1,285 matches
-
cu tipul de personalitate și sintetizate după cum urmează (Athanasiu A, 1983): Atitudinea combativă, proprie pacienților cu o personalitate caracterizată prin echilibru psihic și robustețe, permite o bună adaptare la realitate; Resemnarea, atitudine caracteristică bolnavilor cu personalitate evitantă, cu stări depresive, dezinteresați; Refugiul în boală, datorită beneficiilor secundare, apare la pacienții cu "personalitate pitiatică", exacerbată de către stresul conștiinței bolii; Problematizarea atitudinea bolnavilor care consideră boala fie o pedeapsă pentru faptele care-i "apasă", fie o ocazie bună pentru a-și dovedi forța
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
o armă de luptă pentru apărarea spiritului”, ea face din intelectuali niște „birocrați ai spiritului”), de modelul platonician al guvernului de filosofi, ca și de statul „noocratic” al lui Camil Petrescu: știința și filosofia, „fruct al libertății și al atitudinii dezinteresate”, nu pot deveni forme de „dictatură asupra societății”, „misiunea intelectualilor este de a feri viața, de a salva spiritul de la particularitățile care-l mutilează”. Demersul eseistului include și o reacție anticioraniană, chiar dacă neexplicită: misiunea intelectualilor din țările/culturile mici este
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
grele și când nu mai au alte soluții. Școala are datoria de a interveni, mai ales în asemenea situații de indiferență a unor familii, în pregătirea și educarea copiilor, întrucât în cele mai multe cazuri elevii slabi și mediocri provin din familii dezinteresate, dezorganizate sau din medii viciate, dominate de imoralitate. Cunoscându-le părinții, ne putem da seama că, de fapt, reeducarea în spiritul muncii și al dragostei față de muncă trebuie să înceapă cu aceștia. Părinții care se interesează de progresul la învățătură
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
Molière, Shakespeare și Kleist. Potrivit estimării concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este mai artistic”. Doar intraductibilitatea inefabilului lingvistic - susține criticul - face ca autorul Scrisorii pierdute să nu poată deveni un
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
trăiește și este „înecat” cetățeanul. Soluția optimă propusă de Gusti, în acest scop, a fost autoorganizarea competențelor în cadrul unui institut privat de utilitate publică, care aduce un element de „suplețe și devotament” ce adesea lipsește serviciilor publice, institut destinat cercetării dezinteresate și fără nici o prejudecată a tuturor laturilor vieții sociale românești și propunerii unor reforme care izvorăsc în chip firesc din aceste studii, contribuind, în același timp la educația socială a maselor. ISR a funcționat ca un centru multivalent, având obiective
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să explice „cum se conduc afacerile publice și dacă se conduc bine”; construirea unei solidarități între reprezentanții științelor și practicii sociale, între lumea parlamentară, cea universitară, cea juridică, cea a presei etc., întemeiată pe scopul comun al tratării obiective și dezinteresate a acelor probleme care „mișcă și interesează națiunea”, „fără alt control decât cel al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii. O altă direcție prestigioasă a activității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte) la dezvoltarea proiectului. Voi lua aici exemplul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și simpatia pentru Turcia e așa de mare Încât o Încercare de a dezrădăcina e fără folos” <ref id="20"> 20 Independența României. Documente (În continuare, IRD), vol. II/1, București, 1977, doc. nr. 36, p. 78. </ref>. În pofida atitudinii dezinteresate a cercurilor politice londoneze, Carol I s-a Întreținut cu o serie de personalități influente. Ambasadorul britanic la Constantinopol, fiind convins că obiectivul Principelui României era independența, relata, cu o notă de resemnare, lordului Derby de necesitatea de a ține
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
