1,524 matches
-
în scrum, purta pe brațe, raze de vestale, și, umbra lor, era muiată-n fum. Galop de pietre își struneau zăbala pândind cu ciob de aripi drumul strâmt, sub pașii amorțiți strângând rafala ațâțător de rece, dintr-un vânt. Icoane, dezvelite pe sub plete scotea din tolba-i roasă de amurg, roșea, a umbră, vara-n chip de fete, când pași-i se opreau în colb de murg. Priveau la el, cu ochi mirați, domnițe, dar el atinse una, din văpăi, pe
TRECEA UN OM PE DRUM... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375379_a_376708]
-
în linii paralele. În aurore nelumești se strâng culori din soare E-atâta calm în infinit și-atâta-nfiorare! Pe cerul că un șevalet cad umbrele-n rutină, Melanj de roșu și oranj răsfiră-n jur lumină, De tusele de indigo se dezvelește zarea Și un azur nehotărât își scutură culoarea. La tâmpla cerului se prind nuanțe virtuale, Culori ieșite din tipar se pierd în lumi duale, Lumini din ceruri se rotesc și-ncearcă să aprindă Lumină sufletului meu, în ochii mei, oglindă
PE CERUL CA UN ȘEVALET de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372081_a_373410]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > CHIAR...LA DISTANȚĂ... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Umblând prin ziuă ca în noapte, Vine seara nesocotită ca-n șoapte, Insesizabil aduce melancolia înserată, Pretabil dezvelește iubirea neuitată... Mi-aduce aminte din ce n-am uitat, Ce-i în suflet cu note roșii încrustat, Încins cu o roșie și adâncă înfierare, Închisă-n inimă o ajută să zboare! Ce-au uitat ochii, în stele văd pe
CHIAR...LA DISTANŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372418_a_373747]
-
se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul, așa cum întâlnim în multe localități din țara, ca semn de recunoștință. La 29 mai 1927 la Iași, în prezența familiei regale, a fost dezvelit „Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie” sau „Statuia Cavaleristului în atac”, monument realizat din bronz de către sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad. Câțiva eroi de la Prunaru care au scăpat cu zile din cea mai puternică încleștare pe teritoriul nostru, din timpul Razboiului
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
îngerii. De fericire uneori le curg șuvoaie de lacrimi. Deh,...îngeri! Fără tine, iubitule, eu nu știu ce aș fi. Fără ochii tăi, fără mâinile tale, fără trupul tău în care mă pierd mereu până la contopire. Buzele tale căutându-mă, mâinile tale dezvelindu-mă de angoase. Când ghimpe, când petală de floare. Iubirea ta, alintă și doare. Doamne când vei așeza lucrurilor firile, să lași iubirile fără moarte Cum puterea nu ți-o iau în răspăr, Semințe în carne de măr, sfârșește-ne
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
iubito, când ai să-mi dai inima. tu râzi. e fericirea ca o apă despicându-se în două noi la mijloc ținându-ne de mână. soarele râde știrb, luna lasă să-i cadă o lacrimă pe umărul tău ce se dezvelea alb ca o dimineață. plângeam, în fața mea tu mireasă mă sărutai erai atât de frumoasă încât abia observasem că iubirea ta avea prinsă rădăcina la mine în inimă, simțeam doar cum înflorea în aceeași clipă în noi, fericirea . cerul arunca
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
copil. Privește lumea cu ochi inocenți Lasă-te cuprinsă de o nesfârșită mirare Chiar dacă uneori simți durerea cuielor Bătute în palmă. Zâmbește. Întotdeauna albastru Lasă să te găsească diminețile Cu gene tremurânde Cu gura încă umedă de roua ultimului sărut Dezvelită de intrigi arată-te ție-ți Goală, rebelă, curioasă , neștiutoare. Nu lăsa greutățile să ți se așeze pe umăr Scutură-te mereu de poverile invizibile Și râde. Râde mereu cu ușurinta copilului Care a descoperit pentru prima oară lumea Adevarată
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
