1,137 matches
-
K. Das, The Chinese Economic Renaissance: Apocalypse or Cornucopia?, Palgrave Macmillan, London, 2008, p. 9. 264 Pete Engardio (ed.), Chindia. How China and India are Revolutionizing Global Business, McGraw Hill, 2007, p. 34. 265 Joseph E. Stiglitz, Globalizarea. Speranțe și deziluzii, Editura Economică, București, 2003, p. 283. 266 Jonathan Fenby, The Penguin History of Modern China: The Fall and Rise of a Great Power, 1850-2008, Penguin Books, London, 2008, p. 675. 267 Cei mai mulți autori sunt de acord că Partidul este "clar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
acestor tehnologii, se pune problema discutării aspectelor economice, sociale, politice, de mediu, militare și etice implicate. Sunt realități ale timpului prezent care aduc în prim plan două tendințe comportamentale, optimi-smul și pesimismul, confruntate fie cu succesul și satisfacția, fie cu deziluzia și frământările interioare. În acest context, tehnologia medicală trebuie asimilată ca un determinant al confortului și securității noastre existențiale, iar modul cum sunt folosite produsele tehnicii să fie un răspuns la necesitățile sociale, oglindind, în același timp, și nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
facto a Transilvaniei cu Regatul României, Moldovan și-a consolidat opinia că Partidul Național Liberal al lui Ion I.C. Brătianu este unul corupt, oportunist și dezinteresat de binele general al națiunii și mai ales de problemele regionale vitale ale Transilvaniei. Deziluzia de după unire era tipică pentru mulți tineri profesioniști care nutriseră ambiții mari În 1918, dar fuseseră curând dezamăgiți de centralizarea crescândă de după 192025. Astfel de experiențe nu au făcut decât să Întărească loialitățile regionale În dauna cultivării unor legături mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să nu fie prea nenorociți din pricina Înțelepciunii lor.” (N.S. Chamfort) Este bineînțeles, o fericire să poți să-ți dai seama, la un moment dat, că iluziile tale cu privire la puterea „Înțelepciunii” de a schimba cursul relelor din lume sînt de fapt...deziluzii. * „În vis, fiecare Își are universul său particular, În vreme ce În stare de veghe toți oamenii au un univers comun.” (Heraclit) Este universul comun al „rațiunii”, care impune un simț al realului și al datoriei, pe cînd prin călătoriile În lumea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stimulează cunoașterea și, implicit, ne apropie de specificul/de esența unui lucru, a unui fenomen, sau a unei situații. Însă aici sîntem În fața unui paradox al cunoașterii: cu cît ne implicăm În cunoaștere cu așteptări mai mari, cu atît și deziluziile pot fi mai mari. În general, s-a observat că pe măsură ce ne apropiem de esența unui lucru sau fenomen, adică de adevăr, cu cît sîntem nevoiți să renunțăm la iluzionările sau entuziasmările Începutului - ex: vestimentația impecabilă și manierele civilizate ale
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cioran) Însă ca să pierzi cîte o iluzie În fiecare zi, trebuie nu numai să ai un suflet predispus la a realiza o efervescență a „pasiunii”, ci să ai și talentul de a te deziluziona ușor, de a transforma iluziile În deziluzii! „Munca este exteriorizarea iubirii.” (Kahlil Gibran) Acest lucru se Întîmplă, desigur, atunci cînd cineva „și-a găsit munca”, pentru că din acel moment „munca” sa devine una pasionată. * Este cunoscut aforismul: „O imaginație puternică dă naștere evenimentului”. Trebuie spus Însă că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
recunoaște că „dragostea” prezentă l-ar putea cuprinde total În mrejele ei... * „Dragostea născută din dorință este o speranță, iar dragostea care urmează după satisfacerea dorinței este o realitate.” (H. de Balzac) Și În dragoste, ca Întreaga noastră viață sufletească, deziluziile sînt Într-un raport direct cu gradul de Încredere investit În iluzii: Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere (M Eminescu, „Ce e amorul?”). * „Dacă ești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o reputație, a spera la celebritate, a-i frecventa pe mai-marii zilei, pe cei puternici, a călători, a face politică sunt tot atâtea vicii, perversiuni și obiective care corup existența. Căutarea acestor false valori nu poate duce decât la decepție, deziluzie și regrete. Ficțiuni, praf în ochi, frivolități, fleacuri și vanități... în schimb, plăcerile bune, cele ale filosofului, întrețin o relație directă cu a fi. De altfel, numiții filosofi pot gusta aceleași plăceri ca și ceilalți - de exemplu, prostituatele trecute ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
