959 matches
-
astfel de enunțuri, propoziția-subiect urmează predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate realizate prin verbe devenite, prin diateză, impersonale sau prin expresii impersonale; sub aspect semantic, propoziția subiectivă este o convertire în subiect a unui „obiect” intrat sub incidența predicației, într-un enunț desfășurat în stil indirect: „Nu s-a aflat nici până astăzi unde a dispărut.” Topica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se află/este lângă pădure. 2. sensuri lexico-gramaticale (de gradul II: tranzitivitatea etc.) Regent: verb tranzitiv Funcție sint.: complement direct, indirect a vedea ceva; a aparține cuiva; a da ceva, cuiva 3. sensuri gramaticale (categoriale; categorii gramaticale de gr. II: diateza etc.) Regent: verb la diateza pasivă verb la diateză dinamică Funcție sint.: complement de agent complement indirect a fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția sint.: complement comparativ, Este mai fricos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
2. sensuri lexico-gramaticale (de gradul II: tranzitivitatea etc.) Regent: verb tranzitiv Funcție sint.: complement direct, indirect a vedea ceva; a aparține cuiva; a da ceva, cuiva 3. sensuri gramaticale (categoriale; categorii gramaticale de gr. II: diateza etc.) Regent: verb la diateza pasivă verb la diateză dinamică Funcție sint.: complement de agent complement indirect a fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția sint.: complement comparativ, Este mai fricos decât un iepure. Aleargă mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gradul II: tranzitivitatea etc.) Regent: verb tranzitiv Funcție sint.: complement direct, indirect a vedea ceva; a aparține cuiva; a da ceva, cuiva 3. sensuri gramaticale (categoriale; categorii gramaticale de gr. II: diateza etc.) Regent: verb la diateza pasivă verb la diateză dinamică Funcție sint.: complement de agent complement indirect a fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția sint.: complement comparativ, Este mai fricos decât un iepure. Aleargă mai repede decât un iepure
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simultană acțiunii verbului: „Și mi-am săpat odaia departe subt pământ. Afară bătea ploaie. Afară era vânt.” (T. Arghezi) Observații: Dacă verbul își află limita acțiunii pe care o exprimă în chiar sfera subiectului, așa cum se întâmplă când este la diateza reflexivă, funcția de complement direct se suspendă: „Prieten al adâncului, tovarăș al liniștei, joc peste fapte, câteodată prin fluier de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a pronumelui reflexiv, când complementul dirert, un complement intern, este expresia sintactică a sensului de „obiect pasiv”, conținut morfologic de diateză: „Dar el nu se zugrăvește numai pe sine, o zugrăvește și pe ea.” (G. Ibrăileanu), „Mă uitasem pe mine, cel de ieri...” (G.M. Zamfirescu) " Se adunau în râsul meu, în plânsu-mi / De mă uitam răpit pe mine însumi." (Eminescu) Dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se zugrăvește numai pe sine, o zugrăvește și pe ea.” (G. Ibrăileanu), „Mă uitasem pe mine, cel de ieri...” (G.M. Zamfirescu) " Se adunau în râsul meu, în plânsu-mi / De mă uitam răpit pe mine însumi." (Eminescu) Dacă se află la diateza pasivă, verbul atribuie numelui (pronumelui)-obiect calitatea sintactică de subiect gramatical: „Departe de câmpie se văd arcuri zdrobite, fâșii de steaguri, apoi un cusciug mare-mare se ridică și o pară grozavă înfiorează cerul...” (Al. Russo) • când determină verbe de aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă un număr limitat de combinații: L-am trecut strada. Verbul dezvoltă, de fapt, în asemenea sintagme, o mutație în planul său semantic; devine verb cauzativ / factitiv: L-am făcut (ajutat) să treacă strada. Când se află la una din diatezele reflexivă, reciprocă sau pasivă, aceste verbe cer numai realizarea celui de-al doilea complement direct, al conținutului ilocuțional: „Mă uit în cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diatezele reflexivă, reciprocă sau pasivă, aceste verbe cer numai realizarea celui de-al doilea complement direct, al conținutului ilocuțional: „Mă uit în cer, mă uit în pământ, M-am întrebat cine sunt.” (T. Arghezi) Când verbele tranzitive se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oră mă schimbă și fiece pas mă apropie-n taină de cel ce voi fi totdeauna!” (A.E. Baconsky, 27) • adverbe relative; introduc în frază completive indirecte mai ales când regentul este un verb pronominal sau un verb întrebuințat la diateza reflexivă: „Ca să vadă-un chip se uită / Cum aleargă apa-n cercuri.” (M. Eminescu, I., 72), „Te duci și ani de suferință / N-or să te vază ochi-mi triști, Înamorați de-a ta ființă, / De cum zâmbești, de cum te miști
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent - de conținutul lexical al unor verbe care implică participarea a doi protagoniști în reciprocitate la desfășurarea acțiunii pe care o exprimă: Au stat de vorbă unul cu altul. sau de sensul gramatical al verbului dat de situarea lui la diateza reciprocă: Se caută de ani unul pe altul. Dacă verbele cu sens reciproc prin conținutul lor (lexical sau gramatical sunt întrebuințate la singular, complementul lor semantic se realizează sintactic prin complementul sociativ: Mihai a stat de vorbă/s-a înțeles
