570 matches
-
apa rece a unei fântâni, cu care m-am spălat pe față abia a putut să-mi pună pe chip o mască de indifernță stranie sub care m-am furișat prin sat, printre cunoscuți, până acasă. Acasă, fețe triste, îngândurate, deznădăjduite. O scrisoare a Martei le comunicase că ea nu poate să mă ierte, că eu nu-mi iubesc copilul, că sunt neserios, că am amenințat că mă voi sinucide. Ce duh îi va fi inspirat Martei această scrisoare? Cu această
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a produs prăbușirea, această cădere, această acceptare dezonorantă, numai cu gândul la salvarea credincioșilor, a familiei, a copiilor și la faptul că încă aș mai putea rămâne preot alături de țăranii oropsiți în care vedeam părinții, frații și surorile mele deznădăjduiți. Atunci mi-am zis:”de ce n-aș încerca?. Și așa tot în mâinile lor rămân”. Pentru a rămâne preot și tată la copii, în condițiile unei dărâmări totale prin nesomn și prin ținerea cu farul de lumină în ochi, am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea deznădăjduită a veșniciei se deslușeau deopotrivă în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra mai puternic decât timpanul. Câțiva ani au rămas în casa din grădina de zarzavat a lui Neculai Bulgaru și apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au plecat nemulțumiți pentru că n-am îngăduit nici unuia dintre ei „să predice” în biserică. în timpul săptămânii am scris despre : Biblia cartea de căpătâi a preotului. Joi după amiază m-am întors acasă, la Suceava. Acasă, liniște rău prevestitoare, fețe triste, deznădăjduite. Soacră-mea bolnavă. Copilul palid. Marta slăbită, parcă făcea eforturi să pară bine dispusă. Ce pot face ? Cum îmi pot ajuta soția și copilul ? Când voi primi salariul ? Cât va trebui să plătesc pentru masă părintelui Vasiliu ? Ce mai rămâne
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
apa rece a unei fântâni, cu care m-am spălat pe față abia a putut să-mi pună pe chip o mască de indifernță stranie sub care m-am furișat prin sat, printre cunoscuți, până acasă. Acasă, fețe triste, îngândurate, deznădăjduite. O scrisoare a Martei le comunicase că ea nu poate să mă ierte, că eu nu-mi iubesc copilul, că sunt neserios, că am amenințat că mă voi sinucide. Ce duh îi va fi inspirat Martei această scrisoare? Cu această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a produs prăbușirea, această cădere, această acceptare dezonorantă, numai cu gândul la salvarea credincioșilor, a familiei, a copiilor și la faptul că încă aș mai putea rămâne preot alături de ță ranii oropsiți în care vedeam părinții, frații și surorile mele deznădăjduiți. Atunci mi-am zis:”de ce n-aș încerca? Și așa tot în mâinile lor rămân”. Pentru a rămâne preot și tată la copii, în condițiile unei dărâmări totale prin nesomn și prin ținerea cu farul de lumină în ochi, am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mici. Le va explica ceea ce face cu ei și pentru ei. Copilul simte și răspunde la respectul părintelui, confirmându-i acestuia așteptările. Acest fenomen este cunoscut în psihologie ca efectul Pygmalion. În mitologia antică, Pygmalion era un rege din Cipru. Deznădăjduit că nu găsea o femeie așa cum își dorea el, hotărăște că nu se va căsători niciodată și se apucă să sculpteze în fildeș idealul său feminin. Statuia ieșită din mâinile lui era atât de frumoasă, așa de perfectă, că Pygmalion
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rezolvarea definitivă a creării casei memoriale. Sper ca rațiunea și bunul-simț să triumfe în folosul unui adevărat act de cultură, în memoria celui care a fost unul din cei mai reprezentativi ziariști și pamfletari ai României. Un grup de oameni deznădăjduiți, [început de decembrie] 1985, difuzată la 22 decembrie 1985 Domnule director, După cum cred că ați mai fost informat și de alte persoane, România în momentul de față are peste 1.300 de persoane care, în urma unor grele și îndelungate insistențe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Într-o mie de locuri deodată, totul mă chinuia atunci, dragostea dintre bărbat și femeie, pe care eu aș fi vrut-o altfel, o Întâmplare fantastică, la care să ia parte oceanele, și nebuloasele, cu toată Întinderea și profunzimea lor, deznădăjduit eram și plin de revoltă Împotriva nevolnicei condiții umane, visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
