1,126 matches
-
diafragmatice sunt, de regulă, voluminoase și frecvent pluriviscerale (66,66%); Viscerul cel mai frecvent herniat, întâlnit în studiul de față a fost stomacul (54,54%), urmat de colon (51,51%) și de marele epiploon (31,81%);- herniile apărute după plăgi diafragmatice sunt, de regulă, reduse în volum și univiscerale (69,72%); cel mai ades am întâlnit herniat stomacul (46,15%), urmat de marele epiploon (38,46%);- frecvența identificării viscerelor abdominale în torace a fost: stomacul (53,16%), colonul (46,83%), splina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
au fost prezente două viscere abdominale lezate;- fistula gastro-pleurală a existat la 8% din cazuri;- viscerul cel mai frecvent lezat și herniat a fost ficatul (33,33%), apoi splina (29,62%), urmată de stomac (22,22%). La cazurile fără hernie diafragmatică a existat o frecvență mult mai ridicată a existenței revărsatelor pleurale și peritoneale. Fistulele abdomino-pleurale au fost întâlnite la 6,32% dintre cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice cu următoarele tipuri: fistula gastro-pleurală, fistula entero-pleurală, fistula colo-pleurală. La cazurile cu hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
33%), apoi splina (29,62%), urmată de stomac (22,22%). La cazurile fără hernie diafragmatică a existat o frecvență mult mai ridicată a existenței revărsatelor pleurale și peritoneale. Fistulele abdomino-pleurale au fost întâlnite la 6,32% dintre cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice cu următoarele tipuri: fistula gastro-pleurală, fistula entero-pleurală, fistula colo-pleurală. La cazurile cu hernii diafragmatice după plăgi marele epiploon herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a existat o frecvență mult mai ridicată a existenței revărsatelor pleurale și peritoneale. Fistulele abdomino-pleurale au fost întâlnite la 6,32% dintre cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice cu următoarele tipuri: fistula gastro-pleurală, fistula entero-pleurală, fistula colo-pleurală. La cazurile cu hernii diafragmatice după plăgi marele epiploon herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
La cazurile cu hernii diafragmatice după plăgi marele epiploon herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
herniat în torace l-am găsit eviscerat prin plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea duce la necroza și perforația acestora. În statistica efectuată, Z. Popovici apreciază că 17% dintre cazuri ajung la această complicație [69]. Epanșamentul pleural sero-hemoragic este constant prezent în hernia diafragmatică posttraumatică strangulată, iar lichidul pleural poate avea un miros putrid sau fecaloid, indicând o leziune avansată. În ceea ce privește tipul leziunilor viscerale identificate, gangrena localizată numai la nivelul șanțului de strangulare este mult mai ades prezentă decât necroza porțiunii herniate intratoracic. Necroza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mult mai ades prezentă decât necroza porțiunii herniate intratoracic. Necroza stomacului poate fi totală sau parțială și este mai rar întâlnită decât cea a colonului, caracterizat printr-o vascularizație mai săracă. În statistica personală, dintr-un total de 79 hernii diafragmatice posttraumatice am întâlnit 8 hernii strangulate (10,12%), toate pe partea stângă (87,5% după rupturi și 12,5% după plăgi). Viscerele herniate în torace și strangulate au fost: stomacul (62,5%), colonul (50%), marele epiploon (25%) și intestinul subțire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sero-hemoragic în 6 cazuri și urât mirositor în 2 cazuri. Empiemul și peritonita le-am întâlnit în 2 cazuri. Fistula gastro-pleurală a fost identificată la 1 caz, iar cea entero-pleurală la un alt caz [1, 2]. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Diagnosticul clinic În statistica proprie 60,75% din cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice au aparținut fazei acute, 29,11% fazei cronice și 10,12% celei obstructive. Astfel se observă cum majoritatea herniilor diafragmatice sunt depistate în faza acută (60