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cu tranzitivitate indirectă: „Trebuie să avem încredere deplină unii în alții.” (Z.Stancu, Șatra, 192) • sau adjective: „Și de dragi unul altuia/ Ei din ochi se prăpădesc.” (M. Eminescu, I, 95) Verbul regent se află cel mai adesea la diateza reciprocă; complementul de reciprocitate este atunci prelungirea sintactică a sensului de reciprocitate marcat prin morfemul de diateză: „Câtva timp s-au privit unul pe altul, parcă fiecare ar fi așteptat să înceapă celălalt.” (M. Eliade, 554) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjective: „Și de dragi unul altuia/ Ei din ochi se prăpădesc.” (M. Eminescu, I, 95) Verbul regent se află cel mai adesea la diateza reciprocă; complementul de reciprocitate este atunci prelungirea sintactică a sensului de reciprocitate marcat prin morfemul de diateză: „Câtva timp s-au privit unul pe altul, parcă fiecare ar fi așteptat să înceapă celălalt.” (M. Eliade, 554) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de reciprocitate, în esența sa o variantă a complementului direct sau indirect, concretizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
redundantă; complementul de reciprocitate reia, în mod analitic (unul cu altul) sau chiar sintetic (între ei/ele) sensul exprimat deja lexical, eventual la nivelul unui prefix specific: Cele două valori se intercondiționează una pe alta. sau gramatical prin sensul de diateză: Cei doi studenți s-au împrietenit unul cu altul. Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • pronume personale: „Judecătorii și victimele s-ar fi schimbat între ei.” (O. Paler, Viața..., 251) b. dezvoltat; se realizează prin sintagme formate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Baconsky, 53) Identitatea sintactică a complementului de reciprocitate este fixată de structura specifică a sintagmei prin care se realizează (când are structură dezvoltată: pron. neh. unul-nom.+prep.+altul-acuz./unul-nom.+altul-dativ), în împletire cu situarea verbului regent, cel mai adesea, la diateza reciprocă: s-au plictisit unul de/pe altul; s-au despărțit unul de altul; și-au luat rămas bun unul de la altul; și-au dat „bună ziua” unul altuia. COMPLEMENTUL COMPARATIV (DE COMPARAȚIE)TC "COMPLEMENTUL COMPARATIV (DE COMPARA}IE)" G.A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
picătură în raport cu nemărginirea?” (M. Eminescu, P.L., 25), „Față cu ceea ce s-a petrecut în dimineața aceea de vineri, toate celelalte «ântâmplări» pălesc definitiv.” COMPLEMENTUL DE AGENTTC "COMPLEMENTUL DE AGENT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă), la diateza pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își luaseră pâine cu ei și pălincă Și niște slană de anul trecut Învelită-n ziarul dominat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ” al acțiunii verbale este sintactic complement de agent • obiectul „pasiv” al acțiunii verbale este sintactic subiect, funcție pe care i-o impune și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost tradus Poemul. $compl. gram. - de agent$$ sens pasiv $subiect gramatical$$ $subiect gram.$$ $complement gram. - direct$$ - de agent$$ El a tradus poemul. - construcție activă Poemul a fost tradus de el. - construcție pasivă Necesară împlinirii câmpului semantico-sintactic deschis de verbul la diateza pasivă (sau de adjective), realizarea funcției de complement de agent este cerută de desfășurarea raportului general-particular în procesul de cunoaștere și comunicare a cunoașterii. Când funcția de complement de agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne implicită în sfera cunoașterii ambilor protagoniști ai actului lingvistic (subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o zi la alta să fiu ridicat de-acasă, sau toți împreună să fim arestați la redacție.” (M. Preda, Viața ..., 299) Când diateza pasivă a verbului regent se exprimă prin pronume reflexiv, complementul de agent rămâne, în general, nerealizat sintactic, interesul comunicării fiind concentrat asupra acțiunii verbale și a subiectului gramatical: „De câte ori era chemat la interogatoriu i se atrăgea atenția să scrie mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectiv, substantiv etc.), și complementul, și circumstanțialul se grupează cu același tip de regent (verb, interjecție, adjectiv), dar la cel de-al doilea nivel (al sensurilor lexico-gramaticale de gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții reacționează (și sunt generate) în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de trandafiri. etc. Funcția de circumstanțial este cel mai adesea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de trandafiri. etc. Funcția de circumstanțial este cel mai adesea o complinire facultativă a verbului (mai rar, a interjecției, adjectivului sau adverbului), atât pentru întregirea planului semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân loc de pereț, „Am văzut-o pe Maria” șcu fetițaț. Numai când se află la diateza reciprocă, sau când planul său lexical implică ideea de reciprocitate sau numai asociere, verbul regent cere cu necesitate, când este întrebuințat la singular, realizarea concretă a funcției de complement corelativ (sociativ): „El s-a întâlnit ieri șcu mineț”, „El a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Da’te mătură Tazlău, domnișorule, ca pe-o așchie, cu cal cu tot, răspunse moșneagul...” (C. Hogaș, 274), L-a întâlnit fără ea la concert. Când planul semantic al verbului regent (prin conținutul său lexical sau prin situarea lui la diateza reciprocă) implică desfășurarea acțiunii în reciprocitate (sau asociere), realizarea complementului sociativ este cerută de necesitatea împlinirii semantice a câmpului sintactic deschis de verb: „N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede...” (I.L. Caragiale) În absența complementului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
între a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]