828 matches
-
-ți fie frică, Iacob ! / Fear Not, Jacob !, film artistic de lung metraj realizat În Germania de Vest În 1981). Tot un hangiu din nordul Moldovei este și Ițic Ștrul, de data aceasta protagonistul unei nuvele de Liviu Rebreanu (Ițic Ștrul, dezertor, 1920). Inițial, și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor. Un copil de se răstea la dânsul, Începea să-i joace barba și să-i ticăie inima. În Fălticeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
model pe eroul Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil dintr-un stetl moldovenesc visa să devină un erou militar, cu o decorație În piept. Anume pe acest calapod și-a construit Liviu Rebreanu personajul din nuvela Ițic Ștrul, dezertor (1920). Sărmanul hangiu din Fălticeni (nordul Moldovei) s-a transformat dintr-un om care „trăia cu frica-n spate”, poreclit „iepurele”, Într-un soldat „Îmboldit de o Îndrăzneală sălbatică”. „Își Închipuia deseori cum o să se minuneze toată mahalaua [evreiască] când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său F. Aderca -, pagini Întregi de almanah cuprindeau numele evreilor români care au primit distincții militare și În presa huliganică s-a putut publica fără pedeapsă și fără vreo replică afirmația că noi, evreii-români, am fost cu toții trădători de țară, dezertori pe front” <endnote id="(510, p. 137)"/>. Grav a fost faptul că extraordinara atmosferă de suspiciune la adresa militarilor evrei nu s-a instaurat doar spontan. Ea a fost Întreținută de autorități și de conducerea armatei române, de Însuși Marele Cartier
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sumare, condamnări la ocnă și sinucideri. „[Pe front], evreii erau trimiși În față - va scrie ulterior Moses Gaster - și soldaților rămași În urmă li se cerea să-i Împuște [din spate], ca să se poată zice apoi că era vorba de dezertori” <endnote id="(261, p. 17)"/>. De cealaltă parte a frontului se aplicau aceleași metode barbare Împotriva militarilor evrei sau a altor „străini”. „Sunt stigmatizat : ceh, adică trădător”, spune căpitanul Klapka - personaj dintr-un roman al lui Liviu Rebreanu. „Pentru cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți scriitori au abordat după război această temă, pornind de la cazuri reale. Iată doar câteva ecouri literare de acest gen : nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul, dezertor (1920) și romanul aceluiași Pădurea spânzuraților (1922), volumul lui Horia Carp Din vremuri de urgie (1924), povestirea lui Alexandru Sahia Execuția de primăvară (1933) etc. <endnote id="(vezi 263, 449, 450 și 731 ; pentru comentarii, vezi 280, pp. 139-147)"/>. G.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adus la cunoștința lor care este linia noastră. Totuși au acționat Împotriva acțiuniei Întreprinse de noi”. Decis să-i vadă dați afară pe trădători din revoluționarul partid al clasei muncitoare, Iancu Gutman a Înaintat la „centru” și o listă cu dezertorii: „Enghel Solomon, Carol Steinberg, Braunștain dentist, Marcu Mihalovici, Avram Leibovici și Lupu Moscovici”. În acele timpuri de mare foamete, ulița evreiască hușeană se afla „...Într-o stare de Încordare datorită lipsei alimentelor”, scrisese responsabilul mai amintind și de o posibilă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceea de a viziona spectacolele și de a ciuli urechile la replicile actorilor pentru ca nu cumva, (Lenin ferește!), să se fi strecurat vreo miștocăreală obișnuită de unii artiști. Conștiincios, Costache notase: „Am vizionat un număr de 4 spectacole de teatru: <<Dezertorul>> de Mihail Sorbul, <<Scurtă convorbire>> de Valentina Leridova, <<Capul altora>> de Marcel Aynie și <<Chirița la Iași>> de Vasile Alexandri (sic!, n.n.)”. Aici, acesta mai declarase că „Relațiile stabilite cu tovarășii cu care muncesc, sînt relații juste, tovărășești”. În spiritul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu pot fi dezertor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu pot fi dezertor și că ar fi de datoria dumisale să-și ceară scuze pentru învinuirile nefondate proferate la adresa mea... Imediat scot din buzunar actele ce dovedeau fără
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu pot fi dezertor și că ar fi de datoria dumisale să-și ceară scuze pentru învinuirile nefondate proferate la adresa mea... Imediat scot din buzunar actele ce dovedeau fără drept de tăgadă clasarea mea ca invalid de război. Maiorul parcurge rapid conținutul documentelor, se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a terminat cu tot confortul. În mai multe puncte ale Înaintării noastre plicticos de lente, trenul, inclusiv vagoanele de dormit, a fost invadat de soldați mai mult sau mai puțin bolșevizați care se Întorceau acasă de pe front (li se spunea „dezertori“ sau „eroi roșii“, În funcție de vederile politice ale persoanei respective). Fratele meu și cu mine ne amuzam Încuindu-ne În compartiment și dejucând astfel orice tentativă de a fi deranjați. Mai mulți soldați care călătoreau pe acoperiș ne ajutau să ne
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
verde, galben și roșie: cele roșii erau mobiliza i la locul de muncă, cele galbene erau de așteptare iar cele verzi, titularul trebuia să se prezinte la unitatea indicată în cel mult 48 de ore, spre a nu fi considerat dezertor. Contigentele tinere întârziau lăsarea la vatră, iar încorporarea noilor contigente s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o serie de săteni dați dispăruți, care nu se știe ce-i cu ei: căzuți prizonieri, dezertori, morți și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru paza depozitului de muniții, după evacuarea materialui din depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
