1,362 matches
-
DPCA și funcția ventriculară Impactul dializei peritoneale asupra disfuncției ventriculare diastolice este controversat. O influență benefică a DPCA asupra funcției diastolice a VS a fost sugerată de un studiu [Weiss et al., 1997] care constată alterări mai importante ale funcției diastolice la pacienții hemodializați în comparație cu cei peritoneali. în schimb, în investigația lui Huting et al. [1993] nu s-au evidențiat îmbunătățiri ale parametrilor umplerii diastolice la 36 de luni după inițierea dializei. Trebuie subliniat faptul că disfuncția VS la subiecții peritoneali
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fost sugerată de un studiu [Weiss et al., 1997] care constată alterări mai importante ale funcției diastolice la pacienții hemodializați în comparație cu cei peritoneali. în schimb, în investigația lui Huting et al. [1993] nu s-au evidențiat îmbunătățiri ale parametrilor umplerii diastolice la 36 de luni după inițierea dializei. Trebuie subliniat faptul că disfuncția VS la subiecții peritoneali se asociază semnificativ cu mortalitatea, fiind dependentă de markeri ai malnutriției (albumina serică redusă) și ai dializei inadecvate (Kt/V redus) [Davies et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prevalență net superioară a HVS la hemodializați 93%, față de numai 52% în cazul celor tratați prin dializă peritoneală; diferența în prevalența HTA a fost comparabilă redusă la jumătate la pacienții peritoneali. De asemenea, atât nivelurile TA sistolice, cât și cele diastolice au fost net mai ridicate la hemodializați. Ceilalți parametri de volum și de funcție sistolică la peritoneali au fost similari celor constatați la pacienții hemodializați imediat după ședința de hemodializă (după depletizarea pacienților prin ultrafiltrare), întărind opinia după care DPCA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
au constatat, într-un studiu cross-sectional, un profil ecocardiografic net defavorabil pacienților transplantați renal. 60% dintre pacienții cu TR prezentau hipertrofie ventriculară concentrică în absența hipertensiunii arteriale , iar complianța ventriculară era semnificativ mai redusă la purtătorii de grefă renală (disfuncție diastolică semnificativă). în schimb, nu au existat diferențe în ceea ce privește funcția sistolică între cele două categorii de subiecți. Modificările structurale și funcționale cardiace enunțate mai sus demonstrează prezența/persistența unor anomalii cardiace importante la subiecții transplantați, chiar în absența disfuncției renale semnificative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de subiecți. Modificările structurale și funcționale cardiace enunțate mai sus demonstrează prezența/persistența unor anomalii cardiace importante la subiecții transplantați, chiar în absența disfuncției renale semnificative. Pacienții cu transplant renal prezintă în general HVS severă și modificări importante ale funcției diastolice, reflectând cel mai probabil persistența îndelungată a sindromului uremic, dar și a diverșilor factori de risc pentru HVS precedând transplantul renal sau fiind consecința acestuia (medicația imunosupresoare, HTA etc.) [Covic et al., 2001]. Cardiomiopatia uremică la pacienții transplantați renal versus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și închiderea diastolică a valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul funcțional evidențiat în cardiomiopatia uremică. O dată cu intrarea în practica curentă a ecocardiografiei în evaluarea structurală și funcțională
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
constatări pre-TR au fost HVS severă cu disfuncția VS și status hiperdinamic. Majoritatea anomaliilor geometrice și funcționale cardiace s-au redus posttransplant: masa VS s-a ameliorat cu 37% după 44 de luni de la TR, cu regresia volumelor sistolice și diastolice ale VS [i cu o creștere semnificativă, în paralel, a fracției de ejecție. Distensibilitatea VS și umplerea ventriculară s-au îmbunătățit considerabil, în schimb timpul de relaxare prelungit a rămas nemodificat. Autorii conchid că modificările pretransplant ale funcției VS sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al. [1988] constată o reducere semnificativă (în medie cu 23%) a masei VS, precum și a volumelor VS și a indicelui cardiac, reflectând rezoluția rapidă a statusului hipervolemic existent pretransplant. Totuși, nu s-a constatat o îmbunătățire în paralel a funcției diastolice. Absența ameliorării funcției diastolice după transplantul renal a fost confirmată și de alte studii [Peteiro et al., 1994]. Relația dintre modificările morfofuncționale cardiace și cele arteriale post-TR au fost examinate într-o investigație prospectivă [De Lima et al., 2002] la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reducere semnificativă (în medie cu 23%) a masei VS, precum și a volumelor VS și a indicelui cardiac, reflectând rezoluția rapidă a statusului hipervolemic existent pretransplant. Totuși, nu s-a constatat o îmbunătățire în paralel a funcției diastolice. Absența ameliorării funcției diastolice după transplantul renal a fost confirmată și de alte studii [Peteiro et al., 1994]. Relația dintre modificările morfofuncționale cardiace și cele arteriale post-TR au fost examinate într-o investigație prospectivă [De Lima et al., 2002] la pacienți asimptomatici, evaluați ecografic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
