818 matches
-
dar cei mai mulți au rămas în oraș fiindcă nici măcar nu merseseră la liceu în reședința de județ. Domnul Watkins a trimis o scrisoare la ziar în care spunea că nu a văzut niciodată atâtea femei gravide pe stradă și că era dezgustat de această priveliște. Apoi ziarul a primit o groază de scrisori de la femeile însărcinate care îl întrebau ce ar trebui să facă în această privință. Una dintre femei a scris că e curioasă să știe de ce domnul Watkins și soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
s-a săturat, că n-arăta deloc sătulă, și nu-i ardea de aluzii deștepte, de cât de pornită era pe bărbații de-aici, care după ce că-s faliți în ultimul hal, nu se uită nici în oglindă, ce mai, te dezgustă. Ai dreptate, draga mea, ce dracu’ mai pot să zic? Și iarăși că, după ce că nu se uită-n oglindă să vadă ce-i de capu’ lor, mai sunt și plini de pretenții și se țin cu nasu’ pe sus, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
când și bărbatul și femeia duc o viață laborioasă, când n-au imaginația bolnavă, când toată vremea sunt cu treabă și când caută o fericire curată în tovărășia soțului în ceasurile de odihnă, niciodată astfel de soți nu se vor dezgusta unul de altul. VIAȚĂ ȘI MOARTE 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu treceniciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
repezi Obiectul. Încerc să-mi intru În stare. Îmi aruncă o privire fioroasă. Apoi se Întoarse și plecă. Stăteam și mă uitam la ea abătută, urându-mă. Faină? Eram orice, numai asta nu. Deja făcusem ca Obiectul Obscur să fie dezgustată de mine. Pentru că simțeam că eram gata să izbucnesc În plâns, am apucat una dintre draperiile negre și m-am Înfășurat În ea. Stăteam În Întuneric, dorindu-mi să fiu moartă. Nu voisem doar s-o flatez. Chiar era talentată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am sărit În bazin. Eram drogat și beat, așa că În seara aceea am făcut ceva ce nu făceam În mod normal. Am deschis ochii sub apă. Am văzut chipurile care se uitau la mine și am văzut că nu erau dezgustate. În seara aceea m-am distrat În bazin. Și totul mi-a prins bine - Într-un fel. A fost terapeutic. Înăuntrul lui Hermaphroditus clocoteau tensiuni vechi, Încercând să-și găsească soluția. Traumele din vestiar se ștergeau. Rușinea de a avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pereții patriei o literatură. Cugetări melancolice, poeme cu formă fixă, epigrame în replică la alte epigrame - o, cât aș putea să citez! O carte care să adune aceste mostre de virtuozitate lingvistică înainte ca doamnele de serviciu să le răzuie dezgustate de pe pereți ar fi o revelație în "silita poezie-a vremii noastre". Până va demara un asemenea proiect - cărți de acest gen există pretutindeni în lume - semnalez distinsului public o superbă colecție de graffiti de lux apărută la sfîr-șitul anului
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
literatură. Nu ajung să fie convinși de "valoarea literară" a textelor studiate, deși profesorii le dau asigurări pompoase în această privință, și imensa majoritate nu vor mai reveni niciodată, în întreaga lor viață, asupra autorilor studiați în manuale. Mai mult, dezgustați de ipocrizia naționalistă a majorității profesorilor - care, an de an, cu o tenacitate vrednică de spălările pe creier din statele totalitare, le vîră-n cap, obligatoriu și constrângător, fără un real feed-back, fără discuție, fără cea mai mică preocupare pentru adecvarea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ei Împotriva lumii ostile. Fără machiaj era distrusă. Și vulnerabilă. Kitty se Îmbrăcă și se duse la fereastra mare din camera de zi. Splendoarea răsăritului se revărsa peste ocean și peste gândurile ei. Oare cum era posibil să te culci dezgustată de un bărbat și să te trezești aproape Îndrăgostită de el? Dragostea era atât de irațională, o Învăluise peste noapte, fără s-o anunțe, de parcă fusese drogată sau băuse vreo poțiune magică! Deschise ușa de sticlă și ieși pe terasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Kitty și pe Giulia să o transforme Într-o femeie stilată din New York. Un italo-american chel, Între două vârste, se apropie imediat de rusoaică și-i oferi ceva de băut. Era atât de lipicios și de