681 matches
-
către câmpie - o întindere plană de pe care soarele, coborând către colinele îndepărtate, stingea orice culoare. — Dar ce vă închipuiți , că războiul s-a sfârșit? Am văzut zeci și zeci de oameni care au lăsat baltă tot și au plecat. Ei dezertează, iar tu stai aici și bei bere. Asta e onoarea bagauzilor? Așa vă țineți voi cuvântul? — Cei pe care i-ai văzut sunt mai ales armoricani. Eu, oricum, nu opresc pe cine vrea să plece. De ce ar trebui s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încă la început de secol și, împreuna cu Aurel Băeșu, părăsește scoala, lăsându-se cuceriți de vibrațiile de lumină, mereu altele în diferitele ore ale zilei, ce modifică peisajul poetic al Iașului. "Tinerii aceștia [Bălțatu și Băeșu] scria Tonitza au dezertat dezgustați din cuprinsul rânced al Academiei oficiale, unde frumosul este servit în mici doze insipide și pedante și au căutat inspirațiunea în contemplarea priveliștilor pitorești, pe care împrejurimile Iașului le dezvăluie așa de discret și așa de bogat. Aici și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
asta ar fi fost goală și la ora asta, pustietate și întuneric, zice Tîrnăcop, trăgînd și el cu ochiul la sticla de rachiu. Nu vreau s-o mai lungim, se hotărăște brusc Roja să spună ce are pe suflet, am dezertat azi-dimineață, completează pe un ton sumbru, de parcă ar fi mărturisit o crimă avînd încă înaintea ochilor figura victimei. M-a descumpănit Comandantul, nici bine nu aflase despre ce era vorba, dacă era adevărat zvonul că i-o luaseră alții înainte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cum putuse. Dacă mai stai mult pe gînduri, o să se lumineze de ziuă, ai bătut îndeajuns pasul pe loc, e timpul să treci la fapte, își spuse, dîndu-și în sfîrșit seama că încă este îmbrăcat cu hainele militare în care dezertase. Se apucă brusc să se lepede de ele, tot mai vioi, simțind cum aburii alcoolului care pînă atunci îi îngreunaseră mișcările începeau să se risipească. Prima dată scăpă de puloverul de lînă, își desfăcu unul cîte unul nasturii cămășii și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tabără e ea. Dar în lunile astea s-au apropiat, ca dușmani. Ea simte ceva pentru el, de asta e sigur. Compasiune sau milă, când vede cu ce se luptă el. Poate că e suficient ca s-o facă să dezerteze și să i se alăture. Sau poate că nu. Să i se destăinuie ar putea fi cea mai mare prostie din viața lui de la ceea ce făcuse ca să-și piardă adevărata soră încoace. Dar până la urmă, vrea să-i spună. Simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mult spus Inte grală? Ce ar Însemna?” „37 de spectacole, e simplu de Înțeles!” - răspunde temerarul director de scenă. „În cîți ani?” „ În 37 de ani!”. Frumos proiect. Numai că, după ce a montat al treilea text shakespearean, autorul integralei a dezertat, optînd pentru o funcție de conducere...la Teatrul de Ope retă! Și bietul Will a rămas, din nou, În România, fără integrală. Păcat! Eu zic că ar fi meritat-o... Dintr-o revistă recent apărută (Noua literatură), spicuiesc cîteva rînduri ale
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
polonezi! Ah, ce-o să le mai piară sângele din obraji, ce liniște de moarte o să se aștearnă când o să ridice copanul uriaș și-o să strige „Poftim! Ghici pentru cine-i!“, iar Ghici-Cine se dovedește a fi un dezertor! De ce am dezertat din familie? Poate că, așezați la masă, nu aducem chiar cu o pictură de Norman Rockwell, dar știm și noi să petrecem, n-avea grijă! Nu ne tragem din cei ce au debarcat la Stânca Plymouth, nici un indian nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
prin scrisori aprinse, și amicilor de la Bârlad această istorie de amor, și mai ales lui Raicu Ionescu. Amicii din Roman chiar protestau și erau gata să mă dea în judecata partidului, mai bine zis să mă ,,pîrască" că, din cauza amorului, dezertez de la lupta socialistă. Acest amor mai era cunoscut, desigur, și de alți oameni străini, fiindcă plimbările mele pe la geamul ei și tot ce făceam prin grădina publică, nu putea rămânea neobservat de nimeni. Dar mi-era aproape indiferent, pentru că numai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
