9,048 matches
-
prietenii noștri vor crede că am devenit hitlerist din anumite rațiuni de oportunitate. Adevărul este că sunt anumite realități aici care-mi plac și sunt convins că lichelismul autohton ar putea fi înăbușit, dacă nu distrus, printr-un regim de dictatură"). Și sînt se poate înregimenta activ mișcării naționaliste legionare, preferînd, de aceea, să părăsească definitiv țara, plecînd cu o bursă de studii în Franța. S-a întîmplat, așadar, ca autorul unei cărți fundamental favorabile extremei drepte românești să nu fie
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
întîmplat, așadar, ca autorul unei cărți fundamental favorabile extremei drepte românești să nu fie și un militant al ei încadrat politic. Dar pînă atunci, Cioran, prin articole și cel puțin o carte, s-a asamblat, doctrinar, mișcării legionare, prin elogiul dictaturii, blamul aruncat democrației și prin xenofobie antimaghiară și antisemită. Un întreg capitol, cel de al patrulea, din cartea din 1936, este dedicat așa-numitului "colectivism național", unde antisemitismul e o prezență acută. Paragraful din cartea d-nei Marta Petreu "Cioran și
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
un mic "studiu de caz" asupra unui fenomen de masă, pe care l-am putea numi fenomenul "nostalgia după Ceaușescu". În acest scop ne vom sluji de nimeni altul decât de Valéry. El pretindea că orice sistem social tinde spre dictatură, deoarece impune o ordine străină naturii umane. Dar asta încă nu ar fi nimic. Părintele Domnului Teste continua cu o afirmație șocantă la prima vedere, dar nu lipsită de o anume verosimilitate: persoana care îl egalează pe un artist e
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
conducător unic și infailibil apare aproape ca o necesitate pentru o "biată" țărișoară ca a noastră. Și mai e ceva: în ce alte timpuri am visat mai mult, ne-am imaginat viața altfel decât era în realitate, dacă nu sub dictatură? Să visezi nu numai că ai găsit telemea de 18, bere rece și o țigară Kent căzută din cer, dar să visezi chiar că îl omori, cu mâna ta, pe dictator. Ce poate fi mai frumos? Nu spuneau cei vechi
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
credeau la fel. Erau "echinoxiști", chiar dacă nu toți făceau parte din redacție, erau în grupul clujean de autori tineri care se revendicau estetic de la modernitatea europeană, de la modernismul târziu, crescut dintr-o cultură bine asimilată, într-o vreme dură, a dictaturii ideologice ceaușiste. Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea fac o excelentă echipă de foști și pereni "echinoxiști") și Familia unde Ion Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
se relatează că au crezut în victoria lui Hitler, iar Sadoveanu și Arghezi apar tratați mai cu seamă prin prisma cunoscutei lor arghirofilii (pe care ulterior a învederat-o și un Marin Preda). I anului 1965. Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București, 411 pag., preț 85.000 lei
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
în exilul îndepărtat - nici o întrebare! Nici o tresărire. Ana Blandiana era, aici, ceea ce, pare-se, nici d-sa nu și-a dorit să fie: o personalitate, nevoită a apăra structuri și rezultate politice în care nu era implicată. României în anii dictaturii comuniste rămînea într-un plan secundar. Și totuși, discuția ar fi putut continua, pe aceeași temă... Chiar astăzi, în cursul atîtor ani după 1989, procesul continuă: neacceptarea (sau ținerea la distanță) a celor care ar fi putut fi "utilizați" cu
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Z. Ornea După 1990 specia pe care teoria literară o numește literatură subiectivă a avut cîștig de cauză la noi. Probabil interdicțiile cenzurii din deceniile dictaturii n-a lăsat-o să existe cum îi era voia. Deodată, piața cărții a fost efectiv invadată de acest tip de literatură. Jurnale, memorii, amintiri au pătruns în prim-plan, chiar în dauna literaturii ficționare. Mărturisesc că îmi place să
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
spitalul Colțea în 1953 și continuată, apoi, la Spitalul Fundeni. S-a trecut, astfel, de la intervenții episodice la preocupare constantă și cît de profitabilă ar fi fost, în acest scop, posibilitatea frecventării unor centre specializate din străinătate. Dar stupiditățile anilor dictaturii comuniste s-au opus și de astă dată progresului. Apoi s-a înființat Spitalul Fundeni (unde a fost mutată clinica de chirurgie de la Colțea) croit după proiecte grandioase, dar mereu reduse din meschine motivații de economie. Dar, cu sprijinul prof.