agresiv, Încât ar fi dezgustat orice femeie, dar Olga era nerăbdătoare să experimenteze primul ei flirt newyorkez. — Ce părere ți-a făcut tipul ăsta? o Întrebă ea pe Kitty de Îndată ce rămaseră singure. — Consideră-l Încălzirea, Încercă Kitty să fie diplomată. Giulia zări un vechi prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ger năpraznic. Dinții abia îi stăpânea să nu-i clănțăne. Parcă îl întoarseră frigurile copilăriei. Tremurăturile încetară și simți că începu să ardă... Arsura lăuntrică era dulce și bună, ca o mângâiere de sobă caldă când intri iarna în casă. Dezgustat de gânduri rele, s-a întors în sinea lui, hotorât s-o rupă cu toate din afară, și să se cufunde într-o meditație adâncă. Întins pe spate, cu un efort aproape dureros, Iorgu începu să se cufunde într-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
apărarea intereselor Israelului, va fi cât mai bine văzut de oculta mondialistă și, astfel, va avea asigurat perpetuum, pe viață, postul de senator. Se pare Însă că un lichelism atât de nerușinat și de scârbos a avut darul să-i dezguste până și pe evrei, chiar pe sioniști. Opinăm, pe de altă parte, că acest ins nu are ce căuta În parlament și În A.F.D.P.R. ,,Incident diplomatic la comisiile parlamentare de politică externă. Delegația libaneză aflată În vizită În România
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
smuls trenciul din mașina de spălat, golindu-i buzunarele. Feifel privea zăpăcit cele câteva resturi de hârtie colorată. - Nebunule, sunt ruinată, urla Rita scoasă din minți, prostule, cap sec! - M-am gândită am vrut săă - Nu mai spune nimic, mă dezguști, îmi vine să vărs! Rita s-a dus la toaletă. Feifel își frământa mâinile gândind: „Dragostea îi omoară pe oameni și căsătoria îi îngroapă de vii! Toată viața asta pare o farsă îngrozitoare!“. Rita ieșise de la toaletă, era galbenă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Dar nu-ți plac petrecerile, așa-i? Nu, petrecerile ca asta de la familia Pringsheim nu-mi plac. — Te scandalizează comportamentul lor sexual? Te umple cumva de dezgust? — Comportamentul lor sexual? Nu pricep de ce vă tot legați de asta. Totul mă dezgustă la ei. Și în primul rând căcaturile alea despre emanciparea femeilor, când pentru doamna Pringsheim asta nu înseamnă decât că poate să se poarte tot timpul ca o cățea în călduri, în timp ce bărbatul ei își petrece ziua trudindu-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Eva când o s-o cunoașteți. O să vă înțelegeți de minune voi doi. Amândoi aveți minți literale și o obsesie pentru amănunte nesemnificative. Sunteți în stare să transformați un mușuroi de cârtiță în ditamai Everestul! — Un mușuroi de cârtiță? Wilt, mă dezguști! zise inspectorul și părăsi încăperea. Wilt se ridică și se plimbă încolo și-ncoace prin încăpere. Obosise de atâta stat jos. Pe de altă parte, era mulțumit de performanța sa. Se depășise pe sine și se mândrea cu faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mai puțin posibil, și deci terifiant. Ei spuneau, ca să mă încurajeze, când am coborât prima dată în subteran, că doar primul joc e mai greu de suportat și că apoi latura "anatomică" a ruletei nu numai că nu te mai dezgustă, dar ajungi să descoperi în ea adevăratul, dulcele farmec al acestui joc; cui îi intră în sânge, continuau ei, îi devine necesar ca vinul și ca femeia. În prima noapte m-au legat la ochi și m-au purtat mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
timp. Apoi, smulgându-mi o mână din cealaltă (le strânsesem atât de tare una de cealaltă că mi se lipiseră degetele), încep să mă încalț. E greu; șosetele mi-au putrezit, picioarele îmi miros îngrozitor, șnururile sunt rupte, numai noduri. Dezgustat de murdăria și de mirosul propriului trup, mă ridic în picioare, îmi îmbrac paltonul, îmi pun șapca și galoșii, îmi ridic gulerul; apoi mă apropii de masă ca să sting lampa. Simt nevoia să mă așez din cauza unui acces de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a plăcut - și cum să-ți placă, când nici mie nu mi-a plăcut - dar crede-mă că de nimic nu mi-i atât de groază ca de ideea că tonul ultrasentimental să nu-ți facă plictis, să nu te dezguste. Astăzi am avut o zi mai tristă decât toate celelalte - deși triste sunt toate - sunt cuprinsă de adâncă descurajare și deznădăjduire, un bine ce-l mai pot avea ar fi să mor. Și, dacă n-am mai zis nimic de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
