552 matches
-
făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fericit c‐ am fost o clipă‐n stare să simt în marea lumii armonie, a gândurilor mele întrupar e”. * „O fotografie de la inaugurare adună pe unii dintre iubitorii amintirii marelui om. Distingem pe G. Tutoveanu, care a și vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
seriale precum: „La mormântul lui Conachi” de Nicolae Iorga, „Femeia și alcoolismul” de Sofia Nădejde, „Pe Nistru în sus” de N. Dunăreanu, „Aromânii” de D. Vasiliu - Bacău. La 14 iunie 1913 se publică cuvântarea ținută de domnul Toader Ioan la dezvelirea monumentului lui Manolache C. 51 Epureanu, solemnitate la care au luat parte miniștrii M. Cantacuzino și C. Arion, colonelul Costescu, trimisul regelui, reprezentanții tuturor autorităților civile și militare din Bârlad, precum și un public numeros. Drapelul din 12 martie 1913 publică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea Academiei Bârlădene de către președintele său G. Tutoveanu și Virgil Duicule scu, secretar, și consemnată în pagină. Ziarul a publicat rubrici variate în conținut și formă: informații, apel către învățători, din străinătate, anunțuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția generală română din București, 1906, împlinirea a 40 de ani de la abdicarea lui Cuza, 1906, lui Carol I la aniversarea a 40 de ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și Regatului, 30 de ani de la cucerirea redutei Grivița, 1907, 20 de ani de la moartea lui Eminescu, 1909, cincizeci de ani de la Unirea Principatelor, 1909 aniversarea Universității din Iași, 1910 aniversarea Academiei Mihăilene și Universității din Iași 1911, în amintirea dezvelirii statuilor lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu din Iași, 1911, monumentul Cuza din Piața Unirii, 1912, „Dreptul nostru”, și „Apărătorilor ei Țara recunoscătoare”, din 1913, medalia tip decorație Avântul Țării, 1914; medalia comemorativă, tip decorație, a participării la Primul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci când disputa dintre frații Șaraga risca să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul său, este posibil să fi apelat la profesorul Celesti Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătam mai sus, cu numai doi ani în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ai Universității și 75 de ani ai Academiei Mihăilene. Acestea cuprind, între altele: vizite la Liceul Internat și Școala Normală „Vasile Lupu”, la Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, la așezămintele Sf. Spiridon, pelerinaj la mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatra fundamentală a 42 noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika Budești și unde
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aversului și cel al reversului. Așa după cum era de așteptat, între reprezentările de pe o altă medalie a Universității Tehnice „Gh. Asachi”, realizată în anul 2009, a fost valorificată și emblema acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai târziu „ușărnică” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, opera cioplită din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusă pe medalie fără soclu și implicit fără placa cu inscripția „Primului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Șaraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza din piața centrală a orașului Iași, a fost bătută o medalie, din aur, argint și bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toartă. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfanțul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția generală română din București, 1906, împlinirea a 40 de ani de la abdicarea lui Cuza, 1906, lui Carol I la aniversarea a 40 de ani
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Regatului, 30 de ani de la cucerirea redutei Grivița, 1907, 20 de ani de la moartea lui Eminescu, 1909, cincizeci de ani de la Unirea Principatelor, 1909 aniversarea Universității din Iași, 1910 aniversarea Academiei Mihăilene și Universității din Iași 1911, în amintirea dezvelirii statuilor lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu din Iași, 1911, monumentul Cuza din Piață Unirii, 1912, „Dreptul nostru”, și „Apărătorilor ei Țară recunoscătoare”, din 1913, medalia tip decorație Avântul Țării, 1914; medalia comemorativa, tip decorație, a participării la Primul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci cand disputa dintre frații Saraga riscă să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul sau, este posibil să fi apelat la profesorul Celești Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătăm mai sus, cu numai doi ani în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ai Universității și 75 de ani ai Academiei Mihăilene. Acestea cuprind, între altele: vizite la Liceul Internat și Școală Normală „Vasile Lupu”, la Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, la așezămintele Sf. Spiridon, pelerinaj la mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatră fundamentală a noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika-Budesti și unde „aviatorul român
