1,336 matches
-
se poate manifesta violența sunt numeroase și au, de regulă, aspecte specifice. Ne vom ocupa în cele ce urmează de formele de violență în grupul familial. Violența în familie se poate manifesta sub forme diferite. Ea are la bază atitudinea dictatorială, autoritară, a „șefului”, bărbatul-soț și tată, în raport cu ceilalți membri ai familiei sale. În aceste condiții femeia - soție și mamă - și copiii vor avea statut de „supuși”. Ne găsim în fața unui model cultural ancestral care persistă. Bărbatul este „șeful familiei”, întruchipând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la o „deplasare” a „formelor” și „instituțiilor” sociale în raport cu „modelele tradiționale”, la o schimbare atât a lumii, cât și a oamenilor. Puterea este transferată de la persoana dictatorului (arhetipul Tatălui tiranic și dominant) la Grupul de interese (arhetipul oligarhic), iar „presiunea dictatorială” devine „acțiune managerială”. În locul „voinței” unice și absolute, intervine „sistemul de relații”, de factură birocratică, al „rețelei de conducere”, care va antrena o multiplă subordonare în lanț și, o dată cu ea, corupția celor care gestionează sistemul. Tot acest complicat sistem de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mijlocul anului 1936. Se inițiază anchete și numere tematice de interes larg: Pace și război (1933), Ce gândiți despre acțiunea rasistă a lui Hitler? (1933), Stânga sau dreapta (1934), Vreți dictatura? De ce? Cu cine? (1934), Dictatură și democrație (1936). Regimurile dictatoriale sunt respinse principial, în anii 1933-1935 atitudinea antinazistă a V. fiind mai radicală chiar decât a multor periodice de extremă stânga. Fenomenele politice sunt abordate însă și prin specii situate la frontiera cu literatura: reportaj, viață romanțată, eseu. Reportajul își face
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
care susține că „România a realizat cu exces democrația”, de unde s-ar trage toate relele. În alte variante acesta e „mitocănașul parizianizat”, „încarnare a mediocrității meridionale” (Băiat deștept), superficial și prezumțios, diletant, snob, cu dispreț față de inteligența cultivată, clientul doctrinelor dictatoriale, care consideră arta o chestiune pur personală, sentimentală, neînțelegându-i specificitatea (Literatura ca păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
deplasările implică o serie de riscuri pe care angajatul le accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă, ritm impus, orar prelungit, nivel de responsabilitate și decizie, automatizare excesivă, ambiguitatea sarcinii sau a rolului, control redus, perspective de avansare. Atât conflictul cât și ambiguitatea rolului
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile fundamentale și libertățile omului, la libertatea de opinie, de exprimare, de întrunire, de acțiune social-politică etc. Semnificativ este faptul că aceste instituții apar, proliferează și funcționează în interiorul statelor totalitare, sub regimurile dictatoriale din deceniile VII și VIII ale secolul XX, iar prezența lor a stârnit numeroase acțiuni de protest, polemici și dispute politice, sociale și juridice. Cu toate aceste, instituții psihiatrice represive menționate își au originea în legea privind „Regimul alienaților și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excesive” a învățământului liceal sub regimul comunist, au fost eliminate numeroase discipline vocaționale (s-a ajuns și la excese neraționale, ca în cazul reducerii numărului de ore de chimie pe motiv că această disciplină reprezintă profesia unui membru al cuplului dictatorial!); - noile tehnologii influențează permanent curriculumul în învățământul contemporan: asistăm la pătrunderea în curriculum, la toate nivelurile învățământului și în majoritatea instituțiilor de formare vocațională, a informaticii și computerului, impuse de previzibila informatizare a societății, pe care, firește, curriculumul, în special
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ea? Faptul că respectiva măsură reprezenta o inițiativă de cel mai înalt nivel este dovedit de însăși forma ei de promovare publică: nu o lege impusă de forul legislativ al țării, ci un decret ce inițiază șirul lung al practicilor dictatoriale. Nefiind ușor de refăcut procesul mental al unei decizii politice, psihologia a fost și rămâne „o zonă dificilă a cercetării istorice” (Lynch, 1994, p. 85). Conform mărturiei unuia dintre apropiații lui Ceaușescu, decretul antiavort a fost adoptat pentru că liderul român