VS s-a obținut doar la 25% dintre pacienții care au avut HVS la examinarea inițială. Gradul reducției HVS s-a corelat negativ cu durata dializei, cu creșterea hematocritului și a indicelui de masă corporală și pozitiv cu reducerea TA diastolice. Transplantul renal ameliorează cert parametrii ecocardiografici (masa ventriculului stâng, volumul ventricular, funcția sistolică), atât la diabetici, cât și la non-diabetici. Astfel, masa ventriculului stâng se reduce cu 20-30% la subiecții transplantați. Ameliorarea geometriei mușchiului cardiac devine evidentă de la 3 săptămâni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mușchiului cardiac devine evidentă de la 3 săptămâni de la intervenție, fiind însă un proces lent și continuu posttransplant renal. Corectarea completă a modificărilor structurale este posibilă doar la o minoritate a subiecților transplantați (circa 25%), rămânând importante anomalii funcționale ventriculare (disfuncție diastolică) și arteriale, în ciuda funcției renale stabile, a corecției anemiei și a controlului HTA. Absența corecției HVS la pacienții cu istoric de tratament dialitic îndelungat poate fi pus pe seama fibrozei interstițiale miocardice difuze, un proces care se accentuează cu persistența mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
posttransplant și cardiomiopatia uremică a purtătorului de grefă renală? în acord cu studiile anterioare (vezi mai sus), Peteiro et al. [1994] au constatat o reducere în ansamblu a masei VS și a volumelor cardiace posttransplant renal, în timp ce tensiunea arterială sistolică, diastolică și medie a prezentat valori similare celor pretransplant. Totuși, analiza valorilor tensionale la 10 luni post-TR a arătat existența a două grupuri: unul la care TA a scăzut semnificativ posttransplant, iar un altul, de dimensiuni mai reduse (o treime dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cohorta studiată prezenta HVS, în ciuda normotensiunii la măsurătorile clinice. TA sistolică medie diurnă (determinată prin monitorizare ambulatorie) a fost cel mai bun predictor al prezenței HVS, fiind net superioară în acest sens atât TA sistolice determinate clinic, cât și TA diastolice măsurate clinic sau prin monitorizare automată. De asemenea, este important de notat că HVS s-a asociat semnificativ cu atenuarea ritmului nictemeral fiziologic al tensiunii arteriale (statusul de non-dipper vezi capitolul IV) și că prevalența HVS a fost mai importantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
IECA asupra masei VS a fost independent de alți factori care influențează geometria cardiacă (vârsta, TA, mărimea HVS inițale, durata perioadei post-TR, funcția renală, nivelul hemoglobinei). Ceilalți parametri structurali ecocardiografici au fost similari în cele două grupuri. De asemenea, funcția diastolică a fost similară în cele două grupuri. Pacienții cu genotipul DD au prezentat o reducere mai importantă a masei VS, efect independent de cel antihipertensiv. Absența efectului IECA asupra disfuncției diastolice în studiul lui Hernandez este similară celei demonstrate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fost similari în cele două grupuri. De asemenea, funcția diastolică a fost similară în cele două grupuri. Pacienții cu genotipul DD au prezentat o reducere mai importantă a masei VS, efect independent de cel antihipertensiv. Absența efectului IECA asupra disfuncției diastolice în studiul lui Hernandez este similară celei demonstrate la pacienții dializați [London et al., 1994] tratați cu IECA de asemenea timp de un an. Este posibil ca un tratament cu durată mai lungă și/sau reducerea și mai importantă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializați [London et al., 1994] tratați cu IECA de asemenea timp de un an. Este posibil ca un tratament cu durată mai lungă și/sau reducerea și mai importantă a masei VS să conducă și la o îmbunătățire a disfuncției diastolice. Această ipoteză este susținută de date din literatura de specialitate care evidențiază că îmbunătățirea funcției diastolice prin IECA se corelează cu reducerea masei VS, și nu cu scăderea TA medii sau cu îmbunătățirea complianței vasculare [Shimamoto et al., 1996; Oren