care presupune asimilarea activă a noilor informații, adică reorganizarea permanentă a vechilor structuri cognitive prin integrarea noilor informații. În cazul elevilor cu deficiențe mintale (dar și o parte dintre cei cu disfuncții auditive), dat fiind caracterul lor hipoactiv (lent nemotivat, dezinteresat) sau hiperactiv (necontrolat, precipitat, repezit), activismul lor este neproductiv, iar procesul de interiorizare se desfășoară anevoios din cauza participării sumare, defectuoase a componentei verbale, care nu reușește să asigure nivelul necesar de generalizare. În consecință, efectul acestor tulburări afectează semnificativ procesul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale, insistându-se asupra mângâierilor sexuale pentru a favoriza excitația celor doi parteneri; - a noua ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă asupra faptului de a fi încercat împreună; - a unsprezecea ședință: recadrare și dedramatizare; reformularea protocolului și încurajări; - a douăsprezecea ședință: rezultat și comentarii în legătură cu rezolvarea comportamentului problemă, impotența. Sedința 1: organizarea terapiei Terapeutul îi primește pe Hubert
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așteptărilor neîmplinite. Sedința 10: organizarea momentului penetrării dezinteresate împreună cu cei doi pacienți Hubert și Carolyn participă la această ședință. Terapeutul propune continuarea progamului și, în situația în care erecția se menține și după încetarea mângâierilor, să se încerce o „penetrare dezinteresată”: este vorba despre a introduce cu blândețe penisul în interiorul vaginului și a-l scoate din nou. Sedința 11: recadrare și dedramatizare împreună cu cei doi pacienți Carolyn și Hubert participă împreună la această ședință. Abia intrat în cabinet, Hubert începe să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru acasă (homework) constă, efectuată o dată pe săptămână - deoarece cu cât se evită mai mult realizarea ei, cu atât mai mult apare frica -, pentru Carolyn, să realizeze un masaj al perineului cu gel și, pentru amândoi, să efectueze o penetrare dezinteresată folosind gelul. In cazul lui Hubert, totuși, accentul pus pe afirmarea de sine risca să-l cantoneze în problema sa, să-l reducă la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cultural, moral și educativ. Idealul umanist, definitoriu pentru creația sa de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație cu semenii în mod direct și dezinteresat, depășind astfel cercul sufocant și generator de angoase al egocentrismului. În același timp, sociabilitatea nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale ca treaptă premergătoare „prefacerii radicale” a ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
rutiniere. Astăzi însă ar mai fi relevante asemenea poziții? Înainte de a formula un răspuns trebuie să evităm idealizarea lumii universitare clasice și să admitem că e cazul să nu ne lăsăm ademeniți de nostalgia „turnului de fildeș” al cunoașterii pure, dezinteresate, adică desprinse programatic de orice aplicabilitate. Utilitatea și forma cea mai la îndemână de comensurare a acesteia - banii - au avut mai mereu o importanță aparte. Orice privire în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al universității ne va arăta cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a protejat atât față de stat, cât și față de piață. Un gen de contract social tacit a fost astfel instituit, încât universitarii, ca experți profesioniști, aveau privilegii asociate cu monopolul cunoașterii și al practicilor de tip expert în condiții de servire dezinteresată a bunului public. Ei autorizau, prin diplomele conferite, toți ceilalți specialiști sau experți, ei aveau ultimul cuvânt în expertiza marilor proiecte constructive și aveau libertate în publicarea rezultatelor propriilor cercetări. Privilegiile avute îi protejau față de jocurile pieței, universitățile nu căutau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
posedă o concepție profundă despre viață. Rădăcinile artei sunt fixate astfel în activitatea psihică, deși li se recunoaște și un statut propriu. Arta - susține M. - este o cale de cunoaștere a lumii, alături de cea științifică; ea se bazează pe contemplația dezinteresată și lipsită de finalitate practică, iar în măsura în care nu face aceasta, se autodistruge, deoarece se îndepărtează de principiul ei fundamental. Arta exclude orice element rațional luat ca atare (politic, științific, istoric); fiindu-i contrar din principiu, acest element este acceptat numai
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
moralicește, un număr apreciabil de scriitori și oameni de știință aflați la începuturile activității lor. I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Slavici, Samson Bodnărescu, Ed. Gruber, A. Lambrior, Spiru Haret, G. Coșbuc, Jan Urban Jarník s-au bucurat de sprijinul său dezinteresat. De Eminescu s-a preocupat în mod special, atât înainte de declanșarea bolii, cât și mai târziu. A alcătuit cea dintâi ediție a versurilor lui - considerată printre cele mai bune -, drepturile de autor folosindu-le pentru îngrijirea poetului, iar după moartea