condițiile impuse de ele, în ritmul impus de ele, aceasta a fost extrem de folositoare. Dar, în alte părți ale lumii, ea nu a adus foloase comparabile, iar pentru multe, globalizarea seamănă cu un dezastru”. <footnote Stiglitz, J.E., Globalizarea - speranțe și deziluzii, Editura Economică, București, 2006. footnote> Opinia lui J.E. Stiglitz sugerează posibilitatea țărilor de a reacționa la procesul de globalizare financiară în două feluri: i. asimilarea procesului, manifestată prin recurgerea la împrumuturi, asociere etc., când la nivel național apare un mix
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
frica, rușinea sunt sentimente ce sunt descoperite de copil, în urma propriilor experiențe reușite sau nereușite (Dumitrașcu, 2006). Școlarul mare, 10-14 ani, reprezintă vârsta celor mai dramatice transformări din viața copilului: transformări fizice și psihice. Este vârsta primelor prietenii, a primelor deziluzii sau a primelor momente penibile. Fiecare dintre aceste momente este o lecție de viață, pe care copilul o absoarbe printre lacrimi și suspine. Acum este momentul în care se pot discuta cu argumente foarte serioase probleme profunde: relații sexuale, riscul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
e mai degrabă o predispoziție temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una propriu-zis estetică. El considera în schimb morala epicuriană ca fiind întemeiată pe luciditate și experiență, deci o înțelepciune de maturitate sau, cum a numit-o, o „filosofie a deziluziei”. A practicat de altfel „deziluzia” ca o terapeutică a lucidității, dezvăluind negativul diverselor iluzii mai mult sau mai puțin filistine. Asta nu înseamnă că era el însuși lipsit de iluzii (și că nu a rămas cu destule până la urmă), acele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
temperamentală, o chestiune de psihologie, decât una propriu-zis estetică. El considera în schimb morala epicuriană ca fiind întemeiată pe luciditate și experiență, deci o înțelepciune de maturitate sau, cum a numit-o, o „filosofie a deziluziei”. A practicat de altfel „deziluzia” ca o terapeutică a lucidității, dezvăluind negativul diverselor iluzii mai mult sau mai puțin filistine. Asta nu înseamnă că era el însuși lipsit de iluzii (și că nu a rămas cu destule până la urmă), acele iluzii fără de care nici un gest
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
familiare și, În loc să se apropie de cartea celuilalt, se apropie de propria sa carte ideală, cu mult mai importantă În relația sa cu limbajul celorlalți cu cât este unică și nu poate fi transpusă În nici o altă limbă. Pentru autor, deziluzia riscă să fie și mai mare pentru că este stârnită de descoperirea distanței de nepătruns care ne separă de ceilalți. Am putea să spunem, astfel, că șansele de a răni un scriitor când vorbim despre cărțile lui sunt cu atât mai
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
făceau batjocoritor și nițeluș obraznic, dacă nu mi-ai citit sonetele, măcar mi-ai citit articolul. Desigur, prietene, altfel cum aș fi venit atât de iute? Din păcate, e foarte frumos articolul acela Îngrozitor.” Însă Lucien nu este la capătul deziluziilor sale. Chiar În seara apariției articolului său, Lousteau Îl lămurește că tocmai s-a Întâlnit cu Nathan care este disperat și că este prea periculos pentru el să-și facă un dușman. Așa că Îl sfătuiește să „Îl Împroaște cu elogii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ale răspunderii profesionale și morale. Μ Marele neajuns al Încăpățânării constă În faptul că, o dată instalată, ea devine exclusivistă, nepermițând ca pe parcursul desfășurării ei să se mai facă și altfel de evaluări sau de anticipări. Μ Ca să nu trăiești mari deziluzii, trebuie să știi Întotdeauna ce vrei să faci cu ceea ce poți (sau cât vrei să faci din ceea ce poți). Μ Recomandarea ca actul psihoterapeutic să fie desfășurat Într-o manieră individualizată a devenit astăzi un truism. și totuși mai există