deplin din câte există. Poezia care rezulta din exprimarea lui este una a faptului împlinit sau și mai bine spus, a miracolului împlinit. Iată poezia care dă titlul volumului: “Ploaia și nașterea firului neted de grâu/ Eu născătoarea de fiu/ Dezvelind copilul meu viu/ Ce ... Citește mai mult Scrise cu dezinvoltura și inteligență, cele mai bune dintre poeziile Angelei Nache (Miraculum, Ed. Dacia - Cluj Napoca, 1982) construiesc în mod remarcabil un univers al bucuriei simple, casnice. Poeta are darul de a exprima
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
deplin din câte există. Poezia care rezulta din exprimarea lui este una a faptului împlinit sau și mai bine spus, a miracolului împlinit. Iată poezia care dă titlul volumului: “Ploaia și nașterea firului neted de grâu/ Eu născătoarea de fiu/ Dezvelind copilul meu viu/Ce ... XIV. EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. PORNIND de la titlul acestei cărți de versuri (a doua în evoluția autoarei), cititorul s-
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de astre se-nvârt ace de ceară topind în rezervații iubirile ce dor va fi o răzvrătire, alt început de lume lumina curățită va fulgura-n vreun fel sar haite deghizate cu botnițe și spume amușinând sălbăticii ținute la rastel vom dezveli cununi trase-n înalt de zmee țâțâni de cer opal îngân-o melopee ... Referință Bibliografică: Sonuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
SONURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371114_a_372443]
-
mustesc în poezia sa. Un copil o interpretează ca pe un basm, un matur ca pe un punct cotidian, un agricultor ca pe un moment din natură, un îndrăgostit ca pe o declarație reușită și, iată poezia care poate fi dezvelită precum ceapa, până în inima ei. Am senzația că sunt trei muze în Irina, care compun poezia. Toți avem mai multe muze de-a lungul vieții, însă pe măsură ce ne maturizăm, ne despărțim de cele tinere, nu și Irina. Ea are o
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
chiar se dăruie cititorului și e gata să-l informeze stilistic, despre toate evenimentele și etape ale acestora, dintr-un concediu la mare, așa cum divulgă și prefațatoarea volumului, - doamna MARIANA CRISTESCU - prietenă a familiei -, parcă, făcându-l părtaș la acestea, dezvelind în același timp, caracterul suprem al artei poetice. Așadar, să ne alăturăm celui ce este navigatorul de ocazie pe mările dinspre sud și nord, ce „levitează între două oceane”, „atomului rătăcit pe întinderea albastră” sau celui ce-și dorește „briză
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
Iulia Militaru, dar nu în calitate de solistă ci de «exotic dancer», ca să folosesc un eufemism”. Sau: „... mulți își amintesc, legat de ea” - este vorba despre Irina Scafaru, acum cântăreață de operă - „cum breteaua de la rochie, la festivalul de la Mamaia, a căzut dezvelindu-i un sân - o premieră pentru acele vremuri și cu siguranță... neprovocată ca astăzi”. Sau: „Din păcate, cum spuneam, din nou eforturile uriașe ale lui Titel Popovici de a face ceva remarcabil la Iași pentru toți iubitorii de muzică ușoară
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
și pregătit să părăsească hotelul. O făcea înjurând în gând situația creată de imprevizibila Dalia. Când o văzu pe Felicia ieșind din baie cu un prosop legat să-i protejeze părul și cu altul mai mare aruncat neglijent peste șolduri, dezvelindu-și cele mai atractive părți ale corpului, chiar îi venea să înjure. Se consolă însă cu faptul că doar va schimba repertoriul și partenera. Va schimba o femeie versată în amor, dar de vârstă mijlocie, cu una neexperimentată, dar fragedă
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită. Eu dintr-
ACUARELĂ de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347373_a_348702]
-
corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos ... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită. Eu dintr-
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
acolo unde m-ai lăsat Ca un peisaj sărman AUTOPORTRET (Autoportreti) (După Albrecht Dürer: Ecce Homo) Nu e întâmplător Orice asemănare cu Tine Calea mea este tușa Dacă nu mă cunoști Te cunosc Trage încă o tușă Nu m-ai dezvelit pentru a mă atinge M-ai făcut din nou o frescă Sfintei Maria i-ai dat trei degete Pe care le-ai uitat în părul meu adormit Trezește-te m-ai zis ca să te visez Așa cum mă cunoști Tu Ieși