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Oamenii au anumite informații, dar puțin specifice în legătură cu subiectele care îi interesează. În funcție de gradul de interes al localnicilor și de nivelul la care este abordată problema se pot distinge două categorii de populație. Unii sunt neinformați: este vorba despre cei dezinteresați și cei care nu înțeleg ce presupune integrarea în Uniunea Europeană („Discută, dar nu înțeleg cum vine. Dacă unu’ citește un ziar, de exemplu, Ziua de Iași sau de București și tot același ziar îl citește Stan și Bran să vedeți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
între ei încă, dar mai puțin decât înainte de 1989, după cum afirmă localnicii. Din interviuri reiese ideea că oamenii acționează, mai mult în prezent decât în trecut, pentru un câștig personal de natură materială sau de altă natură, și mai puțin dezinteresat. Traiul greu și propriile probleme îi fac pe oameni să fie mai puțin altruiști spun sătenii. Adunările cetățenești. Oamenii din sat se strâng din când în când pentru a discuta problemele importante ale satului, în urma convocării primarului. Întâlnirile sunt totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
menționez: ieromonahul Iustin Marchiș de la biserica Stavropoleos din București, în prezența căruia am simțit puterea vindecătoare a rostirii adevărului; preotul Nicolae Marcu din parohia Micălaca-Nouă a orașului Arad, sacerdot transilvănean mult încercat în anii grei ai comunismului, generos și mereu dezinteresat în slujirea aproapelui, alături de care am contemplat - începând chiar cu anii de liceu - miraculoasa simbioză între cultul liturgic și savorile bibliotecii; preotul Adrian Deteșanu din Brașov, pildă vie și rară a ospitalității creștinești; și, deloc în ultimul rând, tânărul preot
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând accentul pe bunătatea Evangheliei lui Iisus Hristos și pe virtuțile iubirii și iertării. Ei au arătat cum cultura vernaculară nu poate fi disprețuită din considerații dogmatice zeloase, care pun „acribia” înaintea „dragostei”. Confruntați cu problema primirii altor neamuri la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
față de întreaga umanitate. Mai poate fi moartea, în acest caz, măsura absolută a darului? Cum poate muri cineva cu adevărat împăcat cu sine, câtă vreme n-a primit iertarea din partea celor cărora le-a promis cândva dăruirea sa cu totul dezinteresată? Mai întâi, pentru ca donația să fie reală, donatorul (causa efficiens) și donatarul (causa finalis) trebuie să se găsească într-o stare de abandon și uitare de sine pentru a pune în lumină (nu și în evidență) datul, redus, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multe instanțe; pe teren, el este într-un permanent raport de evaluare față de el însuși, de coechipierii săi, de adversari, de minge, de condițiile meteorologice, de galeria din stadion, de suporterii conaționali aflați în fața ecranelor, dar mai ales față de spectatorii dezinteresați, atrași de irupția de creativitate pe care puținele reguli ale fotbalului o fac încă posibilă 1. Când determinismul entropic al vârstei adulte își dictează prioritățile, acest har al uitării de sine se îndepărtează. Apar atunci explicațiile raționale și motivațiile economice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de protecție: suspendați deasupra parapetului, pe una dintre schele, Tashtego și Daggoo agitau necontenit deasupra capului său două sape bine ascuțite, cu care omorau toți rechinii ce le veneau la îndemînă. Ei făceau acest lucru, desigur, într-un mod foarte dezinteresat și plin de bunăvoință. îi doreau tot binele lui Queequeg, recunosc, dar în zelul și-n graba cu care-i săreau în ajutor, sapele acelea imprudente riscau uneori să taie mai degrabă un picior de om decît o coadă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să aflăm argumentele lui I.Vitner desfășurate În fața studenților, idei care luminează nu numai structura cursului aceluia ci și tendințe ferme În „opera științifică”, de reinterpretare a moștenirii literare: „Istoria pentru istorie, cercetarea fenomenului literar pornită dintr-o puternică și dezinteresată dragoste pentru literatură, s-au dovedit a fi flori de stil tipic burgheze, ascunzând intenția limpede de denaturare a istoriei literaturii noastre, de interpretare a ei dintr-un punct de vedere reacționar. Fără a intra Într-o amănunțită critică de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]