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în contact cu mine. Prin urmare, din această experiență existențială, directă, concretă, dramatică, corporală, se nasc toate discursurile mele ideologice. Ca transformare (mai bine spus degradare, deocamdată) antropologică a „lumii”, pentru mine, consumismul este o tragedie care se manifestă ca deziluzie, mânie, taedium vitae, blazare și, în final, ca revoltă idealistă, ca refuz al statu-quo-ului. Nu văd cum poate un prieten să glumească pe seama acestor lucruri. Dar să ne întoarcem la avort. Tu spui că lupta pentru prevenirea avortului pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inclusiv în cazurile cele mai grave - sunt recuperabili, pentru a-i recupera. Să-i recuperezi apoi pentru ce? Tinerii burghezi filantropi (care, desigur, niciodată n-ar vrea să se audă definiți astfel) vor fi gustat cu siguranță amărăciunea cumplită a deziluziei și a ceea ce o consolează. „Neadaptații” își vor fi urmat calea în continuare, iar acum or fi încă acolo, ducându-și viața amărâtă în straturile culturale inferioare, în nopțile unui oraș devenit iremediabil urât, gol și feroce. Doi dintre ei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tendința de asimilare. Țesătura epică a cărții privilegiază această epocă, spre a se restrânge mult atunci când sunt evocate deceniile realismului socialist. M.H. Maxy trece de la avangardă, totdeauna solidară cu stânga antifascistă, la acceptarea realismului socialist, iar de aici la marea deziluzie. Narațiunea, structurată ca o rememorare autobiografică, urmărește însă și criza de identitate a școlăriței, care se descoperă refuzată din motive etnice de colege și de profesoare. Memorialista își amintește de spaima părinților la încheierea pactului german cu Moscova, apoi de
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie înseamnă dramă, fervoare, având cauze complexe, unele legate de condiția umană, altele de limitele sociale: „Sângele la vis mă cheamă,/ Creierul visul mi-l destramă” (Vine, vine). Nonsensul vieții îl obsedează: „Nu mai cred în tine.../ Vine alba ceață,/ Vine
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
mai exact, de succesul literar), personajele din romanul Evadare din pustiu (1975) aduc în prim-plan problematica existenței dificile a scriitorului debutant. Tânărul ziarist Bogdan Dima, fericit la început că i-a fost publicată o schiță, are parte de câteva deziluzii „literare”. Prietenii lui, toți cu veleități artistice, aparținând categoriei celor „făcuți să ajungă mari în câmpul literaturii”, duc o viață boemă. Interesant construit, romanul conține trei intervenții ale autorului, care „reevaluează cu privire critică” traiectoria personajelor de-a lungul întregii
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de autenticitate. Căsnicii ratate, pierderea agoniselii de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în patetic, tușele moralizatoare, repetițiile, dar în general nota de firesc rămâne dominantă. În
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Românilor Liberi sau a funcționat ca redactor în cadrul departamentului românesc, condus de Marcel Fontaine, la Radio Paris, posibilitățile de subzistență i s-au diminuat considerabil, iar sfârșitul a venit ca o eliberare dintr-o precară situație materială și o profundă deziluzie morală. H. a fost un eminent specialist în Antichitatea greco-latină, întreaga lui activitate în acest domeniu constituindu-se într-o pledoarie pentru clasicism, desfășurată atât în țară, cât și în străinătate, în perioada exilului. În calitate de autor al studiilor Catullo (1943
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Est au putut să se impună că mediatori. Alte persoane intervievate se arătau Însă mai degrabă sceptice față de frecvență unor asemenea cariere: daca existase o anumita euforie la Început legată de extinderea spre Est, ea a fost urmată de multe deziluzii. După ce aceasta Osteuphorie a trecut, firmele care voiau să se stabilească În Est nu mai aveau nevoie de acești experți din RDG (DDR-Experte). Devalorizarea vechilor relații a fost rapidă, În măsura În care fuseseră constituite În jurul fostelor aparate de partid, care nu mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
context, care spusese că filosofia Începe Întotdeauna post-festum, și Își explică În acest fel modul În care-și găsise propria Înțelepciune. Nu-și pierduse speranța că va veni o vreme când străzile vor fi rebotezate. Ralph Sch. trăise o mare deziluzie la momentul Wende, din cauza felului În care fusese tratat de unii dintre foștii săi tovarăși. Crezuse În existența unei solidarități a «inteligenților», dar foștii săi tovarăși, de care se credea foarte legat, preferaseră să-l trateze ca pe un «fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]