deplânse soarta intelectualilor și se jură că, dacă ar fi avut din nou vârsta lui Felix, s-ar fi vârât la un meșteșug. Lucrul fiind iremediabil, Aglae începu și ea să compătimească viața medicilor, să dea pilde de mizerie, să dezguste în orice chip pe Felix. Nu trecu mult și Titi nu mai merse la liceu și apăru într-un costum civil măiestos, cu lavalieră. Taina se lămuri pe dată. Titi era prezentat ca "student" la belle-arte, unde într-adevăr se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
închipui, greu, învățătură multă; poate nu era nimerit pentru dumneata, așa debil, fără nimeni. Felix se irită. Compătimirile acestea deplasate cu care-l înconjura din când în când familia Tulea și care se potriveau atât de puțin ambițiilor lui îl dezgustau. Avea încredințarea că G. Călinescu se pricepe în artă și literatură și disprețuia în sinea lui profund pe Titi, pe care-l socotea un prostănac. Totuși, Felix nu s-ar fi încercat niciodată să scrie. Era așa de ambițios, încît
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Georgeta, curtezană de lux, întreținută de un general din elită. I-am văzut eu cu ochii mei, ce mai calea-valea, i-am dus eu cu trăsura. Fata s-a prins. Băiat fain Felix, nu cade la tristețe. - Ce eroare! se dezgustă Aurica, vânătă de invidie în fond. - Stricat, declară Aglae, nici ta-su n-a fost poamă maibună. Barem să nu se amestece prea des cu Titi, să-l depraveze. G. Călinescu Nici nu știu dacă în chestia aia cu frații
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lasă sânge. Își spuse părerea către Vasiliad, și acesta, puțin încurcat, recunoscu: - Da, într-adevăr, am fi putut să-i lăsăm puțin sânge, dar n-am lanțetă pentru flebotomie. Dacă vreți, trimitem servitoarea s-aducă. - Fugi, domnule, de-acolo, se dezgustă Stănică, cu sîngele.Tocmai acum la masă! Fleacuri! Asta poți s-o faci mai târziu, încolo, nu i-au pus gheață la cap? El n-are sânge, și vrei să-i mai iei! Asta-i dureros, domnule, lăsați omul în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vulpe, suferința geloziei ? Un lucru simplu, pe care doar naivitatea ei îl complică. Pentru că Sophie este atât de naivă și atât de prost vede în jur, încât nici măcar lașitatea sigisbeului ei, Titi Ialomițeanu, e neînstare să o observe, ca să se dezguste de el ! Poate atunci s-o lase lipsită de supravegherea lui ? Desigur, ar da mult ca să i se ofere și cel mai mic fapt, în loc de această interminabilă interpretare a fiecărui gest și a fiecărei vorbe, cu care se obosește de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi trimis soțul și la închisoare numai să rămînă ea singură. Și-a dat seama că, plecînd de la imaginea de primă impresie a lui Haralamb, ea crease în gîndurile sale un alt Haralamb, pe măsura viselor. Cel real însă a dezgustat-o. Soțul mai de demult. Echilibrul ei interior, menținut de gîndurile intime pentru Haralamb, bărbatul frumos, care venea mereu în casa lor, să joace table cu Iftimie, se zdruncinase. Avea însă o vagă speranță: tînărul acela din Zona Doi, Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu ochi mari, albaștri, plecată cu ani în urmă întinsă într-un Mercedes alb. Liuță avea dreptate. Doris nu a clintit nimic în conștiința lui. Ba poate că da, însă într-un sens nedorit. L-a făcut să se simtă dezgustat de sine însuși. Acum, plimbîndu-se alene, are aceeași senzație stranie că i-ar putea murdări chiar și cu privirea pe cei din jur, cum i s-a părut pe cînd bea bere în bufetul expres și a privit după fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
linia specială de apeluri telefonice împotriva abuzurilor asupra copiilor. Un val de rușine i-a încins fața. Ce făcea, ataca un copil neajutorat? Ce era în neregulă cu ea? Haide! Ezitând, a luat-o pe Molly care urla de acolo, dezgustată de urma lăsată de mâna ei pe piciorul fetiței. Din cauza vinovăției pe care o simțea, Clodagh i-a cumpărat lui Molly o a doua înghețată, motivul pentru care începuse toată nebunia, și se aștepta ca pacea să dureze exact atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]