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca psihologi, sociologi. Apoi, în primăvara lui 1982, a explodat bomba MT (Meditația Transcendentală), motiv pentru desființarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A fost o „afacere” mult comentată în cercurile intelectuale din România și de presa occidentală, tipică regimurilor dictatoriale. O reprimare manipulată, asemănătoare cu înscenările staliniste împotriva pedologiei, „demascată” ca „pseudoștiință” în 1936. În România, secretele „afacerii MT” au fost dezvăluite, nu în întregime, imediat după explozia din decembrie 1989. Două instituții separate se ocupau de studiul și formarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a demonstra- prin raportarea la „puritatea liniei politice și ideologice”, care trebuie apărată cu dârzenie- cine deține puterea și cum trebuie folosită aceasta împotriva „dușmanilor” reali sau prezumtivi. Analiza unor astfel de evenimente exemplare facilitează înțelegerea mecanismelor intrinseci ale sistemului dictatorial. Lucrul acesta nu se realizează decât în timp și cere distanță critică față de evenimentele ca atare. • „Afacerea Meditației Transcendentale” a cunoscut la vremea respectivă o largă răspândire în rândurile opiniei publice. Au contribuit la aceasta nu numai propaganda oficială, ci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să le facă față, deoarece nu și‑a format abilitățile necesare cu ajutorul cărora să acționeze și să se apere. Părinții autoritari au în general o voință puternică și manifestă tot o formă de hiperprotecție, controlându‑și copiii într‑o manieră dictatorială. Acești părinți stabilesc reguli care trebuie respectate fără prea multe explicații, iar copilul este transformat într‑o marionetă, dirijat permanent, fără să poată să‑și asume responsabilități și inițiative și fără să‑și dezvolte capacitatea de decizie și acțiune, necesare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din Cluj-Napoca. În 1993-1994 a beneficiat de o bursă la Universitatea Catolică din Milano pentru pregătirea unei teze de doctorat despre poezia lui Umberto Saba. Participă la evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Cluj, citind mulțimii poezii din ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în 1985. Primele încercări poetice îi apar în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
dări de seamă biografice, glose pe marginea vieții din jur și a propriilor trăiri. Ele se hrănesc dintr-un acut sentiment al derizoriului existențial, dar și dintr-o atitudine radicală în fața răului social și politic. Astfel, textele din ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în perioada ceaușismului agresiv, exprimă laconic și percutant oprimarea ființei în universul totalitar, ale cărui mecanisme s-au infiltrat malefic în conștiințe. Aici tonul devine parodic, demistificator, poetul dând în vileag absurdul totalitarismului prin mimarea logicii strâmbe și a
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
Franța. Va ajunge, alături de Cicerone Ionițoiu și alții, un luptător pentru cunoașterea în Occident a dramelor poporului român și a victimelor lagărului comunist. Membru fondator al Asociației Deținuților Anticomuniști Români, cu sediul la Paris, participă la manifestările organizate împotriva regimului dictatorial din România. Cartea Testamentul din morgă, scrisă în țară, va fi dată în manuscris lui Eugen Ionescu în 1978, când R. face o călătorie în Franța. Publicată curând după aceea în foiletonul „Cuvântului românesc” din Hamilton (Canada), este difuzată în
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
măștile născocite de aceștia pentru a se apăra de reverberațiile propriei individualități și prin predilecția pentru discursul de „un platonism proustianizat” (descoperirea sinelui ultragiat prin comentarea îndelungă a „ideilor” obsedante pentru personaj), iar în cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea conflictelor între principii antitetice etc. Uneori acest remarcabil studiu păcătuiește prin redundanță, autorul lui reluând aceleași observații în alți termeni, obsesia fiind, probabil, nevoia „demistificării” integrale a operei supuse analizei. În
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
aflată într-un punct de criză a evoluției sale. Ea are de ales între mai multe strategii de organizare socială: o strategie conservatoare, care menține structurile feudalo-capitaliste și neocolonialiste, căutând eventual să le adapteze la noile condiții, printr-un regim dictatorial sau o strategie revoluționară orientată spre desființarea structurilor feudalo-capitaliste, lichidarea dependenței economice și politice față de marile puteri, modernizare și dezvoltare socială. Fiecare dintre aceste strategii va avea propriile sale cerințe funcționale: suprimarea manifestărilor de nemulțumire populară, suprimarea activităților politice orientate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tinde să se caracterizeze prin structuri democratice de organizare. Prin funcționarea sa, ea va tinde să transfere aceste structuri asupra întregii societăți, să exercite o presiune mai generală spre democrație. De aici și incompatibilitatea structurală dintre subsistemul științei și structurile dictatoriale, opresive de organizare socială, așa cum argumentează Edward Shils în analiza sa asupra sistemelor