a fi încălcat hotarele elene garantate de zei, Xerxes nu este adevăratul protagonist al dramei. În interpretarea propusă, eroul tragic se afirmă în lupta de la Salamina unde grecii înfruntă destinul spre a asigura izbânda democrației asupra despotismului : actul tragic îl săvârșește conștiința liberă a unui neam întreg (p. 103). Protagonistul din Cei șapte în fața Tebei corespunde profilului eroului tragic imaginat de Alice Voinescu. De la început, Eteocle respinge lamentația corului de femei și își îndeamnă concetățenii să lupte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care ar arăta toate ideile care pot corupe spiritul uman, societatea, morala și pe care le găsim dezvoltate sau sădite sau presupuse în scrierile cele mai celebre, în autorii cei mai consacrați; ideile care răspândesc superstiția religioasă, maximele politice strâmbe, despotismul, vanitatea rangului, prejudecățile de tot soiul. S-ar vedea că mai toate cărțile sunt corupătoare, că și cele mai bune fac aproape tot atâta rău cât bine.” Chamfort (Nicolas Sebastien Roch) 656. „Lectura tuturor cărților bune e ca o conversație
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
puțin tolerate de sovietici în anumite limite, prin menținerea unei ortodoxii și a unui totalitarism fără nici o fisură. Așa încît, sîntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă se poate vorbi de "ortodoxie" pentru a califica un sistem politic bazat pe un despotism fără limite exercitat de un conducător megaloman și pe instalarea "clanului" său familial în toate posturile cheie ale statului român. Pentru a-și satisface mania grandorii Ceaușescu a mers pînă acolo încît a distrus vechile cartiere istorice din capitală și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
n-are nici un reprezentant“. Panu, în Lupta, se ridică împotriva acestui minister, spunând că, spre a-l combate, nu e nevoie să-l vezi la lucru. Acest minister este un instrument servil în mâinile Regelui, slugi plecate în fața Germaniei, reprezentând despotismul deghizat. și sfârșește strigând: „Jos ministerul Palatului“. Națiunea lui Dumitru Brătianu scrie că ministerul Theodor Rosetti n-a venit pe căile constituționale. Singură Epoca povățuiește răbdare și așteptarea cu încredere. A doua zi după formarea noului cabinet, guvernul dă ordin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a împăcat lucrurile. Dar acum încep să se agite ofițerii împotriva Luptei, instigați de conservatori; ofițerii amenință cu „executarea“ redactorilor ziarului lui Panu.Conservatorii încep să-și dea repede sufletul pe față. Oameni cari au tunat ani de zile în contra despotismului lui Ion Brătianu, nici n-au ajuns decât cu un picior la putere și încep să ceară măsuri despotice împotriva adversarilor. Astfel, l’Indépendance Roumaine publică în nr. său de la 15 aprilie: „D-l prefect de poliție știe ce s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
259 CASETA 15.2 Ar trebui să existe "cariera" de legislator? / 266 CASETA 16.1 Cum au apărut guvernele / 279 CASETA 16.2 Cum se formează guvernele de coaliție / 285 CASETA 17.1 Teama de conducere / 308 CASETA 18.1 Despotismul luminat și comportamentul administrativ / 315 CASETA 18.2 Cabinetele ministeriale / 322 CASETA 19.1 Apariția și dispariția conducerii militare / 342 CASETA 20.1 În ce măsură instanțele administrative protejează cetățeanul? / 351 CASETA 20.2 Juridizarea vieții politice / 357 CASETA 21.1 Elaborarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concept în sine evaziv. Acțiunea destul de independentă a managerilor sectorului public poate fi privită ca izvorând indirect dintr-o tradiție care a precedat democrațiilor liberale. Este legată de politicile intervenționiste ale monarhilor continentali din secolele XVII-XVIII, care au culminat cu despotismul luminat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În această tradiție, funcționarii publici sunt mai curând agenții statului decât ai guvernului. Se așteaptă ca aceștia să se supună mai curând principiilor "raționale" decât dorințelor politicienilor (Weber, 1968: 66-77). Această perspectivă a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
noțiunea că funcționarii publici ar trebui să se subordoneze politicienilor aleși democratic; un nou sens i s-a dat în a doua jumătate a secolului XX, pe măsură ce guvernele au devenit din ce în ce mai implicate în sfera economică și socială. CASETA 18.1 Despotismul luminat și comportamentul administrativ Dezvoltarea birocrațiilor în cursul secolelor XIX-XX s-a bazat pe o profundă ambiguitate o ambiguitate care izvorăște din noțiuni diferite privind natura guvernării și a statului. Guvernarea democratică a perceput de obicei administratorii ca implementatori, deoarece
