691 matches
-
de fapt? - Nu știu. Bursă nu era, dar pentru o țigară primeam o felie de pâine. Fumătorii, ca să fumeze, cedau pâinea. Și pentru mine asta era, iarăși, ceva În plus. Da, pentru a supraviețui trebuie să lupți. Unii erau mai destoinici. Eu am reușit să-mi Îmbunătățesc, să zicem, condiția prin faptul că nu am fumat și, al doilea lucru, dădeam lecții copiilor Lageraltester-ului. - Când predați aceste lecții? Când vă Întorceați de la muncă? - Când mă Întorceam de la muncă. Da, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
exemplarele frumoase sunt oprite de la tăiere de seminceri. Tăindu-l și fasonându-l, l-am încărcat; spre amiază eram gata de plecare. Cu două lanțuri bune făcusem presucea în față și în spate, asigurând stabilitatea lemnelor. Nicu Mazăre, cel mai destoinic dintre noi, ședea în față cu o patină în picior, jucând rolul cârmaciului. Iordache Ion, Delu Bălan și eu, pe laterale și în spate, eram frânari, ținând întins frânghiile cu care legasem sania. Fiind pe pantă de gheață sania prindea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vânători și Regimentul 2 infanterie. Ora 11 înapoi. După-amiaza Slăniceanu la mine, a cerut Senatului o anchetă. Ar putea probabil să devină din nou ministru. Ora 4 la Seminar, pentru examen. Ora 5½ la palat, Rosetti la mine. Camerele lucrează destoinic. Ora 7 la Cotroceni. Seara scris. Umezeală. Sâmbătă, 13/25 iunie Vreme frumoasă. Dimineața Stătescu și Pherekyde la mine. În Bulgaria s-a procedat cu cea mai mare brutalitate, pentru a reuși în alegeri. Camerele votează conversia pentru transcrierea datoriei
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
întinderea exploatării și cu varietatea instalațiunilor miniere, metalurgice sau industriale. Pentru exploatările mici și simple autoritatea minieră apreciază asupra necesității unui director tehnic putând aprobă că lucrările să fie executate sub directă conducere a micului exploatator sau a unei persoane destoinice. Articolul 77 Întreg personalul tehnic trebuie să aibă o autorizațiune din partea Ministerului Industriei și Comerțului. Autorizarea de a funcționa la exploatări miniere sau la stabilimente metalurgice ori industriale din țară în calitate de director tehnic, inspector tehnic, șef de șantier, șef de
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Toți creditorii, carii voru avea dreptulu de a fi părtași la facerea concordatului, sau ale caroru drepturi se voru recunosce și se voru priimi mai în urmă; voru putea să se inpotrivesca la concordatu. - Împotrivirea va fi întemeiata pe cuvinte destoinice, si se va incunosciinta sindiciloru și falitului în soroculu de optu dile după concordatu, căci, într'altu chipu, nu va fi tenuta în sema; împotrivirea va cuprinde cererea de înfățișare la cea d'antei audiență a tribunalului. - De se va
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
firei de care se pare a fi falimentulu, cumu și de urmeda a se primi concordatulu. Articolul 259 De nu se voru padi regulile de mai susu, sau candu pricini atingatore de interesulu publicului ori alu creditoriloru se voru părea destoinice de a opri concordatulu, tribunalulu nu'lu va adeveri. PARAGRAFUL ÎI - Pentru urmările concordatului Articolul 260 Adeverirea concordatului va fi indatoritore pentru toți creditorii înscriși, sau și neinscrisi în bilantu, cu zapise adeverite sau neadeverite, si chiaru pentru creditorii sălășluiți
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unei gone de către vrăjmași; - 8. cheltuelile făcute ca să dea iarăși pe apă corabia inomolit, spre a o scăpa de totală perdanie, ori de prindere; - și de obște, pagubele suferite de bună voie și cheltuelile făcute după chibsuiri rademate de cuvinte destoinice pentru folosulu și obstesca scăpare a corabiei și a marfuriloru, de la încărcarea și purcederea loru pînă la intorcere și descărcare. Articolul 560 Stricăciunile d'avalmasesci pivescu, după analogie pe sema marfuriloru și pe jumetatea pretiului corabiei și a chiriei. Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
și consum, care răspunde de încasare; ... c) 5% se întrebuințează pentru construcții de agenții, cumpărare de vase de transport și pentru micile lucrări de întreținere de garle și diguri; ... d) 3% servește pentru premii ce se acordă personalului și agenților destoinici; ... e) 7% pentru tantiemele, jetoanele de prezență, indemnizări și rambursarea cheltuielilor consiliului, comitetului de direcție și comisiunilor regionale. ... Tantiemele consilierilor nu pot depăși 60.000 lei anual, iar acelea ale membrilor din comitetul de direcție 100.000 lei anual. Consiliul