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
le-am întâlnit în 2 cazuri. Fistula gastro-pleurală a fost identificată la 1 caz, iar cea entero-pleurală la un alt caz [1, 2]. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Diagnosticul clinic În statistica proprie 60,75% din cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice au aparținut fazei acute, 29,11% fazei cronice și 10,12% celei obstructive. Astfel se observă cum majoritatea herniilor diafragmatice sunt depistate în faza acută (60,75%) și numai 29,11% în faza de interval. Dintre cazurile diagnosticate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
1, 2]. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Diagnosticul clinic În statistica proprie 60,75% din cazurile cu hernii diafragmatice posttraumatice au aparținut fazei acute, 29,11% fazei cronice și 10,12% celei obstructive. Astfel se observă cum majoritatea herniilor diafragmatice sunt depistate în faza acută (60,75%) și numai 29,11% în faza de interval. Dintre cazurile diagnosticate în faza obstructivă, 37,5% au fost identificate în perioada de timp corespunzătoare fazei acute și numai 62,5% dintre aceste hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
corespunzătoare fazei acute și numai 62,5% dintre aceste hernii au prezentat în evoluția lor faza de interval. Se poate observa nu este obligatoriu să se treacă prin faza cronică pentru a se ajunge în cea obstructivă [1, 2]. Plăgile diafragmatice sunt mai frecvent diagnosticate în faza acută decât rupturile. Herniile diafragmatice posttraumatice asociază, în funcție de faza clinică în care sunt diagnosticate, un tablou clinic toracic, abdominal sau mixt. Ponderea cea mai importantă o au cazurile cu tablou clinic mixt, ceea ce este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
prezentat în evoluția lor faza de interval. Se poate observa nu este obligatoriu să se treacă prin faza cronică pentru a se ajunge în cea obstructivă [1, 2]. Plăgile diafragmatice sunt mai frecvent diagnosticate în faza acută decât rupturile. Herniile diafragmatice posttraumatice asociază, în funcție de faza clinică în care sunt diagnosticate, un tablou clinic toracic, abdominal sau mixt. Ponderea cea mai importantă o au cazurile cu tablou clinic mixt, ceea ce este în concordanță cu încadrarea herniilor diafragmatice în patologia de graniță toraco-abdominală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
faza acută decât rupturile. Herniile diafragmatice posttraumatice asociază, în funcție de faza clinică în care sunt diagnosticate, un tablou clinic toracic, abdominal sau mixt. Ponderea cea mai importantă o au cazurile cu tablou clinic mixt, ceea ce este în concordanță cu încadrarea herniilor diafragmatice în patologia de graniță toraco-abdominală. A. Faza acută ocupă, de regulă, primele 48 de ore de la accident (după Thomeret). După alți autori aceasta se întinde până la 30 de zile de la accident (Holderbach, Neveux, Z. Popovici). În timpul fazei acute apar următoarele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
manifestările clinice ale șocului traumatic sau hemoragic;- manifestările clinice ale insuficienței respiratorii date de leziuni scheletice toracice asociate cu leziuni viscerale abdomino-toracice și leziuni ale altor regiuni ale corpului. Semnele și simptomele leziunilor asociate pot domina tabloul clinic ascunzând leziunea diafragmatică [6]. După Joyeux, elementul major al tabloului clinic al rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
respiratorii date de leziuni scheletice toracice asociate cu leziuni viscerale abdomino-toracice și leziuni ale altor regiuni ale corpului. Semnele și simptomele leziunilor asociate pot domina tabloul clinic ascunzând leziunea diafragmatică [6]. După Joyeux, elementul major al tabloului clinic al rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