verde, galben și roșie: cele roșii erau mobiliza i la locul de muncă, cele galbene erau de așteptare iar cele verzi, titularul trebuia să se prezinte la unitatea indicată în cel mult 48 de ore, spre a nu fi considerat dezertor. Contigentele tinere întârziau lăsarea la vatră, iar încorporarea noilor contigente s-a făcut cu ceva timp mai repede și toate au adus plânsete, supărări și spaima morții. Din comuna Hlipiceni dintre cei concentrați, chemați de țară, enumăr pe învățătorii: Ciocoiu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o serie de săteni dați dispăruți, care nu se știe ce-i cu ei: căzuți prizonieri, dezertori, morți și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru paza depozitului de muniții, după evacuarea materialui din depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asta. Știu că Talia a murit încă în '45. Știu și de tatăl tău, mort de un an...". Talia s-a sinucis... * Așa era... Sașa fugise din Armata Roșie, trecând Nistrul într-o noapte, chiar când sovieticii ocupau Basarabia. Era dezertor. Neam trezit, cum să spun, nu "fără el", ci "cu lipsa lui". Era fratele mai mic al mamei, se ascundea în orașul nostru, în România, din dreapta Nistrului. Aici s-a petrecut istoria celor două vacanțe în care, în fiecare dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
carnea (și alte produse) mai ieftin, în colonii, bucanierii au fost alungați din insula Hispaniola. S-au regrupat într-o mică insulă stâncoasă apropiată, Tortuga, unde și-au construit un fort și de unde au continuat comerțul ilegal. Mulțime de marinari dezertori și de aventurieri au venit în micuța insulă din nord-vestul Hispaniolei, după 1640, atrași de relativa independență socio-politică, de libertatea unei vieți la limita promiscuității și de prosperitatea financiară, completând cu tutun și trestie de zahăr comerțul cu piei și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
insolență se biciuia ceremonios la bustul gol cu celebra pisică cu nouă cozi sau chiar se pedepsea cu spân zurare, conform delictelor înscrise în regulile militare. De aceea mulți dintre pirații secolelor al XVI-lea-al XVIII-lea au fost dezertori din Marina Regală și, deci, marinari cu experiență. În aspectele esențiale, însă, existența tâlharului de mare era similară cu cea a marinarului legal, doar că cea a primului nu era consemnată într-un jurnal de bord predat Amiralității, după completare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
legionarilor cu ordine speciale era repartizat la Compania 11, în același pluton cu „reabilitării” scoși din închisori, deși noi nu aveam nimic de reabilitat, nefiind condamnați. Ne-am bucurat însă în acest caz de tovărășia celor mai strașnici pungași, criminali, dezertori și alte „vedete”, de care ne socotea demni guvernul și Marele Stat Major. Printre noii noștri camarazi a fost în chip trecător, până ce l-a aflat și l-a ridicat poliția, și unul dintre cei mai vestiți spărgători internaționali de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
plan, în cel mai bun stil de film polițist. Un ofițer de armată devenit mai tîrziu amiral, ambasador și senator al regatului a acceptat misiunea periculoasă de a distruge cuibul de spioni de la Zürich. Trecînd în Elveția, făcînd figură de dezertor în urma unei aventuri amoroase și aflat în mizerie, a fost de îndată reperat de serviciile baronului Romberg, ministrul Germaniei la Berna. Continuîndu-și jocul, el a acceptat să "trădeze" în schimbul unei sume de bani, așa încît odată căpătată încrederea inamicului, după ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Roma, devenea o rotiță importantă a spionajului austriac în Italia. Cînd totul s-a copt însoțit de trei pușcăriași aleși în prealabil din penitenciarul de la Nisida printre spărgătorii de case de bani cei mai pricepuți, și deghizați în soldați dezertori de la Stelvio, ofițerul de marină, în timpul unei nopți de week-end, pătrunse în Consulatul Austriei, unde, cu perdele negre puse la fereastră și ustensile de sudură, spărgea safe-ul Consulatului, al cărui conținut l-a transportat la Legația sa de la Berna
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a zeci de mii de prizonieri, în pofida succesului ei inițial, urma să fie oprită de neputința, mărturisită de comandamentul rusesc, de a obține de la trupele sale ca ele să se alăture înaintării armatei române. Eroismul ofițerilor ruși, care luau locul dezertorilor pentru a se bate ca simpli soldați alături de soldații români, merita stimă, dar acest efort de a salva onoarea nu compensa rezultatul negativ al ofensivei ratate, din cauza armatei rusești în descompunere. În acest război, interminabil, cu măceluri fără rezultat, în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reducțiunea devine sinonimă cu sălbăticirea, ceea ce nu exclude o mare energie vitală comprimată care a izbucnit sau va izbucni odată, după care destindere individul își reia placiditatea impenetrabilă. De aceea eroii sunt mai ales moși și babe, vechili, bouari, hoți, dezertori, oameni trăind în pustiire, lăsîndu-se rar pe la crâșmă spre a-și revela automat "taina". Multă vreme, în felurite nuanțe, Sadoveanu face monografia sufletului redus, cu "vorba ruptă, zgîrcită", a omului "mocnit și neguros" din locurile cu populație rară, unde nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și neguros" din locurile cu populație rară, unde nici nu se știe de meșina în care stă închis Caraoschi și de scrisorile pe sârmă. Pe cutare moșie, ca într-o "Brazilie" din vremea emigrării, s-au strâns oameni cu "taine", dezertori, copii ai nimănui, "de toate felurile, felurit îmbrăcați". În zeci de volume se dezvoltă aceeași idee nuvelistică. Un lup, un cal, un țap sălbatic, o veveriță, un pescar, un văcar, un moș, o babă, un boier bătrân, înfundați în singurătăți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]