586 matches
-
seara, după care cei mai bazați chemau un taxi și se prăbușeau în el. Cioflingarii, majoritar tineri, care mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema asta pentru o săptămână -, nu aveau altceva de făcut decât să-și târâie burțile diforme peste pășunea din fața școlii, până la stația lui 102. În acele clipe toată lumea era mulțumită, chiar și organizatorul festinului, care trebuise să se împrumute de la bancă pentru a face față apetitului intelectual al colegilor săi. Ce importanță mai avea chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
intertextual, prin ironie / autoironie - ehe, unde ne sunt cărăbușii -, dar și resemnarea - asta e -, două dintre manifestările sinelui, care traversează continuu, îngemănate, scrisul lui Liviu Ioan Stoiciu. Ca și alți poeți de orientare postmodernistă, reliefând, paradoxal, frumosul escamotat în pântecul diform al realității, prin urâtul omniprezent, eul liric își trădează, printr-un imaginar hiperbolic, lăuntrul dionisiac, al cărui organ este ochiul-larvă-de-foc alnebuniei, care îi face tot mai incomod lanțul din dreptul gâtului, riscând / tinzând să-i aneantizeze centrul atenției, îndreptate spre
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
acelea, prin aburul alcoolului, i se părea absurd, caraghios că sperase vreodată să se consume căsătoria. Între Dorothy și el existase o incompatibilitate fizică absolută. Uniunea sexuală dintre ei ar fi fost la fel de imposibilă cum fusese recent și pentru curcanii diformi pe care soția lui era silită acum să-i înmulțească prin inseminare artificială: pieptul lor producător de carne fusese mărit în așa hal de-a lungul anilor prin injectări de chimicale și împerecheri selective, încât organele lor sexuale nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
văzu tot ce voia să vadă, tuși tare, de două ori la rând. Michael se trezi speriat și, focalizându-și ochii somnoroși, se pomeni că privește un chip care ar fi vârât groaza în inima multor bărbați mai puternici. Slab, diform și nesănătos, exprima în același timp meschinărie, o inteligență înceată și, poate cel mai cutremurător, faptul că nu puteai avea deloc încredere în el. Era un chip din care orice urmă de dragoste, compasiune sau orice alte sentimente omenești fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și stiliștii pot deveni obsedați de plasarea unei virgule, de greutatea unui punct și virgulă. (...) Da, există și un astfel de animal ca un nestilist. Numai că nu sînt scriitori. SÎnt dactilografi. Dactilografi care Înnegresc kilograme de hîrtie cu mesaje diforme, oarbe și surde”. „Stilul (În literatură) este o amprentă a sufletului la fel de precisă, de unică, Întocmai cum amprenta degetului reprezintă actul de identitate al criminalului.” (Andrei Bitov) „Amprentele e cînd punem mîna pe clanță, rămîn degetele acolo și le găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dincolo de palmierii pitici, fabrici de tutun și de băuturi alcoolice, cluburi de noapte. Unde bea și fumează Evora, de o urîțenie greu de definit, cu privirea sașie și cele aproape o sută de kilograme pe care și le poartă desculță, diformă, totul șters Însă complet de vocea ce plutește În melancolia, Sodade, irepresibilă, sfîșietoare, cu surdină, a unei muzici de port fără viitor recuperabil, unde se Întîlnesc fado-ul local mai Încărcat de tristețe decît cel lisabonez, În dialect exotic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ochelari de mort, și seamănă cu Bârlădeanu. În consecință, au făcut toți patru o Fotografie de grup cu doamnă. Iar patrioții ne-ndeamnă să ne iubim țara, Mischia și Menumorutul, cînd nu mai putem iubi nimic, nici măcar Indonezia. Lumea-i diformă. Doar ministrul sănătății este sănătos, allegro, inteligent. Vrea să demaște doctorii. Tăriceanu nu. Fiindcă-i prieten cu Botoș procurorul și The Oil Man. Prin urmare, țeapăn. Un motociclist din Fanar cu celularul de la miezul nopții, Midnight Caller, cu prefix de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
voie, fața inginerului, care se asemăna atât de mult cu o broască, ochii atât de bulbucați și gura atât de mare, într-un cap rotund și tuciuriu, cu fruntea joasă și părul negru, încrețit, iar trupul scund, umerii încovoiați, pântecul diform și picioarele scurte. Simpatia și dragostea pe care le răspândea acest patron al meu erau cu atât mai greu de înțeles. Cel puțin pentru mine, Narendra Sen era un bărbat seducător, deștept și subtil, instruit, plin de humor, blând și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