atingeau părul. Forfecările erau doar un soi de frizură mentală, un fel de armare a puștii. Îmi dădură timp să am Îndoieli. Ce făceam? Dacă doctorul Luce avea dreptate? Dacă fata din oglindă chiar eram eu? Cum Îmi imaginam că dezerta așa de ușor, trecând În tabăra cealaltă? Ce știam eu despre băieți, despre bărbați? Nici măcar nu-mi plăceau așa de tare. ― E ca și cum ai tăia un copac, spuse Ed. Mai Întâi trebuie să-i tai crengile. Abia apoi dobori trunchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sigur că e Buddha. Eu nu luam parte la nici una din aceste conversații. Priviți-l pe Cal la marginea spațiului de sub tufe, când toți fanii Dead Încep să adoarmă. Fugisem fără să mă gândesc cum avea să fie viața mea. Dezertasem fără să am unde să mă duc. Acum eram murdar și mi se terminau banii. Mai devreme sau mai târziu, bănuiam că va trebui să-mi sun părinții. Dar, pentru prima oară În viața mea, știam că nimic din ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
după cuțitul pe care încă îl mai ține în mână îți poți da seama că el a fost ucigașul grenadierului, își merită soarta, nu, suflul exploziei l-a adus chiar lângă Frenc, Frenc se dovedește a fi un laș, fuge, dezertează, nu mai are muniție, cic, cic, cu care să găurească trupul și așa plin de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
iar În caz de reușită recunoștința lui va fi deasupra oricărei presupuneri. Pentru prima dată În viața lui, Tony Pavone simțea nevoia să bea. Dorea să se Îmbete groaznic cu speranța iluzorie ce spera să-i anuleze părerea de rău dezertând dintr’o lume În care era apreciat, chiar iubit...!! Astăzi era hotărât să bea, să șteargă din memorie orice amintire a trecutului, să uite, să uite...!! Ce-l determinase oare să i-a această stupidă hotărâre...? Dragostea de locul unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dece muncitorii tăi au părăsit acest punct de lucru care necesită maximă urgență, mai cunoscând de fapt - acest obiectiv se află În atenția guvernului, pot spune chiar, a Șefului Cel Mare...!?” „Să vedeți...” „Ce să văd mă nemernicilor...!! A-ți dezertat de la datorie iar În caz de război ajungea-ți În fața plutonului de execuție...!! Pentru a scăpa temporar de pedeapsă, mâine dimineață doresc să găsesc la lucru Încă douăzeci de lucrători, În caz contrar, o să regretați existența voastră pe această planetă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a cheltui nimic ca să poți acoperi prejudiciul...!” Inginerul chimist, lăsă capul În jos rostind. „Facă-se voia Ta Doamne...!!” Profund impresionat,Tony Pavone Își aduse aminte de fapt, nici poziția lui În societate nu-l favoriza, făcând o mare greșeală dezertând din adevărata democrație, Încercând să se acomodeze cu această bandă de canalii comuniste care sub acoperirea unei propagande mincinoase, maltratează, intimidează, omoară oameni nevinovați, decretând legi după placul lor Încercând să arate lumii civilizate cât de proști și rău intenționați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Berlin,În anul 1939 trupele armate Italiene au invadat Albania dar, a fost un foc de paie: ulterior un corp de armată italiană fiind trimes pe linia 1-a a frontului rusesc, fără a trage un foc de armă au dezertat,Împrăștiindu-se În toată Europa și cine mai știe unde. Dela această Întâmplare, Italia a rămas numai cu Mussolini (1883-1945) prins În cele din urmă de partizanii italieni și ucis. Prealabil În anul 1938 Germania ocupă Austria și Cehoslovacia iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ocuparea României fără luptă și, În anul 1941 Împreună cu Finlanda,Italia, și Germania la 22 Iunie 1941,declară război Uniunii Sovietice, eliberând Basarabia și Bucovina de Nord și În loc să se oprească, forțați de Hitler, atacă rusia În profunzime, În timp ce italienii - dezertează...! Întâmplarea face ca, În acea perioadă de frică, de instabilitate a celor ce vor urma, să muncesc În calitate de (Băiat de prăvălie) chiar În inima capitalei Într-un magazin de piese de schimb auto, În blocul Lido, vizavi de clădirea Ciclop
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