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
continent, pentru început în Franța secolului al XVII-lea și apoi în majoritatea țărilor, rolul guvernului a fost mult mai semnificativ. S-a caracterizat tipic printr-o formulă care avea să devină foarte populară la sfârșitul secolului al XVII-lea, despotismul luminat. Sunt multe motive pentru care o concepție "pozitivă" a guvernării ar fi trebuit să predomine pe continentul Europei. Inițial, în Franța, s-a manifestat dorința de unificare a națiunii neomogenă și foarte mare în sensul propriu. Ulterior, ideea că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
neomogenă și foarte mare în sensul propriu. Ulterior, ideea că statele ar trebui să se implice în lucrări publice precum drumurile sau asanarea solului a fost privită ca un indiciu al "grijii" pe care conducătorii o manifestau față de supușii lor. Despotismul era "luminat". Conducătorii acționau pentru popor, acesta din urmă fiind considerat incapabil să realizeze "progresul" prin mijloace proprii. Tipul de structură administrativă și chiar de filosofie administrativă promovat de despotismul luminat a continuat să joace un rol semnificativ în secolul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al "grijii" pe care conducătorii o manifestau față de supușii lor. Despotismul era "luminat". Conducătorii acționau pentru popor, acesta din urmă fiind considerat incapabil să realizeze "progresul" prin mijloace proprii. Tipul de structură administrativă și chiar de filosofie administrativă promovat de despotismul luminat a continuat să joace un rol semnificativ în secolul al XIX-lea în multe părți ale Europei și chiar în afara ei, de exemplu în America Latină. Filosofia a pătruns și în statele liberale pe măsură ce acestea dezvoltau politici sociale. Așadar, alături de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rol semnificativ în secolul al XIX-lea în multe părți ale Europei și chiar în afara ei, de exemplu în America Latină. Filosofia a pătruns și în statele liberale pe măsură ce acestea dezvoltau politici sociale. Așadar, alături de conceptul de responsabilitate politică a miniștrilor, despotismul luminat poate fi privit ca unul din principiile pe care sunt construite birocrațiile publice moderne, atât în Vest cât și în lumea a treia, cu dificultățile pe care coexistența acestor două principii le ridică în mod inevitabil. Această concepție managerială
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
simplu; guvernul trebuie să găsească alte mijloace de a se asigura că acești funcționari publici de vârf sunt de acord cu țelurile stăpânilor politici. Poziția specialiștilor Dezvoltarea organelor administrative în secolul XX a scos din nou în prim-plan caracteristicile despotismului luminat în organizațiile birocratice de stat. Până în secolul al XIX-lea, aceste caracteristici rămăseseră ascunse sub concepte ale implementării, dar pe măsură ce intervenția statului a devenit ceva obișnuit, implicarea oficialilor a depășit cu mult ideea de implementare. Intervenția statului implică inițiativă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
semijudiciare nu constituie o incriminare a acestor instituții. Au existat atacuri asupra curților administrative specializate (în Marea Britanie de exemplu, din partea faimosului profesor de drept, Dicey, înainte de 1914), și ulterior împotriva comitetelor și anchetelor (de exemplu, Lord Hewart, în The New Despotism, 1929); aceste atacuri s-au dovedit nefondate. Protecția acordată cetățenilor de către instanțele administrative s-a dovedit a fi satisfăcătoare, fapt care arată că membrii lor nu erau mai puțin independenți decât judecătorii curților de justiție obișnuite. Metodele de numire și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Jacobs, The Court of Justice of the European Communities (1989). Chestiunea rolului curților administrative i-a preocupat pe specialiștii britanici o lungă perioadă de timp, până la al Doilea Război Mondial. Ca exemplu al perspectivei tradiționale, vezi Lord Hewart, The New Despotism (1929). Pentru o prezentare contemporană a problemei, vezi D. Foulkes, Introduction to Administrative Law (1976). Privind caracteristicile și dezvoltarea serviciilor ombudsmanului, vezi D.C. Rowat, The Ombudsman (1968) și The Ombudsman: An International Handbook, ed. G.E. Caiden (1983). Capitolul 21 Procesul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și M. Hill, The Policy Process in the Modern Capitalist State (1993) Hemel Hempstead, Herts: Harvester Wheatsheaf. A.J. Heidenheimer, H. Heclo și C.T. Adams, Comparative Public Policy (ed. a 3-a, 1990) Basingstoke, Hants: Macmillan. Lord Hewart, The New Despotism (1929) London: Benn. B.W. Hogwood și L.A. Gunn, Policy Analysis for the Real World (1984) Oxford: Oxford University Press. F. Hunter, Community Power Structure (1953) Chapel Hill, NC: University of North Carolina Press. S.P. Huntington, The Soldier and the
