681 matches
-
Încălțați cu pantofi de tip vechi, eu talpă din cauciuc. Probabil, Însă că strada fusese destinată mașinilor, În care caz acele șănțulețe dispuse din zece În zece centimetri puteau deveni neașteptat de utile pe timp de lapoviță și la vremea dezghețului prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinei femei, ce se Întorceau de la cumpărături, se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de străzi bune, iar aceasta nu se învață în 19 ani, ci în mult mai mult (mai ales după ce ai dat rasol 50!...). M-am referit la străzi și trotuare pentru că ele mi-au inspirat aceste reflecții. În orașul meu, dezghețul masiv și complet neașteptat, topirea unei mari cantități de zăpadă a dus la dispariția trotuarelor și la penibila inundare a străzilor. Nu mai ai pe unde circula. Tristă țară, plină de băltoci (sic!). Codruț 6 martie 2006 Am fost recent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
poet printre medici”, prietenii se căutau unii pe alții. Soseau în strada Dr. Staicovici, Ion Pilat, Adrian Maniu, Cincinat Pavelescu, epigramistul, Ionel Teodoreanu, romancierul. În afara preocupărilor serioase care căpătau viață aici, devenind proiecte sau opere literare, îi chema atmosfera liberă, dezghețul discuțiilor, călătoriile lor cu gândul sau cu pasul mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
forța din ființa Patriei-mame și nu eliberați de "fratele mai mare", așa cum auzeam spunându-se la toate serbările școlare, că... atâtea și atâtea altele... Toată lumea sta atunci cu urechea pe Radio România, toți urmăreau, aproape în exlcusivitate, Televiziunea Română. Iar odată cu dezghețul hrușciovist, apoi și în perioada brejnevistă, când li s-a permis rudelor de gradul întâi să viziteze România și, respectiv, să vină în URSS, în satele românești din Bucovina au pătruns discurile Electrecord cu muzică populară românească, tot mai mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
al evenimentelor, V. Harea a Însoțit cele mai multe delegații și reprezentanțe diplomatice. Experiența sa este cât o istorie extinsă, de la primele sale angajări, În 1915, prin anii ferbinți 1917-1918, traversând perioada interbelică, regimul instalat după cel de-al doilea război, perioada dezghețului din 1970, până spre sfârșitul deceniului al nouălea. Formația sa de sociolog și filosof i-a permis să pătrundă esența relațiilor româno-ruse și să Întrevadă perspectivele, În temeiul unor argumente venite dinspre sfârșitul mileniului al doilea, generatoare de un anume
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
doar nici un migrator, fie slav, turanic, maghiar, nu a cărat pe cai ori În coviltire burluie cu borcut, ca să li se păstreze denumirea! Bineînțeles, termenul a fost preluat de la populația de baștină. Însă altceva aș fi vrut să vorbesc, după dezghețul de pe la 1970, cu un basarabean, și Încă istoric. De data aceasta se părea că momentul se prezenta prielnic. Ne aflam În curtea mănăstirii Golia, Într-o zi de Început de mai, liliacul era În floare, pământul se acoperise de un
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și noi, care am fost un popor așa de Întârziat.”. În Încheiere Pan Halippa a ținut să sublinieze „viitorul nu poate fi decât În folosul Unirii Basarabiei cu României... Popoarele trebuie să trăiască așa cum le dictează interesul, sufletul și conștiința.” Dezghețul politic ce a survenit În țara noastră după anul 1964 a favorizat o relație cu o familie franceză la invitația căreia familia Grosu a ajuns la Paris unde cere azil și se stabilește În capitala Franței. Rezidența la Paris nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nu cumva Serviciul însuși. L-a chemat la telefon, atunci nu avea aparat la biroul său, după ce a rezolvat din punctul de vedere al Serviciului "afacerea Cocoș" i s-a instalat și lui un telefon, a fost primul semn de dezgheț; la sfîrșitul lunii a văzut că-și poate permite să cheltuiască mai mulți bani pe trăsură, poate chiar și pe taximetru, erau al naibii de rare și de scumpe, dar făceau o impresie grozavă, mai ales cînd mergeai într-o vizită; l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Străzile de februarie, măturate noaptea de vânt, răsuflă pline de bălți pe jumătate intermitente, purtând pe trotuare irosite, În lumina ochilor, zăpadă umedă, Împroșcată cu luciu sub felinare, ca uleiul de aur al unui mecanism