politice din țările lumii a treia (Shils, 1968). Armata, dimpotrivă, difuzează structuri mai degrabă autoritare (a se vedea regimurile militare). Mai mult, fiecare subsistem presează în sensul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viață capabil să transfigureze omul, creștinismul se mărginește la funcția de legiuitor al unei conștiințe frigide, rigide și, cu orice ocazie, vinovate. Din cotloanele fricii fără speranță și ale frustrării de plăceri, în absența pregustării eshatonului s-au născut nevoile dictatoriale ale confortului materialist 1. Abia în acest fel și abia mai târziu apare negarea persistentă a revelației atât ca actualitate, cât și ca posibilitate 2. Sentimentul modern al triumfului puterii umane asupra puterii naturii alungă orice umilință 3. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fenomene asemănătoare în țările care dau tonul democrației contemporane, mai cu seamă după ce și acestea au trecut prin experiențe oarecum similare, deși evident mult mai blânde, ca mccarthysmul - ca să nu mai vorbim de perioada regimurilor interbelice de dreapta, autoritare ori dictatoriale, încă intens discutate. În plus, de multe ori, autorii instrumentați ideologic sunt la antipodul intelectual și etic al celor care-i utilizează (îndeobște cinic); simțindu-se manipulați și recuperați, unii iau distanță față de emulii abuzivi - dacă nu se lasă prinși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
instrument pentru producerea probelor de vinovăție în justiție, act pe care filosoful l-a apreciat în mod deosebit. Două secole mai târziu, mulți oameni au fost condamnați la moarte sau la cele mai grele pedepse în procese intentate de regimuri dictatoriale, pe baza unor mărturii obținute prin tortură sau prin alte modalități de presiune fizică și psihică extremă. Cei care depuneau asemenea mărturii știau bine ce fac. Ei nu erau oameni lipsiți de orice simț moral, ci oameni înfrânți din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
împrejurarea că în viață întâlnim adesea criminali și oameni care înșeală 33. Kant nu ar fi acordat destulă greutate nici constatării, care a fost impusă conștiinței morale ca o realitate tragică îndeosebi de experiențe istorice mai recente, că în sisteme dictatoriale opresive oamenii cei mai buni trebuie să accepte compromisuri pentru a promova cauze față de care se simt moral angajați 34. Atunci când a formulat legi morale, înțelese drept reguli de comportare ce trebuie urmate necondiționat, el nu ar fi ținut seama
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
151 și pp. 347-348. 39. Vezi Immanuel Kant, Religia în limitgele rațiunii pure, ed. cit., pp. 44-50. 40. Pentru un studiu de caz în acest sens, vezi M. Flonta, „Colaborare sau ieșire din scenă? Situația dilematică a elitelor în regimuri dictatoriale, ilustrată de cazul Heisenberg”, în Revista de Filosofie nr. 5-6/2002. 41. Ca venerat profesor al Universității din Königsberg, Kant a resimțit nu puține din vicisitudinile timpului sub fața lor cea mai suportabilă. Trupele rusești de ocupație le-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
trebuie să apreciem presa și cartea politică din România comunistă, unde greșelile de tipar erau o rara avis, tocmai datorită faptului că erau mulți corectori, redactori și cenzori, foarte atenți În meseria lor. 2. Comedia erorilor de tipar În regimurile dictatoriale, o greșeală scăpată de cineva Îl putea costa serviciul. Am cunoscut un redactor de la un ziar central care a fost dat afară pentru că În titlul de pe prima pagină a ziarului, „Tovarășul Nicolae Ceaușescu va face o vizită de lucru În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Române, Uniunea Femeilor Române din România Mare - în vederea dobândirii drepturilor lor integrale. Pentru al patrulea deceniu al secolului XX, am pus accentul pe textele care reflectă strădania asociațiilor și reuniunilor de femei de a apăra valorile democrației în fața amenințării regimurilor dictatoriale, fie de extremă dreapta, fie de extremă stânga. Cercetarea noastră a fost mult îngreunată de condițiile precare de documentare. Fondurile bogate și valoroase din Arhivele Naționale ale României nu sunt accesibile decât parțial, mai ales cele care privesc perioada 1944-1948
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeilor și a reprezentării lor în organele legislative supreme ale țării, în condițiile în care în viața politică românească din al treilea deceniu al secolului trecut se confruntau orientările favorabile întăririi democrației parlamentare cu cele care se pronunțau pentru regimuri dictatoriale, de dreapta sau de stînga. În Ungaria, Horthy își instaurase încă din 1920 dictatura, alimentând puternicele tendințe de revizuire a granițelor stabilite prin Tratatul de la Versailles. Regimurile dictatoriale fasciste din Italia, Portugalia, Grecia, dar, mai ales, din Germania reprezentau o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]