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
sincer chiar și în materie de marxism-leninism, ar putea sfîrși mărturisind unele lucruri, la care anchetatorii vor să ajungă". Nu credem nici că se poate vorbi, la modul grav, despre "inteligența" acestui superoportunist și supercolaboraționist, nici Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București, 411 pag., preț 85.000 lei
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
ororii concentraționare. Am recitit Stațiunea pentru trimiterile critice la realitatea cruntă de până în 1989. Dar și cu gândul să îi găsesc un corespondent în literaturile europene vecine nouă, românilor. Nu pot face abstracție de procesele spirituale ce au anticipat căderea dictaturilor din Estul Europei. Fapt este că Alexandru Ecovoiu a avut ingeniozitatea să descopere o formă de paroxism în minciună și orgoliu criminal surprinsă în personaje generice. Cartea sa, incontestabil temerară, activ polemică ia în răspăr versatilitatea limbajului incorporat în discursul
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
travaliu pentru care nu avea chemare, care nu-l exprima: "nu eram un om de litere...". Ca și: Nu eram pur și simplu "literat", dar trebuia să fac o astfel de figură, să simulez, să pot supraviețui". Așa încît răsturnarea dictaturii a corespuns pentru dl Marino unui simțămînt de specifică ușuare: Am putut deci, după '89, să îmi afirm neaderența la literatură". Inevitabil, gîndul ni se îndreaptă spre profesiile slujite fără credință, precum în cazul unui sacerdot ateu. Cum a fost
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
de premier și, de atunci, devine un adversar constant al regelui Carol al II-lea. Autorul biografiei lui Carol pe care o comentez, Paul D. Quinlen, crede că regele Carol al II-lea nu avea o ideologie clară și că dictatura sa regală, pe care a instaurat-o în februarie 1938, nu îi stătea în gînd la începuturile domniei sale. Cred că nu are dreptate. De fapt regele, chiar de la urcarea sa pe tron, a urmărit, tenace, acest proiect. Liberalii, ce-i
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
parte de o conjunctură extrem de favorabilă: depresiunea crizei economice. Și, astfel, cei patru ani de guvernare tătărăsciană au rămas cunoscuți drept cei mai înfloritori economic din întreg interbelicul. Dar regele nu renunțase la vechiul său proiect al instaurării propriei sale dictaturi, mai ales cînd, în Europa, acest model era funcțional, nu numai în Germania și Italia, dar și în Polonia, Iugoslavia, Ungaria, Turcia. Așa că spre finele lui 1937, venind sfîrșitul guvernării de patru ani a guvernului său, deși a știut să
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
se putea alcătui nici un guvern Goga, pe care l-a suportat 44 de zile. Și, în 11 februarie 1938, sub masca unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea, în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă Constituție, un unic partid, condus de suveran, și un parlament de fațadă. Trei ani a durat regimul dictaturii personale a regelui. Din păcate pentru el, a venit, cu formula sa
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
în care șapte foști premieri erau miniștri fără portofoliu, instaurează, în țară, dictatura regală, care abrogă Constituția din 1923, pluripartitismul, creînd o nouă Constituție, un unic partid, condus de suveran, și un parlament de fațadă. Trei ani a durat regimul dictaturii personale a regelui. Din păcate pentru el, a venit, cu formula sa, prea tîrziu. Vremurile se aspriseră mult și perioada interbelică se apropia de sfîrșit. Germania și Italia se pregăteau de război, garanțiile politice pentru noi ale Angliei și Franței
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
chiar îndepărtat, va îngădui și supraviețuirea culturilor popoarelor mari și mai mici. Dar nu uit că filosoful Rădulescu-Motru era, în 1948, cufundat în pesimism. El, filoantonescian, judeca, și în 1948, după prăbușirea hitlerismului, negativ gestul celor care au condus înlăturarea dictaturii militare antonesciene, trecînd de partea foștilor inamici. Și asta numai pentru că puterile apusene au cedat România Rusiei sovietice. Dar a existat, în august 1944, altă cale de ales pentru România și n-am fi pierdut Ardealul pentru totdeauna dacă acceptam
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
