1,506 matches
-
cu diferite forme și grade. Cunoașterea acestora, precum și a factorilor "predispozanți" reprezintă un prim pas pe linia prevenirii și a combaterii a ceea ce în limbaj curent este recunoscut ca "acte antisociale", "devianță", "infracționalitate", "criminalitate". Diferențierea dintre variatele pattern-uri comportamentale deviante ține seama mai ales de indicii teoretici, întrucât în realitatea cotidiană sunt implicați numeroși factori adiacenți care diversifică și mai mult taxonomiile. Pornind de la aceste observații, Voinea M. (1999, p. 10) face o diferențiere între comportamentele deviante în funcție de gradul lor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pattern-uri comportamentale deviante ține seama mai ales de indicii teoretici, întrucât în realitatea cotidiană sunt implicați numeroși factori adiacenți care diversifică și mai mult taxonomiile. Pornind de la aceste observații, Voinea M. (1999, p. 10) face o diferențiere între comportamentele deviante în funcție de gradul lor de implicare la nivel social. Astfel considerăm, pe de o parte, categoria comportamentelor antisociale de natură instituțională și formală, care include toate acele manifestări care sunt deviate de la normele și regulile instituționalizate (sistemul normativ emis de către organele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se abate de la poziția standard și încalcă normele recunoscute ca definitorii pentru o anumită societate, incluzând "asimetrii" comportamentale de la sistemul normativ-legislativ. Pornind de la criterile de definire a devianței, putem să elaborăm o formă, o uzuală taxonomie a comportamentelor și conduitelor deviante: a) Natura devianței: * Devianța pozitivă care are o finalitate optimă și utilă pentru societate: nonconformismul, abaterea de la ceea ce-i comun poate avea ca rezultat creativitatea, inventivitatea. * Devianța negativă care este îndreptată împotriva unui grup social și are ca rezultat infracționalitatea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care provin din diferite medii defavorizate și care comit infracțiuni). Iar la celălalt capăt se află "facilitatorii sociali", între cele două extreme se pot identifica diferite forme și grade de comportamente antisociale ce au la bază factori psihologici (înclinațiile psihologice deviante ale individului), componente de ordin biologic, moral afectiv și fiziologic. Acestea din urmă reprezintă rezistențe care sunt "depășite" de individul în cauză și astfel are loc infracțiunea. C = în care C = comportament antisocial, R = rezistențele întâmpinate, T = tendințele antisociale, S
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un segment dintr-un șir cauzal); o cauze obiective (derivate din aspecte obiective, de exemplu: consum excesiv de alcool); o cauze subiective (privesc aspectele psihice ale actului infracțional); o cauze principale (cele care dețin ponderea cea mai însemnată în declanșarea actului deviant); o cauze secundare (un rol scăzut în declanșarea acțiunii); o cauze determinante (cu un rol primordial în comiterea infracțiunii); o cauze declanșatoare (cele care facilitează trecerea comportamentul deviant); o cauze ereditare și cauze de dezvoltare (cele din urmă sunt intersectate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cauze principale (cele care dețin ponderea cea mai însemnată în declanșarea actului deviant); o cauze secundare (un rol scăzut în declanșarea acțiunii); o cauze determinante (cu un rol primordial în comiterea infracțiunii); o cauze declanșatoare (cele care facilitează trecerea comportamentul deviant); o cauze ereditare și cauze de dezvoltare (cele din urmă sunt intersectate cu factorii educaționali, de mediu și condițiilor sociale în care se dezvoltă persoana deviantă). I. Oancea, propune o analiză detaliată a fiecărei cauze declanșatoare a unui comportament deviant
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un rol primordial în comiterea infracțiunii); o cauze declanșatoare (cele care facilitează trecerea comportamentul deviant); o cauze ereditare și cauze de dezvoltare (cele din urmă sunt intersectate cu factorii educaționali, de mediu și condițiilor sociale în care se dezvoltă persoana deviantă). I. Oancea, propune o analiză detaliată a fiecărei cauze declanșatoare a unui comportament deviant, precum și a interacțiunilor tuturor factorilor implicați, această evaluare fiind realizată atât la nivelul individual cât și la nivelul social și impactul acestuia la nivel comunitar. În
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
deviant); o cauze ereditare și cauze de dezvoltare (cele din urmă sunt intersectate cu factorii educaționali, de mediu și condițiilor sociale în care se dezvoltă persoana deviantă). I. Oancea, propune o analiză detaliată a fiecărei cauze declanșatoare a unui comportament deviant, precum și a interacțiunilor tuturor factorilor implicați, această evaluare fiind realizată atât la nivelul individual cât și la nivelul social și impactul acestuia la nivel comunitar. În general, în studiu asupra comportamentului deviant se ține seama de aspectul individual al fenomenului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