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
poliție. Ca atare, am refuzat oferta șefului Securității locale. Apoi, glumind cu colegii mei din misiunea de la Banca Mondială, le-am zis că am găsit definiția statului slab, care se aplică și Rusiei : statul care este slab infrastructural compensează prin despotism ; e capabil să omoare familiile teroriștilor, dar incapabil să protejeze pe cine ar vrea. În ziua în care a început pro‑ cesul celor de la Beslan, Vladikavkazul a fost invadat de TAB-uri, de tancuri. Această confruntare, dacă se ajunge la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
autoritare, întemeiată pe monolitism ideologic, intoleranță fanatică în raport cu orice adversar, terorism polițienesc și un cult aberant al economiei planificate. Moștenirea RPR-RSR, augmentată pînă la proporții de un nemărginit irațional în ultimii ani ai lui Ceaușescu, a fost, așadar, una a despotismului, a distrugerii și marginalizării valorilor veritabile (xenofobie), a eliminării elitelor politice, culturale și religioase și a izolării țării în raport cu direcțiile novatoare din lumea ideilor și din tehnologie". În finalul Raportului sînt prezentate principalele acțiuni criminale ale regimului bolșevic, care vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
e menită să temporeze sau să sporească zelul său. Partidele mici sau minoritățile etnice trebuie să renunțe la violență și, în marginile legii, să lucreze prin persuasiune. Interesul celor mai mulți trebuie să precumpănească libertatea presei și a asociațiilor. câteodată se manifestă despotismul majorităților altădată despotismul demagogiei, adică al canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
temporeze sau să sporească zelul său. Partidele mici sau minoritățile etnice trebuie să renunțe la violență și, în marginile legii, să lucreze prin persuasiune. Interesul celor mai mulți trebuie să precumpănească libertatea presei și a asociațiilor. câteodată se manifestă despotismul majorităților altădată despotismul demagogiei, adică al canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neapărat să afecteze mai mult decît aspectele formale ale guvernării și administrației, el fiind obligat să intervină în relațiile tradiționale dintre țăran și boier. Reformele lui Mavrocordat aveau multe puncte comune cu schimbările similare introduse de monarhia habsburgică în perioada despotismului luminat. O problemă serioasă cu care s-a confruntat domnitorul a fost reîncorporarea Olteniei, a cărei administrație fusese fundamental modificată. El a realizat practic acest lucru prin transferarea unei mari părți a sistemului în vigoare în Oltenia în restul țării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
II-lea. Abolirea iobăgiei și Edictul Toleranței au rămas în picioare, dar nici o altă reformă cu adevărat importantă nu va mai fi pusă în aplicare pînă în 1848. Următorul împărat, Francisc al II-lea (1792-1835), a pus astfel capăt epocii despotismului luminat. Înzestrat cu simț practic, dar cu puțină imaginație, el a introdus un nou spirit conservator în cadrul statului. Revoluția Franceză îi zdruncinase pe toți cei care dețineau poziții privilegiate, iar nobilimea avea nevoie de sprijinul monarhiei împotriva unei amenințări și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
exerseze la clasă mecanismele biologic-sociale de afeminizare a unor copile de 10 ani. Patru ani de spaimă săptămânală sper că m-au vindecat de frica instituțională pentru totdeauna. N-am reușit însă niciodată să înțeleg de unde venea, dincolo de aplecarea către despotism care-i caracteriza stilul profesoral, disperata dorință a acestei femei de a ne ține în frâu sexualitatea hormonal-adolescentină. Avea doamna M. nesiguranțe legate de propria feminitate? Îi era teamă că „se trece“, ne simțea pe noi ca pe-o amenințare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]