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
de vedere psihic înțelepciunea profundă a poporului nostru și are o evidentă încărcătură psihologică. Uneori, parcă sună mai bine un cuvânt împământenit în echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-n nori” (împrăștiat), „e zgârie brânză” (zgârcit), „e cu scaun la cap”, „e cap luminat”, „e un pierde vară” (leneș) etc. Cunoașterea și cultivarea limbii noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
impersonale: „Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective: „Ei se arătaseră lacomi de învățătură, plăcuți la vorbă și meșteri în condei, isteți și destoinici, dar fără șir în ce făceau, cu trăsneli toți și cu toane...” (M.Caragiale, 110), • adverbe (locuțiuni adverbiale) (prin intermediul unui verb): „Astfel mie îmi pare să fi observat că Slavici a început să scrie mai rău în ce privește literatura, mai bine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-a adus o contribuție hotărâtoare. În anii următori, liberalul Ion.I.C.Brătianu a continuat să lupte pentru Întărirea și Înnoirea partidului său, reușind să-l facă unul cu adevărat național. Pentru atingerea acestui scop s-a sprijinit pe oameni destoinici, Între care și fratele său Vintilă, Întreținînd cu succes un valoros organ de presă - ziarul Viitorul. Marele om politic și bărbat de stat al României moderne, Ionel I.C.Brătianu, s-a stins din viață În același an cu regele Ferdinand
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Întâmpinat uneori dificultăți sau au Înregistrat chiar eșecuri, trebuie să recunoaștem că majoritatea celor care au studiat sub Îndrumarea cadrelor didactice din școala noastră au evoluat frumos În următoarele trepte ale sistemului de Învățământ și apoi În viață, devenind oameni destoinici, indiferent de domeniul În care au ajuns să muncească. Cu convingerea că nu vom putea aminti În mod direct numele atâtor oameni care au lucrat sau lucrează În 59 instituția noastră și că directorii Îi reprezintă pe cei În fruntea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Viorica Moisii (1980-1989) Prof. Roxana Lazăr - prof. Vasile Bulai - prof. Marilena Talpalaru (1988-1993) Prof. Rodica Silion - prof. Dumitru Anton (1984 - 2002) Începând din luna mai a anului 2002 și până În prezent, școala noastră este condusă de doamna Cristina Mihaela Simirad, destoinic profesor de matematică, În primii doi ani domnia-sa fiind secondată la conducerea școlii de către doamna Dorina Zeciu, profesor de limba engleză. Rândurile de față se vor un omagiu adus celor care, odinioară sau acum, și-au pus ori Își
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
ARGUMENT Pe 27 ianuarie 2011 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea mareșalului Constantin Prezan, prilej de reflecție asupra activității celui mai devotat, destoinic militar român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea, celui care, așa cum scrie în Cartea de mareșal, și-a închinat viața „pentru binele și propășirea oștirii, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3107]
-
de către Eugeniu Arthur Buhman, în lucrarea Patru decenii în serviciul Casei Regale a României.. : ,,Înalt, svelt, vioi, cu un început marcat de chelie și o mică bărbuță castanie, era un om foarte politicos, cu ținută sigură și socotit la vorbă, destoinic sfătuitor totdeauna; părea a fi o fire blajină, în realitate era energic, dârz în hotărârile sale, clarvăzător și foarte milităros’’ Constantin Prezan s-a căsătorit cu Bantaș Clementina, în anul 1888, iar peste 2 ani, s-a născut Constanța, o
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
scria: ,, Schinetea îmbracă în acest an haină de doliu pentru a doua oară. În prezența demnitarilor statului, a reprezentanților armatei și ai țărănimii din județul Vaslui, rămășitele pământești ale eroului mareșal Constantin Prezan vor fi coborâte în groapa de veci. Destoinicul militar va găsi răsplătirea odihnei tocmai pe locul unde, în timpul războiului trecut și-a avut Marele Cartier General. De acolo, a condus bătăliile însemnate de la Târgul Ocna, Mărăști, Mărășești și a dirijat operațiile de izgonire a bolșevicilor din Basarabia. Schinetea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