detaliată a fiecărei cauze declanșatoare a unui comportament deviant, precum și a interacțiunilor tuturor factorilor implicați, această evaluare fiind realizată atât la nivelul individual cât și la nivelul social și impactul acestuia la nivel comunitar. În general, în studiu asupra comportamentului deviant se ține seama de aspectul individual al fenomenului (trăsăturile individului), precum și de cel social (devianța privită ca fenomen social în cadrul comunității). În acest sens, studiul la nivel individual a ținut seama de acele trăsături definitorii ale deviantului (Voinea, 1999), aspecte
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
studiu asupra comportamentului deviant se ține seama de aspectul individual al fenomenului (trăsăturile individului), precum și de cel social (devianța privită ca fenomen social în cadrul comunității). În acest sens, studiul la nivel individual a ținut seama de acele trăsături definitorii ale deviantului (Voinea, 1999), aspecte corporale propriu zise: cap, trunchi, membrele persoanei înclinate spre acte antisociale. Ulterior s-a demonstrat ca acești indici nu pot fi considerați ca fiind definitorii, întrucât respectivele trăsături fizice pot fi intâlnite și la indivizi care nu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
respectivele trăsături fizice pot fi intâlnite și la indivizi care nu prezintă comportamente indezirabile social. Un element considerat semnificativ pentru studiile în domeniu îl reprezintă nivelul de normalitate al sistemului endocrin. Mai exact, tulburările sistemului glandular au cauzat adesea comportamente deviante. Același lucru se poate afirma și despre epilepsie, tumori, atrofii sau procese inflamatorii. Sunt cercetători care susțin strânsa corelație între structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nivelul de normalitate al sistemului endocrin. Mai exact, tulburările sistemului glandular au cauzat adesea comportamente deviante. Același lucru se poate afirma și despre epilepsie, tumori, atrofii sau procese inflamatorii. Sunt cercetători care susțin strânsa corelație între structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1.1. De la predelincvență la delincvență În rândurile anterioare am căutat să explicăm, fără a avea pretenția de exhaustivitate, fenomenologia actelor deviante și a cauzalității acestora
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1.1. De la predelincvență la delincvență În rândurile anterioare am căutat să explicăm, fără a avea pretenția de exhaustivitate, fenomenologia actelor deviante și a cauzalității acestora. Am văzut cum devianța poate fi normală sau patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică și normele sociale, amenințând securitatea și stabilitatea socială. Cea mai frecventă și mai pregnantă formă de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care au existat în istorie vis a vis de acest fapt. Inițial preștiințific - curentul a caracterizat Evul Mediu European delincvența era explicată prin concepția "demonologică". Conform acestei concepții, spiritele "nefaste" (diavoli, demoni etc.) îi îndemnau pe oameni să comită acte deviante. Ulterior în perioada iluministă, apar primele interpretări laice ale comportamentului criminal. În secolul XVIII, Cesar Beccaria, a fondat Școala Clasică de Criminologie. El a susținut ideea că acțiunile delincvente nu sunt determinate divin, ci sunt raționale și țin de responsabilitatea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să se țină seama de următoarele determinări: o situaționale prin care se iau în considerare elementele care intră în joc în momentul comiterii delictului; o istorice sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință, comportamentul deviant este rezultat din "învățarea socială", acesta nu reprezintă o componentă "a-priorică". Sutherland pune în evidență și aspectele ce includ acest proces: o învățarea tehnicilor de comitere a delictelor; o orientarea mobilurilor, tendințelor impulsive și atitudinilor agresive și indezirabile ale dispozițiilor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
T. Erikson, subliniind rolul agenților de control social, apreciază că efectul produs de etichetare are de multe ori canalizare către o carieră criminală, pe care o acceptă ca singura alternativă posibilă. 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Comiterea unor acte indezirabile ori blamate social, după cum am precizat și în rândurile de mai sus, ține atât de specificul socio-economic, dar mai ales de carateristicile psihice ale individului. Astfel de fapte se pot întâlni la diferite categorii sociale, cu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