era o situațiune, o dependență în plus pe lângă tranchilizantele și cafelele alternate aiurea... ba mai se iscase și patima de-a cumpăra... veioze... Numai că din basmul de groază respectivă, mărturisesc duios și înfrânt, nu poci să mă hazardez a dezerta... Intru în sevraj și buimăcesc un oraș întreg... Pe urmă, aici e aici, oprindu-mă pe trotuare diferite (le schimbam ca să verific dacă efectul e identic), „restul lumii“, trecătorii, superbele trecătoare (o-ho-ho!), mi se vădeau, scuzați-mi eufemismul, kafkiene... adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în fața ochilor care se silesc să vadă tot mai mult și să înțeleagă tot mai bine, ai să zărești doar întuneric. întuneric, întuneric... Numai că natura ta logică, opacă și optimistă nu are să se resemneze. Odată cu înțepătura vinovăției că ai dezertat de la îndatoririle de gazdă, ai să-ți recunoști că te-ai plictisit mai repede decât te așteptai, tot contemplând aceeași atotputernică lună rurală ce se ridică peste teii învecinatei Șosele și pe care, hélas !, presimți că nici într-o sută
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o insuportabilă suferință fizică în toată făptura, o durere care îl umilește și îl revoltă, sus, la etaj, uși închizându-se, deschizându-se, pași înceți pe scara de lemn. — Cum, domnule Ialomițeanu ? Cum, nu rămâi să cinezi cu noi ? Cum, dezertezi ? întreabă doamna Mironescu, ce coboară cu pași înceți și maiestuoși scara. Domnul Ialomițeanu este un perfect cavaler, așa cum prea bine se știe. Deși timid, se complace în societatea doamnelor, vara vine cu trăsura, iarna vine cu sania să le ia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
înțelege tristețea din sufletul regizorului, chiar dacă vocea acestuia nu s-a trădat. Renunțarea lui i se pare un gest neloial. Au convenit tacit să meargă împreună, regizorul a fost singurul care nu l-a luat ca rezervă, iar el, acum, dezertează. Și credeți că putem scoate un scenariu bun din... arată Mihai spre textul de la concurs, cu care a venit regizorul în mapă. Ca modalitate de lucru regizorul propune să meargă să vadă împreună un film, în timpul căruia, plecîndu-se uneori la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător - și deci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plecă să se Îmbete și ateriză beat turtă Într-un bordel de pe bulevardul Colonial. Trei se aventurară luîndu-și inima În dinți, ceilalți n-avură nici curaj, nici bani pentru aventuri, doar pentru a mai bea cîteva sticle de bere. Doi dezertară Îndrăgostiți lulea după cea de a treia sticlă, unul chiar vru să se sinucidă, fapt e că a doua zi se simțeau cu toții foarte rău cînd ajunseră la bazinul de la Country. Fetele nu veniseră dimineața și ei fumară țigară de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și discursul politic, politicianul, electoratul, campania electorală... O privire inedită a Celorlalți către mine, o scrutare inedită a mea către Ceilalți. Dacă am pierdut sau dacă am câștigat, nu știu. E timpuriu încă pentru concluzii, știu că cei apropiați nu dezertează niciodată de la condiția de prieteni. Mă întreb acum dacă nu cumva comunicarea cu prietenii a fost una deficitară. Din cauza mea ? ! Din cauza lor ? ! Nu știu. Ceea ce știu și simt cu certitudine este că, purtată de iluzii, mi s-a furat, drastic
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Ce vor spune oamenii despre mine ? Că sunt un netrebnic și un palavragiu de rând. Căci mă încumet doar să arunc tot felul de idei politice, dar când, ca acum, mi se ivește prilejul de a le pune în aplicare, dezertez ca ultimul dintre lași (p. 219). Înțeleptul se gândește doar la posibilitatea de a-și înfăptui ideile : Noi, filosofii, suferim că nu vedem ceea ce am gândit (p. 219). Femeia îndrăgostită, temătoare pentru siguranța celui iubit, respinge acest argument în care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
invidiindu-mi liniștea, mi-ar cere rugător ospitalitatea inimii. Și cum ar coborî ei pe scări tainice spre funduri de nemărmurire, deșerturile tăcerii le-ar scoate un oftat ce-ar trezi faraonii din perfecțiunea adăpostului lor. Astfel ar veni mumiile, dezertând din întunecimile piramidelor, să-și continue somnul în morminte mai sigure și mai imobile. Viața: pretext suprem pentru cine e mai aproape de depărtarea lui Dumnezeu decât de imediatul ei. De-ar fi femeile nefericite în ele însele, și nu din pricina
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]