război și care a devenit Armata a IV-a Română sau Armata de Nord. La declanșarea primei conflagrații a secolului al XX-lea, cariera militară a lui Prezan era împlinită, reușind să ajungă la gradul general de divizie. Capacitatea de destoinic comandant s-a dovedit, în perioada 1916-1919 - în timpul ofensivei din Transilvania, în apărarea trecătorilor Carpaților, a Bucureștiului, refacerea armatei române, apărarea Marii Uniri, în calitate de comandant de armate și de șef al Marelui Stat Major. Aflat în fruntea Marelui Cartier General
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
demnității de mareșal regelui Carol al II-lea, dar este necesar să aflăm și poziția unor ofițeri contemporani evenimentului. Dacă dăm crezare literaturii memorialistice a timpului, aflăm că erau și ofițeri care se opuneau acordării demnității de mareșal, celor mai destoinici dintre ei. Iată cum își justifica atitudinea unul dintre ofițeri, generalul Radu R. Rosetti, în anul 1930: Crearea demnității de mareșal de România, spre satisfacerea vanității lui Prezan și cu gândul de a îmbuna pe Averescu este absurdă. Nu e
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
va încărca bugetul armatei cu un supliment de cheltuieli și va crea nemulțumiți ca Văitoianu și Mărdărescu’’. În ciuda acestor opinii, consider că acordarea demnității de mareșal generalului Prezan a fost un act corect, drept, o recunoaștere a activității militare a destoinicului ofițer. Muzeul Național Militar are în patrimoniul său originalul Cărții de mareșal a lui Prezan. Ea a fost executată de tipografia ,,Socec’’ : are dimensiunea 41x31 centimetri, coperta exterioară este de piele, de culoare verde închis, iar coperta interioară este căptușită
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
le explică cine suntem noi, mai ales eu și Claudia. Cei doi se miră, dar ne zâmbesc cu căldură, și ne pupă, la rândul lor. În continuare, prietenul nostru ne dă explicații privitoare la rosturile celor doi foști elevi, acum destoinici fermieri. - Doamna este Mireille Durand, soția domnului. Domnul este Thierry Durand, soțul doamnei. După câteva cuvinte, rostite și de unii și de alții, Henri preci- zează: - Tot ce vom vedea în aceasta fermă de sere este rodul ini- țiativei și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
rândurile de mai sus, că îi desconsider pe amărâții descriși oarecum acid aici, răpănoși alcoolici de cele mai multe ori, angajați fără acte, plătiți cu țârâita sau țepuiți de antreprenorii improvizați ai lucrărilor de vară. Vina nu e, desigur, a lor. Cei destoinici, care pleacă în străinătate, arată, sub conducerea unor manageri profesioniști din țări normale, cu legi care chiar se respectă, că mitul muncitorului român leneș este complet inconsistent. Atunci când lucrează pe bani adevărați și cu o legislație și o organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
confundați cu țărănimea feudală de toate categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei cei mai destoinici intrând în oastea cea mică, domnească. Armata cu care Ștefan a obținut strălucita biruință de la Vaslui era o armată instruită și disciplinată. Exista o formă de organizare a celor care erau datori cu serviciul militar, de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Completați, cu adjectivele pronominale de întărire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (b) "Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Îmi ești mai dragă decât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
naturală" prin care. grupurile etnice de pe vechiul continent european au colonizat teritoriul: „cei cu sete de muncă, oameni persecutați în luptele politice sau religioase". Apoi implică „selecția" în lupta individuală sau de grup pentru prosperare, unde libertatea universală permite celor destoinici să se ridice în plan material și social, în funcție de calitățile personale și de rezultatele muncii lor, ignorând mentalitățile feudalo-burgheze. Acest proces începea din familie, unde copiii erau educați, de mici, să lupte cu nevoile vieții. Un mare fermier nu ezita
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]