punct de vedere al nivelului de instruire se pot stabili diferențe doar din punct de vedere calitativ: actele antisociale, caracterizate prin violență, agresiune, în cazul indivizilor superior școlarizați sunt înlocuite cu cele intelectuale. Totodată, este incontestabil faptul că numărul persoanelor deviante este mai mare în rândul celor cu o pregătire sumară, spre deosebire de absolvenții de studii universitare. De asemenea, starea civilă a individului reprezintă un indice semnificativ în analiza comportamentului antisocial. Studii în domeniu demonstrează faptul că ponderea crescută de persoane deviante
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
deviante este mai mare în rândul celor cu o pregătire sumară, spre deosebire de absolvenții de studii universitare. De asemenea, starea civilă a individului reprezintă un indice semnificativ în analiza comportamentului antisocial. Studii în domeniu demonstrează faptul că ponderea crescută de persoane deviante, posibil infractoare este mai mare în rândul celor necăsătorite. Din rândul celor căsătoriți, mai predispuși spre acte indezirabile social sunt persoanele care nu au copii (prezența copiilor conferă un plus de responsabilitate care, de obicei, atrag adultul de la alte preocupări
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
amintite anterior se ține seama și de gradul sănătate mentală pe care o prezintă individul. Aceasta influențează atât maniera de studiu a cazului, cât și metoda de intervenție care este folosită. * Vârsta Componenta incontestabilă în încercarea de analiză a comportamentului deviant o reprezintă latura psihologică a persoanei: nivelul de dezvoltare intelectuală, gradul de dezvoltarea afectiv-volitivă, caracterul, temperamentul, locus of control (intern sau extern), trăsături psihopatice sau nevrotice etc. Pe lângă factorii psihici, semnificativi în analiza fenomenologiei devianței sunt și cei care țin
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența discernământului, iar între 16 și 18 ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și trebuie să răspundă corespunzător în fața legii). Puberul este semnificativ orientat spre comportamente deviante, acum se înregistrează frecvente devianțe comportamentale, ca apoi în prima etapă a adolescenței (14-16 ani) sistemul axiologic, deprinderile și atitudinile sociale să fie restructurate, toate acestea fiind întărite de creșterea responsabilității față de propria persoană, dar și față de semeni. Cu toate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca apoi în prima etapă a adolescenței (14-16 ani) sistemul axiologic, deprinderile și atitudinile sociale să fie restructurate, toate acestea fiind întărite de creșterea responsabilității față de propria persoană, dar și față de semeni. Cu toate aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică se poate remarca o pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică se poate remarca o pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt, huliganism etc. Tot în această perioadă au loc primele experiențe sexuale, acestea schimbând oarecum optica asupra unor valori și norme sociale (Rășcanu, R., 1994). De pildă, o formă de manifestare a unor valori specifice primei etape a adolescenței o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
printr-o înclinație deosebită spre devianțe precum delapidări, escrocherii, afaceri frauduloase etc. Referitor la această etapă de vârstă, E. Verzea și U. Șchiopu (1995) identifică o serie de comportamente penalizabile, și nepenalizabile legate de interrelațiile sociale. La vârsta senectuții, actele deviante împotriva celorlalți scad în frecvență, în schimb cresc cele îndreptate împotriva propriei persoane, pe fondul pierderii partenerului de viață, ieșirea la pensie, marginalizarea socio-profesională; dar de cele mi multe ori actele autolitice întâlnite la această etate sunt considerate mai degrabă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de viață, ieșirea la pensie, marginalizarea socio-profesională; dar de cele mi multe ori actele autolitice întâlnite la această etate sunt considerate mai degrabă ca fiind aberante decât antisociale. * Sexul Studiile desfășurate asupra semnificației apartenenței sexuale și natura infracțiunii, a actului deviant săvârșit au evidențiat că genul reprezintă unul din cei mai semnificativi indici de diferențiere a infractorilor de neinfractori (Voinea, 1999). Evaluarea actelor antisociale din perspectiva acestui factor au permis identificarea unor importante diferențe atât din perspectivă calitativă (bărbații sunt inclinați
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
odată cu modificarea statutului femeii în structura societății, imaginea "sexului slab" începe tot mai mult să fie anulat de o serie de acte infracționale comise de femei, fapte caracterizate printr-un nivel crescut de agresivitate și violență, astfel că rata actelor deviante feminine tinde să se apropie semnificativ de nivelul infracțional masculin. * Nivelul de școlarizare Studiile efectuate în domeniu au evidențiat faptul că nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului infracțional, dar nu și aspectul cantitativ. Astfel
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]