remarcă prin alternarea sugestivă a planului real cu cel fantastic. Notele de irealitate sunt discret introduse în narațiune, precum în episoadele ce narează dragostea tânărului pescar Benedict pentru o sirenă. Planul real îl constituie secvențele care înfățișează dragostea dramatică și deznădăjduită a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata Deltă a Dunării. Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
timpului „cine au șezut în sat boieresc 12 ani să rămână vecin" sunt atenuate de însăși domnitorii care aveau să creadă că „nu poți să-l vecinești pe veci" pe cel care este creștin ca și tine. Transformați în robi, deznădăjduiți, ajunși la vecinătate, adesea populația împungea fuga, satele se pustiiau iar visteria domnească devenea tot mai goală. Că viața vecinilor în Moldova era sau ajunsese la gradul de robie, ne-o spune însăși Hotărârea obștească întărită de Constantin Mavrocordat la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era străin, deci de a-și însuși o identitate nouă, exilatul român se vedea obligat să accepte și să se zbată chiar pentru a se elibera de „fericirea” sistemului comunist. Părăsirea țării, care nu era o fugă condamnabilă, ci o deznădăjduită evadare, urmată de o bejenie lipsită de orice orizont, era o formă de protest față de lumea lăsată în urmă. Exilul nu este același lucru cu emigrarea, întrucât exilatul, în cele mai multe cazuri, nu mai avea dreptul de a se întoarce în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se plasează, cîmp pîndit de rutină, autorul se arată apt a cultiva, din fericire, clipa imagistică, în care identitatea sa pulsează cu atît mai favorabil cu cît se relevă congruentă cu idealitatea poeziei. Iată cîteva din somptuoasele încrîncenări grație cărora deznădăjduita declarativitate se umple de sevă: "...spui că am cerut legi de la vulturi/ și am trăit viața norului alb: acum mă dezbrac/ de propria viață să simt că este iarnă/ în sfinți//... mă cheamă la el un suflet uriaș păzit/ de
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
vor declanșa criza de identitate a adolescentului. Partea evreiască o va considera un probabil impediment și în povestea de dragoste cu Lucia, dar o va invoca drept explicație ocultă a nefericirilor sale și în alte împrejurări: „Deoarece - se destăinuie confesorul deznădăjduit - în mine este haosul sângelui blestemat al poporului lui Iehova” (p. 122). În seama acestei cauze își pune uneori nefericirile, alteori ebuliția creației literare. Pentru a se regenera sau pentru a recâștiga încrederea în sine, mărturisitorul se autopurifică interior sau
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
asemănătoare a fost și eminentul latinist Gh. Tohăneanu, ajuns profesor de română și rusă la o școala elementară din Ploiești. Activitatea pe care o desfășura era "în afara câmpului culturii", iar cei câțiva colegi intelectuali "aveau complexul ratării, trădat prin gesturi deznădăjduite, suspine semnificativ prelungite și priviri furtive". La fel s-a întâmplat cu Liviu Rusu, care făcea parte din generația lui Vianu, cu Victor Iancu sau Ovidiu Drimba. Toți aceștia trăiau într-o situație materială mizera și-i solicitau sprijin Profesorului
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
universală. Regizorul Ferenc Sinkó mizează mult pe disconfortul mocnit al acestei șarade lubrice. Pe întreg parcursul spectacolului, fetele își înăbușă vădit frustrarea și disperarea. Spre final, în timpul altui sincron menit să pună în valoare curbe trupești, gesticulează într-un crescendo deznădăjduit la finalul fiecărui set de mișcări senzuale, una fluturând din mâini în semn de „Mă vede cineva?”, alta chemând din brațe - „<i>Se implică cineva?</i>”, iar cealaltă își duce spasmodic un deget în dreptul buzelor - „<i>Nu are nimeni nimic
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
cu tine, te-aș ruga foarte mult să fii atent cum vorbești și marchizul bîjbîia încurcat scuze, nu vrusese să-l jignească, departe de el gîndul, dar fără chei... Le pierduse, desigur, urîtă treabă și tocmai acum. Își frîngea mîinile deznădăjduit. Nu mai avea mult pînă să plîngă, iar Ierusalim îl liniștea, lasă, lasă, hai să le căutăm, ți-or fi căzut din buzunar cînd te-ai înghiontit cu pușlamalele alea. Trecură strada înapoi. Robert și Claudiu dispăruseră de lîngă BMW