1982, p. 586)... I se pot aplica celui ce a pus în scris sensuri atât de precise ale chinului unui popor întreg remarca lui Gh. Grigurcu la Zidul martor: Notificând suficiente date ale crudei, multilateral dezvoltatei suferințe obștești sub regimul dictaturii, autoarea se situează pe sine în mijlocul lor, în calitate de centru moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia română contemporană, I
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
suprarealistă ar părea, această ipoteză merită mai mult de-o simplă respingere printr-o glumă. în primul rând, Iliescu și Franco au în comun destul de multe lucruri. Ambii s-au născut în democrații și ulterior au pus umărul la instaurarea dictaturii în țările lor. Ambii au avut - în faze diferite ale evoluției - puteri absolute. Ambii au provocat războaie civile, ambii au reprimat sângeros mișcările de protest. Și ambii au făcut, în ultima fază a existenței lor, eforturi de a-și democratiza
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
au făcut, în ultima fază a existenței lor, eforturi de a-și democratiza țările. Lumea își amintește mai puțin anii din urmă ai lui Franco, de construcția politică pe care-a edificat-o, astfel încât după o jumătate de veac de dictatură - când sângeroasă, când permisivă - Spania a revenit la monarhia constituțională. Adică la o formulă de conducere care în Europa ultimului secol a dat roade excelente. în felul acesta, imaginea primului Franco - dictatorul crud, care și-a târât țara mai întâi
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
PNȚ avea, în această ultimă cerință, un plan mai demult elaborat și care prevedea sancționarea drastică nu numai a celor ce au colaborat cu legionarii și regimul lui Ion Antonescu, ci și a celor care au ocupat demnități pe vremea dictaturii carliste. Era un plan la care aderase și PNL - Dinu Brătianu. Această din urmă prevedere presupunea că, dacă ar mai fi trăit, trebuiau sancționați N. Iorga, Armand Călinescu, dar și toți încă în viață. Vizați erau Gh. Tătărescu (de la liberali
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
adică organismul național de unele plăgi virulente și nu să infectăm definitiv atmosfera înălțătoare a marei redresări naționale". Peste alte două zile adăuga: "Mai știm că în intențiile guvernului este și faptul de a suspenda toate gazetele care au servit dictaturii, autorizînd, de la caz la caz, numai pe acelea care ar justifica serviciile lor democratice". La 13 septembrie 1944 revenea, scriind în același spirit: "Situarea pe o linie antifascistă externă, adică adoptarea poziției ocupate de Marea Britanie, de Statele Unite și de Rusia
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Și două zile mai tîrziu, cerea, în spiritul planului Maniu: " Fiecare domn care a îmbrăcat cămașa FRN-ului, cămașa verde sau cămașa antonesciană, cînd este luat din scurt are o scuză tipică la îndemînă. El a fost înalt funcționar al dictaturii, dar a servit numai aparent regimul, în realitate el era agent, el îl submina, el informa cutare țară străină și astăzi aliată, așa cum bine îi stă românului "imparțial". Slabă scuză, tristă scuză." Din 20 septembrie 1944 a semnat ciclul de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
registrul de procese verbale ale ședințelor lui, studiat de Barbu Cioculescu. În 1950 însă, filiala românească a organizației mondiale a scriitorilor a fost desființată, fiindcă apărarea libertății de expresie și a drepturilor civile nu putea fi decît o "activitate dușmănoasă" dictaturii comuniste (ce a umplut închisorile și cu scriitori). Ulterior, filiala românească a funcționat totuși ani buni (cu Geo Dumitrescu, secretar), deși strict controlată de către PCR. Abia în 1990 PEN-Clubul român și-a putut relua activitatea în mod normal, sub președinția
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
Ț.C.D.-ul ca pe o formațiune restauratoare - eventual a monarhiei - dar în orice caz a unei autentice democrații. Extraordinara prestație a lui Corneliu Coposu, purtătorul de torță al trecutului de luptă al partidului renăscut, care se opusese mai multor dictaturi, garanta o fațadă. În realitate, P.N.Ț.C.D.-ul s-a realcătuit cu lentoare, în sărăcie materială și mobilizând un segment electoral destul de redus - vezi rezultatele primelor alegeri prezidențiale, când Ion Rațiu a cules mai puțin de trei la sută
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]