divin Într-o oră a dezghețului și a stelelor. Stranii băltoace, pline de ochii multor oameni, Încărcate de viața adusă pe aripile liniștii... O, eram tânăr, fiindcă mă puteam Întoarce iar la tine, cea mai finită și mai frumoasă, și puteam să gust iar din țesătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ce ar fi existat dintotdeauna, și care s-ar fi Întipărit, pe istorie, de asemenea, tot pentru totdeauna. Fantastic! Da, cu adevărat, fantastic! După ce totul se liniști, el exclamă, printre buzele, care abia acum se dezlipiră, ca dintr-un demonic dezgheț, de ale ei; mam umplut de drag! Drag, față de cine, față de ce?, Întrebă ea, ca de pe altă lume. Față de tine. Față de broscuța ta de aur, și-i luă, În căușul palmei, mângâindu-i-o, aurifera, mirifica dătătoarea de fericire, broscuță
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
întinse peste un șanț - din astea sunt multe prin sate - acestora li se spune podeț. Acum ia aminte la ce îți spun. Ia gândește-te la o ploaie zdravănă de vară, dar mai ales la nesfârșitele ploi de toamnă sau dezghețul de primăvară și imaginează-ți că trebuie să înoți prin glodul până la gleznă sau, cum se spune, până în butucul roții... Apoi ce zici de o vară fierbinte care preface în colb tot glodul despre care am vorbit? Ei iaca că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
rele mă dezgustă unul muncește, altu mparte. Vor mai veni și-alte măceluri, să nu fugim, să fim mai treji să stăm de veghe la creneluri cu toți ai noștri mari viteji. Aceste vânturi și furtuni vor trece, va veni dezghețul, și viața își va găsi prețul de altădată, ca-n străbuni. Penitenciarul Pitești, 1950 Iubirea e mereu virgină Dăm iernile pe primăveri de-atâtea ori cu ochii nchiși simțim cum seva suie-n meri și înfloreste în caiși. Când n-
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
se știa, nu făcuse nimic altceva decât să caute aur în apele râurilor de munte. La Baia de Sus ajunseseră cu vreo câțiva ani în urmă și locul se dovedise bun pentru zlătari. Veneau acolo în fiecare vară, imediat ce începea dezghețul, iar starostele spunea că încă nu sunt semne că ar trebui să schimbe locul. Scoteau destul aur ca să aibă ce mânca, ba le mai rămânea suficient ca să pună și deoparte. Erau cu toții mulțumiți pentru că aveau cu ce să-și cumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de tine. Întotdeauna te-am învinovățit pe nedrept. Tu ești o mică minune! ― Aimée, murmura ea, ca-n vis, închizînd ochii. Ce frumos mi-ai spus... Îmi place așa de mult! Nu știu ce i-am șoptit și câtă vreme a ținut dezghețul nostru. Încetul cu încetul, fața ei s-a luminat, cum se înseninează cerul după o furtună de vară. O mână moale și gingașă se încolăci ușor, pe după gâtul meu și-mi trase capul spre ea. Sărutarea aceea nu mai avu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
prima depeșă scria: „Avangarda din Echizen a trecut prin Yanagase. O parte din ea va invada curând partea de miazănoapte a provinciei Omi.“ Următorul curier aduse un mesaj asemănător: „Katsuie a ajuns, în sfârșit, la capătul răbdării. În loc de a aștepta dezghețul, a angajat douăzeci sau treizeci de mii de culi să înlăture zăpada de pe drum.“ Iar un al treilea emisar raporta cât de critică devenise situația: „E foarte posibil ca forțele clanului Shibata să fi părăsit Kitanosho, cam prin a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pământurile de dincolo de fluviu, iar decurionul care, având sub comanda sa doar zece oameni, își petrecuse întreaga viață la marginea imperiului, răspunse ca și cum ar fi recitat o lege: — Nimeni nu știe. Câmpii nesfârșite, acoperite de zăpadă multe luni, care odată cu dezghețul se acopereau de mâl; vara, nopțile erau mai scurte decât la Roma; iarna însă, soarele întârzia să se ridice pe cer și se cufunda în negură. — Caii care se împotmolesc în mlaștini, pânda în codru... Băiețelul privea. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