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aversului și cel al reversului. Așa după cum era de așteptat, între reprezentările de pe o altă medalie a Universității Tehnice „Gh. Asachi”, realizată în anul 2009, a fost valorificata și emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai tarziu „ușarnica” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Saraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia dezvelirii statuii domnitorului Al.I.Cuza din piață centrala a orașului Iași, a fost bătută o medalie, din aur, argint și bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toarta. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu stropitoarea În mână printre straturi. Nu Înseamnă aceasta pentru că viața (și literatură nu ies din ea) nu e o grădină olandeză. «A scrie despre ceva dăunător fără furie Înseamnă a scrie plictisitor» mărturisește Lenin. (Ă). Criticul face opera de dezvelire, de continuare a ceea ce e ascuns, nevizibil imediat. El subliniază sensibilitatea cărții, accentuază valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub Înflorituri, urâtul, falsul. Astfel el e la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-a apropiat simbolistica lor intrinsecă, concepându-și filmul ca pe o parabolă a condiției artistului într-o alcătuire socială indiferentă dacă nu ostilă față de adevăratele valori... Cu obstinație, ideea revine în cel puțin trei dintre "întâmplările" importante ale filmului: dezvelirea monu mentului (secvență în care recunoaștem înțelese foarte personal; adică aproape exclusiv pe linia sarcasmului aluzii din I. L. Caragiale), spectacolul funambulesc oferit de Valentin (a cărui perfecțiune trezește... plictiseala mărunților amatori de "senzații tari" ai târgușorului) și petrecerea de la cazarmă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu a oprit pînă la Iași, la o linie moartă. Atunci ne-a dat jos din tren ca să facem necesarul... . Avînd În vedere că multe dintre femei erau tinere, necăsătorite și aveau o experiență restrînsă În relațiile cu sexul opus, dezvelirea trupului În fața nu doar a unor străini, ci În fața vecinilor, prietenilor și membrilor familiei a fost o experiență traumatizantă, cu certitudine. Într-adevăr, În povestirile femeilor deportate din alte țări, ca și În cele ale femeilor Închise În perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Doamna - apoi regina - Elisabeta. Ferdinand a vizitat Iașii - ca principe moștenitor - de 9 ori, iar principesa Maria, de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă, care implica aproape Întreaga populație a orașului, de la prefect, primar, rector, decani, corp profesoral, armată, poliție etc. Au fost și unele incidente, provocate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
făcut declarații privind statutul orașului Iași, ca a doua capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor, la 27 mai 1912, Carol I, Însoțit de principii moștenitori Ferdinand și Carol, a participat la dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza. În discursul din Piața Unirii, Regele spunea: . c. Împliniri - Este dificil de stabilit ce și cât a primit orașul Iași În urma cererilor din primii ani, după pierderea statutului de capitală. Spre exemplu, În aprilie 1880
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
L. Bryant, 1986; S. Willentz, 1985) cuprinde câteva elemente (momente) ritualice: deplasarea liderului și a suitei sale la locul ceremoniei, primirea protocolară și fastuoasă, performarea unor acțiuni plasate Între ritual și eticheta politică - depunerea unei coroane de flori, tăierea panglicii, dezvelirea unei plăci care marchează momentul, vizitarea obiectivului inaugurat, alocuțiuni solemne etc. (D. Fleurdorge, 2005, p. 95; vezi și J.W. Dereymez et alii, 1998; A. Young, 2003). Inaugurarea reprezintă o ceremonie extrem de flexibilă: ea se poate referi la clădiri de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
30 de ani, Înainte de a deveni președinte, Mitterand a fost deputat de Nevers); b) primirea de către oficialitățile locale; c) trecerea În revistă a unui detașament militar; d) Întâmpinarea președintelui de către mulțime; e) tăierea panglicii, intrarea solemnă În noua clădire; f) dezvelirea unei plăci care va comemora acest eveniment; g) discursurile președintelui și ale altor oficialități; h) depunerea unei coroane de flori În memoria muncitorilor de la căile ferate, morți În timpul luptelor antifasciste; i) oferirea unui exemplar cu dedicație a celei mai recente
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]