544 matches
-
care sunt doar probabiliste. Este introdusă astfel incertitudinea ca o condiție inevitabilă a procesului decizional. Incertitudinea este de două tipuri, în funcție de sursele ei: incertitudinea ontologică și incertitudinea cognitivă. Incertitudinea ontologică. Modelul deciziei certe analizat mai înainte presupunea o lume strict deterministă, în care starea viitoare este complet determinată de starea actuală. În consecință, cel puțin la limită, stările lumii relevante pentru decizie sunt în principiu predictibile, dacă deținem cunoștințele necesare. Modelul laplacean al determinismului presupune la o lume de acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar pune în situația de a lucra cu probabilități ontologice; în marea majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice ale determinabilității, ci limitele pe care fragilitatea cunoștințelor noastre de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferitelor evenimente. În fapt, teoria actuală a deciziei probabiliste utilizează ceea ce curent este desemnat ca probabilități de tip bayesian și care sunt probabilități subiective, estimări probabiliste ale subiecților, și nu probabilități obiective. Indiferent dacă lumea, în mod real, este complet deterministă sau nu, capacitatea noastră de cunoaștere și deci și de predicție este, la un moment dat, limitată, motiv pentru care nu putem lucra decât cu probabilități. În fapt, distincția dintre probabilitatea ontologică și cea cognitivă are o semnificație mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
După ce probabilitățile au fost atribuite, indiferent prin ce metodă și cât de sigură este o asemenea atribuire, decidentul lucrează cu ele în aceeași manieră ca în primul model. Calculul cu probabilități este tot atât de riguros ca și calculul cu variabile strict deterministe. Din acest motiv, modelul deciziei probabiliste se fundează pe presupozițiile primului model (caracterul neproblematic al formulării problemei, completitudinea listei de soluții alternative și completitudinea evaluării acestora), renunțând doar la presupoziția caracterului strict determinat al universului. În fapt, primul model ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
având în vedere faptul că el se fundează pe o analiză logică, utilizând o mulțime de cunoștințe într-un calcul riguros. În această lucrare se va avea în vedere modelul mai general al deciziei certe, atât în varianta sa strict deterministă, cât și în cea probabilistă, fiind desemnat prin termenul de modelul clasic de decizie sau model computațional sau analitic. Există desigur unele deosebiri între cele două variante ale acestui model. În cazul primei variante, decizia este presupusă a fi corectă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizii „consistente, coerente în raport cu cunoștințele pe oare le avem la un moment dat”, și nu neapărat de a identifica soluția cea mai bună în mod efectiv. Cum putem evalua modelul analitic sau computațional, indiferent dacă el este de tip strict determinist sau probabilist? Din punct de vedere normativ, el este înalt dezirabil, descriind situația de raționalitate absolută. Un decident, dacă vrea să fie înalt rațional, trebuie să tindă să folosească una dintre cele două variante ale acestui model, în funcție de tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni de condiționare, în care cauza clasică apare sub ipostaza de virtualități, indeterminare, probabilitate, fascicul de posibilități. Cadrele nu au capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
susținând ideea revoluției, cât și pe cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
Orice efort moral al omului este zadarnic și el nu poate să modifice calea predeterminată a sufletului. În consecință, Makhali Gosăla propunea acceptarea doctrinei saṃsăra, așa cum era aceasta expusă în Upanișade, considerând că nu există nici o altă alternativă. Această concepție deterministă, acest prototip al resemnării absolute, i-a determinat pe mulți adepți să-și pună capăt vieții prin înfometare. Nimic referitor la tehnicile spirituale ale adepților Ăjīvika nu ni s-a păstrat. Se poate presupune că ei își aveau tradițiile lor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
traducerile din Joachim du Bellay, Clément Marot, La Fontaine, Voltaire, Vigny, Hugo, Musset, Leconte de Lisle, Baudelaire, Heredia, Verlaine, Samain ș. a., din Goethe (Faust), Heine, Lenau. Ca sociolog al culturii, preocupat de cercetarea genetică, C. încearcă să aprofundeze o orientare deterministă, frecventată anterior de C. Dobrogeanu-Gherea, H. Sanielevici și Șt. Zeletin. El consideră că nașterea ideilor, a sistemelor filosofice, individualizarea și filiațiile lor, de la Socrate și Platon, prin Leibniz, J.-J. Rousseau, Helvétius, până la Auguste Comte, ar avea o explicație insuficientă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
ale proceselor și dinamicilor care, Într-adevăr, trec dincolo de limitele rațiunii (B. Kapferer, p. 2002, 22). În dezbaterile antropologice recente, relația dintre magie și știință - altfel spus, dintre gândirea simbolică și gândirea științifică - nu mai este pusă Într-o schemă deterministă referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică, poetică. Ea își revendică și alte dimensiuni și semnificații extra estetice. Heteronomia asediază specificul literaturii de pe diverse planuri: socio-politic, economic, teoretic, ideologic, dar nu mai puțin moral. Conștiința istorică presupune
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
excesivă și alcool, nu mai este subiectul artistului de azi"1. Reprezentanții noii direcții își stabilesc noi repere tematice, "degeneratul" pe care medicina alienistă îl prezenta drept exponent al unei fenomen degeneraționist la scară continentală, iar naturalismul îl portretiza brutal, determinist, ca prizonier al mediului mizerabilist și al tarelor ereditare dispare din atenția lor, iar odată cu el și interesul pentru un anumit segment social defavorizat și pentru o anumită dinamică socială asociată modernizării și progresului. De asemenea, interesul pentru marile pânze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unirea principatelor li s-au deschis noi piețe de desfacere, unirea din 1859 este acum interpretată ca împlinirea politică a voinței entuziaste a "maselor populare". Nimic mai puțin surprinzător ca faptul că și Unirea din 1918 este tratată în spiritul determinist al necesității istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau la alte asemenea recomandări ori precizări care să indice preferințe sau să restrângă concurență. Caracteristicile tehnice și parametrii funcționali vor fi prezentați în cadrul unor limite (pe cât posibil) rezultate din breviarele de calcul și nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător sau comerciant). Articolul 2 În aplicarea prevederilor art. 3 lit. b) și ale art. 5 alin. (3) lit. a), pentru lucrări de intervenții de complexitate redusă, care se execută la construcții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221748_a_223077]