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ca un tratament cu durată mai lungă și/sau reducerea și mai importantă a masei VS să conducă și la o îmbunătățire a disfuncției diastolice. Această ipoteză este susținută de date din literatura de specialitate care evidențiază că îmbunătățirea funcției diastolice prin IECA se corelează cu reducerea masei VS, și nu cu scăderea TA medii sau cu îmbunătățirea complianței vasculare [Shimamoto et al., 1996; Oren et al., 1996]. De asemenea, trebuie amintită în acest context investigația lui La Manna et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al. [1995], care au comparat un grup de pacienți transplantați renal spontan normotensivi cu un altul, de transplantați cu HTA moderată, aflați în tratament cu IECA. Prevalența și gradul HVS au fost similare în cele două grupuri, în schimb complianța diastolică a VS era net în favoarea pacienților tratați cu IECA. Până de curând s-au exprimat rezerve în legătură cu utilizarea IECA (dar și a antagoniștilor receptorului AT1 al angiotensinei II, sartanii) la pacienții transplantați renal. Se consideră prea riscantă, în sensul precipitării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
conversie prezintă un efect benefic cert asupra remodelării geometriei cardiace la pacienții transplantați renal. Acest efect este independent de cel antihipertensiv, însă este variabil în funcție de anumite caracteristici genetice ale individului, și anume polimorfismul genotipului enzimei de conversie. Efectul asupra disfuncției diastolice este clar legat de amploarea reducerii masei ventriculului stâng. Fistula arterio-venoasă (FAV). Prezența FAV reduce rezistența periferică sistemică, rezultând o creștere a volumului-bătaie și a debitului cardiac, mecanisme menite să mențină tensiunea arterială. Acest status poate însă să conducă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
viață sedentar [Jassal et al., 1998]. Alte simptome în afară durerii anginoase pot demasca prezența bolii arterelor coronare. Dispneea de efort poate fi sugestivă în acest sens, însă în cazul pacienților uremici, prezența concomitentă a anemiei, a disfuncției sistolice și diastolice a VS, a încărcării volemice și acidozei metabolice reduc substanțial specificitatea acestui simptom. Aritmiile, în special în cursul episoadelor hipotensive intradialitice, pot fi de asemenea o consecință a ischemiei miocardice [Wizemann, 1996]. Modificări electrocardiografice la pacientul uremic Electrocardiograma de repaus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cronică de volum sau cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb asociază disfuncție diastolică, cu afectarea umplerii diastolice. în aceste cazuri, presiunea telediastolică a ventriculului stâng este crescută, cu dezvoltarea congestiei pulmonare. Cauzele frecvente ale insuficienței cardiace hipodiastolice sunt reprezentate de ischemia miocardică și de hipertrofia ventriculară stângă. Cauza majoră a insuficienței cardiace la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb asociază disfuncție diastolică, cu afectarea umplerii diastolice. în aceste cazuri, presiunea telediastolică a ventriculului stâng este crescută, cu dezvoltarea congestiei pulmonare. Cauzele frecvente ale insuficienței cardiace hipodiastolice sunt reprezentate de ischemia miocardică și de hipertrofia ventriculară stângă. Cauza majoră a insuficienței cardiace la pacienții uremici, ischemia coronariană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu dezvoltarea congestiei pulmonare. Cauzele frecvente ale insuficienței cardiace hipodiastolice sunt reprezentate de ischemia miocardică și de hipertrofia ventriculară stângă. Cauza majoră a insuficienței cardiace la pacienții uremici, ischemia coronariană, se manifestă printr-o combinație de disfuncție ventriculară sistolică și diastolică. în acest caz, disfuncția sistolică e cauzată de obicei de un infarct miocardic anterior, precum și de scăderea contractilității miocardice prin ischemie. Disfuncția diastolică are drept cauză fibroza postinfarct, precum și scăderea distensibilității mușchiului cardiac prin ischemie. Activarea neuroumorală Reducerea debitului cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
insuficienței cardiace la pacienții uremici, ischemia coronariană, se manifestă printr-o combinație de disfuncție ventriculară sistolică și diastolică. în acest caz, disfuncția sistolică e cauzată de obicei de un infarct miocardic anterior, precum și de scăderea contractilității miocardice prin ischemie. Disfuncția diastolică are drept cauză fibroza postinfarct, precum și scăderea distensibilității mușchiului cardiac prin ischemie. Activarea neuroumorală Reducerea debitului cardiac și creșterea presiunilor de umplere determină activarea sistemului simpatic și a sistemului renină-angiotensină. Primele consecințe ale activării neuroumorale sunt creșterea rezistenței vasculare sistemice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
masei miofibrilare, a mitocondriilor și a colagenului interstițial. La nivel molecular au loc expresia genelor fetale și sinteza de proteine anormale. în cazul în care dilatația ventriculară continuă sau creșterea în grosime a peretelui ventricular este insuficientă, tensiunea sistolică și diastolică a peretelui rămâne anormal de ridicată. în consecință, procesele remodelative continuă, rezultând insuficiența circulatorie. Supraîncărcarea de volum și edemul pulmonar Creșterea volumului total este cel mai frecvent factor precipitant al edemului pulmonar acut la pacienții cu uremie cronică. O dată ce un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]