semnele de iritație peritoneală au fost prezente la 54,54% dintre pacienții care au asociat manifestări abdominale;- matitatea și submatitatea sunt de 4 ori mai frecvent întâlnite decât timpanismul; sunt atribuite, de regulă, hemotoraxului sau pneumotoraxului posttraumatic și nu herniilor diafragmatice;- singurul semn ce este tipic pentru hernia posttraumatică este prezența zgomotelor hidroaerice într-un hemitorace; este însă foarte rar prezent în faza acută (11%); un element care conduce la raritatea acestui semn este pareza intestinală determinată de revărsatele peritoneale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
splinei (14,8%), ruptura plămânului (7,4%), ruptura plămânului asociată cu cea a ficatului (3,7%), ruptura mezenterului sau a mezocolonului transvers (11,11%). În ceea ce privește tabloul clinic în faza acută, este dificil de apreciat cât din acesta se datorează herniei diafragmatice. Manifestările clinice în faza acută sunt date în cea mai mare proporție de leziunile asociate viscerale, parietale și scheletice. Existența leziunilor asociate viscerale numai în abdomen, numai în torace sau în ambele cavități, determină tipul abdominal, toracic sau mixt al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
posttraumatice. Intensitatea manifestărilor locale și generale determinate de acestea, și mai rar cele rezultate din prezența viscerelor abdominale în torace (care în majoritatea acestor cazuri este diagnosticată intraoperator), impun intervenția chirurgicală și calea de abord. O situație particulară este hernia diafragmatică apărută în timpul travaliului [63]. De asemenea, sunt descrise în literatură cazuri ale unor pacienți care în timpul unor crize violente de tuse (având sau nu la bază un astm bronșic în criză) au dezvoltat o ruptură de diafragm cu hernie diafragmatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diafragmatică apărută în timpul travaliului [63]. De asemenea, sunt descrise în literatură cazuri ale unor pacienți care în timpul unor crize violente de tuse (având sau nu la bază un astm bronșic în criză) au dezvoltat o ruptură de diafragm cu hernie diafragmatică [21, 34]. O instabilitate hemodinamică severă apărută la un pacient împușcat, cu plagă toraco-abdominală, cu suspiciune de lezare a diafragmului, poate fi și rezultatul unei hernieri a cordului în cavitatea peritoneală prin soluție de continuitate la nivelul pericardului și diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
internează în spital în stare de șoc, cu sângerare masivă pe sonda nasogastrică, determinată de un ulcer la nivelul stomacului herniat în hemitoracele stâng, ulcer care a penetrat în aorta descendentă toracică. [74]. B. Faza cronică. În faza cronică herniile diafragmatice pot fi asimptomatice sau oligo-simptomatice (asociind dureri epigastrice, meteorism abdominal, constipație). O serie de studii au relevat că manifestările cele mai frecvent întâlnite au fost durerile toracice (mai ales în baza toracelui) și epigastrice, greața și voma [20, 90]. Durerile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cazuri am observat descrise semnele sindromului de compresie de venă cavă superioară (cianoza extremității cefalice și edemul în pelerină);- insuficiența respiratorie a dominat tabloul clinic la 8,7% dintre cazuri;- am identificat și trei cazuri asimptomatice. Depistarea târzie a herniei diafragmatice posttraumatice asigură o rată crescută a mortalității [94]. Perioada de latență simptomatică este caracteristică majorității cazurilor comunicate, descoperirea afecțiunii făcându-se tardiv, odată cu apariția unei „simptomatologii de acutizare” datorită instalării unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau mediastinită. Starea generală se agravează progresiv, mergând către intrarea bolnavului în stare de colaps. Epanșamentul pleural este constant prezent, acesta fiind sero-hemoragic și frecvent cu miros putrid sau fecaloid. Este de remarcat evoluția deosebit de gravă a cazurilor cu hernie diafragmatică strangulată, cu perforația intratoracică a stomacului și colonului, cu fistulă gastro-pleurală sau colo-pleurală [80]. La cazurile fazei obstructive din studiul personal [1, 2]:- tabloul clinic a fost cel tipic pentru ocluzia intestinală; meteorismul abdominal a fost prezent la 75% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]