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
două volume de eseuri, tratând, toate, aceeași temă. În 1983, în discursul de recepție a premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinația cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit” , spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim. A primit titlul de cavaler de la regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit
William Golding () [Corola-website/Science/299224_a_300553]
-
Artistul amplasează cinci figuri grupate în jurul trupului lui Iisus. Fiecare reacționează altfel: Apostolul Ioan atinge ezitant rana din coasta lui Iisus, Maica Domnului privește îndurerată la Fiul ei, Maria, soția lui Cleopa, își ridică brațele spre cer, într-o rugă deznădăjduită, Maria Magdalena plânge încet, ia Nicodim strînge la piept picioarele lui Iisus și privește, așteptând, parcă, răspuns la întrebarea: "de ce?" Scriind despre Caravaggio (1982), istoricul de artă André Chastel afirmă printre altele: "Arta lui Caravaggio a constituit saltul cel mai
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
speriat. Nu a mai încercat asta niciodată. În 14iulie 1918, preoții din Ekaterinburg au oficiat o slujbă privată pentru ei. Au raportată faptul că Anastasia și familia ei au leșinat în timpul rugăciunilor pentru morți, iar fetele au devenit disperate și deznădăjduite, necantandu-și replicile din timpul slujbei. Obsevand schimbările dramatice din comportamentul lor de la ultima vizită, unul dintre preoți le-a spus celorlalți "Ceva s-a întâmplat acolo". Însă următoarea zi, 15iulie 1918, Anastasia și surorile ei păreau a fi fericite
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
care este prețul plătit, Manrico o blesteamă, acuzând-o de infidelitate. Azucena se trezește și întreabă de fiul ei. Aflând că este mort, ea îi dezvăluie lui De Luna că Manrico era fratele său. Cortina cade asupra strigătului de triumf deznădăjduit al Azucenei: "Ești răzbunată, mamă !".
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
singură mângâiere erau îndemnați, dacă vor neapărat să fie cruciați, să revină când vor fi bărbați în stare să poarte arme; fetele nici nu erau luate în seamă. Văzând că ardoarea lor nu este apreciată nici de șeful creștinătății, cruciații, deznădăjduiți, deprimați de inutilitatea unei acțiuni declanșată cu atât elan, au făcut cale întoarsă. Întoarcerea a fost lamentabilă. Autorul analelor Marbacenses o descrie în tonuri sumbre: înfometați și desculți, unul câte unul, în tăcere, se strecurau pe drum; mulți au murit
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
a exprimat dezamăgirea cauzată de faptul că voievodul aflat pe soclu nu seamănă cu Ștefan cel Mare: ""Dar în Iașii înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat furat de gânduri triste, iar pe buzele-i îngălbenite zbura duioșia deznădăjduită a unei doine de plângere și răzbunare"" . Eminescu nu a fost singurul dezamăgit de faptul că statuia nu îl înfățișează pe Ștefan cel Mare. Episcopul Melchisedec Ștefănescu al Romanului a făcut o interpelare în Parlamentul României cerând corectarea mistificării, pornind
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
atunci aceasta îi este egida. În timpul domniei din Argos, Perseu organiză niște jocuri. La acestea luă parte și Acrisios, bunicul eroului. Când Perseu aruncă discul de bronz, acesta se ridică până în nori, iar apoi căzu direct în capul lui Acrisios. Deznădăjduit, Perseu lăsă conducerea Argosului vărului său, Megapenthes, iar el se duse în Tirint, unde domni fericit mulți ani. Din Tirint, Perseu întemeie orașul Micene. Acesta se numi așa ori pentru că Perseu a acolo găsit o ciupercă (numită în greacă "myces
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
de mică și își formaseră părerea că este isterică și dezechilibrată. La 1 noiembrie 1894, Alexandru al III-lea a murit la vârsta de 49 de ani la Livadia. Maria a notat în jurnalul ei: "Am inima frântă și sunt deznădăjduită, dar zâmbetul fericit și pacea de pe fața lui mi-au dat putere." Pentru un timp, Maria a fost neconsolată. Sora ei Alexandra și cumnatul ei, viitorul Eduard al VII-lea au sosit în Rusia câteva zile mai târziu pentru ca Alexandra
Dagmar a Danemarcei () [Corola-website/Science/304713_a_306042]