iar oamenii făcuseră de-a lungul lui un drum foarte îngust ce urca printre stânci. — Singurul drum care, din Rhetia interioară, ajunge la miazăzi de Alpi. Fluviul curgea prin acel canal, iar călătorii știau că, în vremea ploilor sau a dezghețului, putea să se umfle rapid și să acopere drumul. Într-o zi, după ce căzuseră multe ploi, un escadron călare se încolonase pentru a începe urcușul și soldații văzuseră cum apa creștea, izbindu-se de stânci. Cineva strigă că apa umplea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care, după ce s-au predat, au fost măcelăriți la Perusia. (Iar celor care murmurau că se exagera cu epurarea, Augustus le explicase cu blândețe: „Trebuie să liniștim umbra lui Julius Caesar“.) Ranchiunele și răzvrătirile se adunau acum, asemenea apelor în timpul dezghețului, în jurul lui Germanicus. Dușmanii lui începeau să șoptească insinuant: „Germanicus urzește lucruri noi; tulbură concordia dintre optimates și populares“. Așa-numita concordie a ordinelor - concept virtuozic creat de Cicero - era de fapt o înghețare forțată a condiției violente existente. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ion Pop (EpL, 1969) și monografia Urmuz a lui Nicolae Balotă (Ed. Dacia, Cluj, 1970) vor „dubla” exegetic travaliul editorial al arhivarului avangardei românești... Recuperarea poststalinistă. Urmuz și „rădăcinile sale folclorice” Ideea „rădăcinilor folclorice” urmuziene va fi redimensionată în perioada „dezghețului” de după 1965. Nevoia inventării unei tradiții locale a avangardei — răspunzînd nevoii similare a avangardiștilor din anii ’20 — nu avea alt punct de sprijin intern decît folclorul popular, „primitiv”. Un punct de vedere asemănător (deși mai complex) despre relația dintre folclorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unul puternic poate avea probleme, dacă nimerește în mijlocul unui torent adînc. Acolo n-ai cum să înoți; apa adună tot ce întîlnește în cale, de la ramuri uscate la milioane de frunze moarte, de la rădăcini putrede la pietre rămase de la ultimul dezgheț; și, cu forța lor cumulată, căpătată în rostogolire, nu te poți măsura. Din cînd în cînd, obosit de întîmplările de peste zi și legănat de șoaptele nopții, puiandrul închidea ochii și aluneca abrupt pe cărările somnului. Vise agitate, cu lupi arătîndu-și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Pentru a ajunge la destinație, trebuiau să meargă de-a lungul firului telefonic. Distanța nu era prea mare; aproximativ trei kilometri, numai că, spatele frontului, adică bucătăria, se afla dincolo de un râu destul de arătos, un afluent al Jiului care, datorită dezghețului, își ieșise din matcă și curgea la vale vesel, zglobiu și bucuros că a scăpat de rigorile iernii. Cât cuprindeau cu privirea, nici în amonte nici în aval, nu exista nici o trecere peste râu, nici bac, nici pod. Ținând seama
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Gheorghe Tescu „Boierul nebun...“ La răspântia veacurilor nouăsprezece și douăzeci... ...De cum cădea bruma, toamna și toată iarna până la dezgheț, umbla pe uliță, sprijinit într-un toiag, îmbrăcat în blană de lup, urla și scheuna, mârîia..., se întărâta ca lupii; gemea, plângea, ridica gura în sus către cer ăuind, de te cuprindea frica, dar și mila și jalea văzându-l
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
må pråvålesc eu în țină netihnitå de plåmådiri Ce rådåcini må vor ridica înspre stele Ce aer îmi va susține plutirea de va så fie Atâta tåcere se laså în iarnå Atâta limpezime în alb Må întreb fårå så aștept dezghețul unde este primåvara mea unde este prima varå a mea și toamnă mea ultimå din care mi-ai plåmådit vestejirea cromaticå a sângelui peste care sufletul că o ceațå
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1598]
-
câteva zile asupra acțiunilor lui în companiile de muniție. Le-a crescut prețul imens. Imens! Am câștigat câteva sute de miare peste noapte. Ascultă-mă pe mine, la începutul anului, când a zburat Gagarin și toată lumea vorbea despre un oarece dezgheț, lucrurile au început s-o ia razna. Nu mi-a plăcut deloc cum arată situația. Slavă Domnului că s-a dovedit a fi o furtună într-un pahar cu apă. Mai întâi Cortina se ridică, iar acum rusnacii încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Profesorul îi simte degețelele în podul palmei, calde și fremătând, ca niște muguri gata să străpungă scoarța inertă și scorojită a pământului. Da, cam acesta-i adevărul: el însuși ca un pământ vechi, spălat de ploi, macerat de înghețuri și dezghețuri succesive. Iar ființa Clarei, fragilă, dar energică, urcă din acest pământ spre lumina solară a cunoștinței. Se uită la el de jos în sus, ca la un uriaș, dându-și capul pe spate: „- Bunicule, de ce mor oamenii?” „- Ca să se nască
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]