TRADUCERE: BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347449_a_348778]
-
corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită. Eu dintr-
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
rușinii pe corpul meu bronzat:O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat.Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinteNu cred să te iubească de astăzi înainteAșa altcareva.Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos...Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte,Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte.Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită,Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită.Eu dintr-
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
sfârșit ale Irinucăi și a ta din poeme mă fac să cred că anii adună în riduri urâtul nemulțumirilor îți place să te zbați în plase himere o oarecare să fure mila cerșetorului să te lase pe tine să-i dezvelești obrazul cald bătrânelul din leul singuratic rage Amazonului în zadar... fluierul este ornic un joc care întoarce melodia către doi la bazar urechile stau ciulite așteaptă să le pui dimineața la cină scot poezia din torente îi piaptăn iubirile multe
APELE ÎNVOLBURATE ALE AMURGULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348806_a_350135]
-
Lacrima fănușiană Am chemat o lacrimă fănușiană, Tăcut, să mă ascundă prin pântecul ei, Când a dat colțul ierbii în primăvară Și-a lunecat pe ape lotca dragostei. Când și-a dezvelit Bărăganul obrazul, De sub zăpada iernii ce l-a colindat, Am chemat iar o lacrimă în pervazul Ochilor și din cristalul ei am luat. Din nopți fănușiene învelite-n șoapte, Am mai chemat o lacrimă în ajutor, Să-mi aducă îngerii
LACRIMA FĂNUŞIANĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346809_a_348138]
-
Acasa > Strofe > Creatie > HOTAR Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului în același timp, fără promisiuni banale, clătesc ochiul șarpelui și ochiul cuvântului, cu lacrima puiului de crocodil. ascund o cratimă, dezvelesc un punct, absorb verbul prin tălpi apoi, puțin câte puțin, clipesc. scuturate valori obosite de zgomot, în pumn își găsesc somnul. trezirea se amână, până la gravarea unui nou calendar pe piatra de hotar... Referință Bibliografică: hotar / Anne Marie Bejliu : Confluențe
HOTAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346406_a_347735]
-
Mi-amintesc ce surprins a fost directorul școlii care m-a găsit la ora de curs făcând balet cu elevii pe bănci. După spectacol, sătenii care nu știau că există pe lume și baletul, având în fața ochilor fetițe cu piciorușele dezvelite până sus, îmbrăcate cu fustițe de-o palmă din hârtie creponată, făcând mișcări de care nu mai văzuseră, ce uimiți au fost și ce comentarii au făcut, ca de întâmplări venite din povești. Pe atunci nu erau televizoare, nu aveau
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
Două brațe străvezii îl îmbrățișau cu teama de-a nu se risipi. Buchetul imens ascundea fața deținătorului. Cu pași mărunți, pe lângă ei trecu ca o adiere, o persoană mignonă îmbrăcată în port național. Cămașa brodată cu flori, decoltată doar puțin, dezvelea un gât aproape rahitic, iar pe umeri se legănau două cozi mici, subțiri, împletite spic. Bebe care până atunci a stat liniștit, s-a întors spre Zîna, i-a apucat strâns bluza, s-a ridicat în picioare și răsucindu-se
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
vederea și poetul un accident ireparabil sosește ca o solie ce își bate singur în frunte cuiul lui Pepelea pentru câteva imperii de poeme. Un iaht îmbălsămat Mă cheamă iubirea exclamării pure Sub amestecul de culori diurne culmea presimțită Mușcata dezvelindu-și nesfârșita timiditate Naște urechea de care se lasă văzută și ochiul de care se lasă auzit. A înnebuit în aerul sub vioara lină Pe care a acordat-o cu aripa îngerul Vibrând timpanele plinului înaintea ta Senin de izvoare
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]