1,762 matches
-
integrarea cu succes a României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea priorităților sociale În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București și ale lui Victor Papilian În Cluj. Ambii erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre ei nu era un colaborator cunoscut al publicațiilor conduse de promotorii eugeniei. Cu toate acestea, atât Rainer, cât și Papilian foloseau noțiunea de determinism ereditar pentru a defini parametrii propriei discipline științifice, antropologia 96. Intelectualii și oamenii de știință care aveau o poziție mai liberal-pozitivistă față de teoriile evoluționiste criticau Într-o oarecare măsură validitatea unor astfel de concepte. Printre critici se numărau cei care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
condițiile materiale inadecvate din prezent, pentru că acestea afectau viața fiecărui individ, și acționând pentru a crește șansele tuturor persoanelor de a trăi Într-un mediu care să Încurajeze dezvoltarea 97. Împotriva acestor susțineri, promotorii eugeniei aveau un argument puternic În favoarea determinismului ereditar, confirmat prin autoritatea unor nume de notorietate În lumea științifică din străinătate, de la Alfred Ploetz și Thomas Morgan până la Charles Davenport și Gregor Mendel. Pe parcursul perioadei interbelice, eugeniștii au reușit să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români au rămas fascinați de eugenie, uneori din cauza criticii antiliberale pe care o susținea această teorie, alteori În ciuda ei. Până la sfârșitul perioadei interbelice, fie că au fost promotori, observatori sau critici, cei mai mulți membri ai comunității științifice introduseseră deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fusese Încă asumat nici măcar la nivelul curentelor intelectuale dominante, cu atât mai puțin În arena politică. Faptul că eugeniștii români au reușit să prezinte această ideologie Într-o manieră accesibilă publicului larg și chiar să introducă un discurs bazat pe determinismul biologic În dezbaterile politice și sociale este o realizare mai impresionantă decât cele pe care și le putea atribui mișcarea eugenistă din Germania. Într-o Românie ce trăia Încă În rural Într-un procent de 78% și a cărei populație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor atât pentru a Înțelege prezentul, cât și pentru a reconstrui trecutul și pentru a face predicții asupra viitorului. De fapt, Moldovan a subliniat permanent În scrierile sale faptul că eforturile lui de a crea instituții care să exprime legile determinismului biologic erau alimentate de dorința de a raționaliza organizarea socială și „selecția artificială”, astfel Încât statul să devină, Într-adevăr, agentul „prosperității biologice a capitalului uman”20. Viziunea sa despre stat avea o legătură directă cu criza eugenică tot mai acută
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de discurs dă substanță ipotezei lui John Breuilly, care afirmă că naționalismul Încearcă să politizeze toate dialectele și practicile, prin ștergerea tuturor „distincțiilor dintre cultură, politică, societate și stat”21. Insistența lui Moldovan asupra necesității de a folosi categoriile determinismului ereditar pentru a pune În discuție aceste distincții impune o nouă perspectivă asupra ipotezei lui Breuilly. Latura practică a ideologiei eugeniste era strâns legată de felul În care Moldovan făcea diferența Între cei care urmau să facă parte din națiune
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp În care competiția pentru putere politică era eliminată din sfera publică este o poziție afină cu viziunea lui Manoilescu despre neoliberalism și dezvoltarea economică subvenționată de stat. Mai mult, Manoilescu Își formulează argumentele Într-un limbaj al determinismului biologic care arată că autorul cunoștea și era interesat de aceleași legi ale eredității ce fundamentau și teoria biopolitică propusă de Moldovan. Cei doi autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ea neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale populației din Transilvania 61. Cercetările sale nu erau doar cunoscute În cercurile academice, ci și apreciate ca lucrări științifice de cel mai Înalt nivel. O astfel de receptare reflectă orientarea la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și selecției urmau să devină baza noii pedagogii. Argumentele și limbajul eugeniștilor au influențat puternic dezbaterile despre reforma educației, mult mai mult decât orice alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
limbajului În care era formulată disputa mai largă despre educație. Această intruziune a argumentelor eugeniste este extrem de semnificativă pentru analiza măsurilor extremiste adoptate ulterior Împotriva minorităților, maghiari și evrei În special, În privința accesului la educație și instruire profesională 4. Limbajul determinismului biologic devenise o dimensiune importantă a argumentelor În favoarea necesității de a canaliza eforturile și fondurile statului către educarea populației de români „autentici”. Este, de asemenea, important să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică și de gen. Ar fi dificil să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general al publicului față de aceste idei. Cu toate acestea, simpla frecvență cu care alți promotori ai reformei educației au reprodus
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doua dimensiune a educației era „școala muncii”19. Contribuția lui Mehedinți la reformarea pedagogiei În România, În sensul dezvoltării unui sistem de educație mai orientat către aspecte practice, constituie subiectul câtorva analize istorice 20. Nici una dintre aceste analize nu evidențiază determinismul biologic ce constituie fundamentul ideilor sale și nici elogiul pe care Mehedinți Îl aduce eugeniei, pe care o consideră baza cea mai solidă de creare a unui sistem de educație adaptat nevoilor societății românești, În secolul XX: Ajutat de știința
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
predate dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru clasa a VIII-a publicat În 1936 de către Aurel Voina, unul dintre suporterii radicali ai eugeniei, care În 1940 a acceptat, de altfel, și o poziție oficială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenuat de rezistența altor perspective. În România Însă astfel de noțiuni erau predate pentru prima oară la clasele primare și preliceale. Părinții și profesorii erau la fel de ignoranți ca și elevii În privința bazei științifice a viziunii eugeniste despre biologie. De aceea, determinismul ereditar predat o dată cu noțiunile de sănătate și igienă a fost acceptat În cea mai mare parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și cu atât mai mult din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică. Diferiți promotori ai eugeniei au deținut poziții influente În viața publică, pe care le-au folosit În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele pe care le reprezentau. În consecință, au Întreprins un demers conștient de redefinire a variabilelor celor mai importante pentru sociologie sau istorie și chiar a scopurilor acestor discipline sociale, În acord
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a-și revizui și reformula argumentele și lucrările științifice, astfel Încât să sprijine ideologia comunistă. Mai mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicinei 12. La Începutul perioadei staliniste, un număr de intelectuali și membri ai Academiei care studiaseră sau promovaseră teoriile eugeniste au trebuit să se „dezică” public de trecutul lor și să promită să se disocieze de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se „dezică” public de trecutul lor și să promită să se disocieze de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]