precum Frumoasa și Bestia, sau, în literatura română, Povestea Porcului, Povestea lui Harap-Alb ale prozatorului Ion Creangă și numeroase opere dramatice sau comice ale clasicului dramaturg I.L.Caragiale. În căutarea unei modalități de explicare a fapului că tot ceea ce este diform, monstruos nu reprezintă doar un produs al degenerării aspectelor armonioase, perfecte, a fost dezvoltată o estetică a urâtului. Acest ansamblu de interpretări și colecții de opere susține necesitatea cercetării permanente a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
da. El mi-a spus că o să-mi treacă mie „fumurile astea cu cenaclurile literare“, ei, oare nu trebuie să-l urăsc pentru asta? Nu pot. Am ales pentru dragoste o imperfecțiune. Ce folos că Îmi corespunde fizic, dacă este diform din punct de vedere moral? E Într-adevăr diform, că eu nu-i pot Înțelege lenea și lipsa de interes pentru cultură. Da, de fapt, din contradicții se naște valoarea. Oare pot spune că nu mi-a plăcut sărutul? Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mie „fumurile astea cu cenaclurile literare“, ei, oare nu trebuie să-l urăsc pentru asta? Nu pot. Am ales pentru dragoste o imperfecțiune. Ce folos că Îmi corespunde fizic, dacă este diform din punct de vedere moral? E Într-adevăr diform, că eu nu-i pot Înțelege lenea și lipsa de interes pentru cultură. Da, de fapt, din contradicții se naște valoarea. Oare pot spune că nu mi-a plăcut sărutul? Niciodată. Dar sărutul pe care i l-am dat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atârnând pe ei. Animale; toți. Vor să mă lege și să mă târască după ei. Dacă le spun că am și eu picioare, se supără și m-aruncă. Reptile. Bolnavi de senzualitate obscenă. Boala secolului sau boala bărbatului de totdeauna. Diformi. La fel de diformi, „Eu“ al lor se confundă cu Dumnezeu. Ignoranți. În cel mai bun caz, naivi. Oameni-reptile. Totuși, nu sunt de acuzat; sunt atât de Înghesuiți În societatea asta care-i dezagregă, Încât anomaliile sunt inerente. Ne-ar trebui Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ei. Animale; toți. Vor să mă lege și să mă târască după ei. Dacă le spun că am și eu picioare, se supără și m-aruncă. Reptile. Bolnavi de senzualitate obscenă. Boala secolului sau boala bărbatului de totdeauna. Diformi. La fel de diformi, „Eu“ al lor se confundă cu Dumnezeu. Ignoranți. În cel mai bun caz, naivi. Oameni-reptile. Totuși, nu sunt de acuzat; sunt atât de Înghesuiți În societatea asta care-i dezagregă, Încât anomaliile sunt inerente. Ne-ar trebui Încă vreo câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nici urmă de case sau se ascund În inima verzișului; aleea se-nfundă brusc la o cotitură, mă Întorc, nu se vede capătul străzii; eram parcă pe plantelor; se deschide o poartă În zidul verde, Îmi iese Înainte o arătare diformă: sâni enormi, burdufuri umflate albe, de un alb rozaliu, cu bumbii bombați vineții; câte un fir de păr negru și creț crescut În vârful lor, văd bine tot, sunt chiar sub ei, aproape Îmi intră În ochi; femeia mă depășește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se năclăise, contrastul dintre fața curată și palidă, ca spălată cu năframa, și sângele lipit ca nămolul pe creștet și coborându-i după urechi, spre umeri, îi dădea aerul unui martir, căci părea întru totul nepăsător cu sine. Rada vedea diform și auzea înfundat, ca și cum ar fi stat cu capul sub apă. Ar fi vrut să strige după ajutor, dar își simțea încă pieptul strivit de lovituri, abdomenul arzându-i de o altfel de moarte care i se lățea acolo. Ajutorul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prin lemnul casei și ne-am uitat unul la altul În timp ce ne ridicam În picioare. Imediat, scumpo, strigă tata. Am pus ambele căni În chiuvetă și am trecut rapid pe lângă tata În timp ce alergam sus să schimb o pereche de pantaloni diformi cu alta. Până când mi-am dat cu o perie pe păr și m-am uns cu niște vaselină pe buze (aceleași buze pe care Sammy le sărutase cu nu mai mult de douăzeci de ore În urmă), am auzit deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de umor negru, devenit o notă specifică scrisului lui Palahniuk. Minciunile, incendiile, accidentele, toate se leagă într-un vârtej evenimențial ce culminează cu descoperirea volumului-sursă, scris cu lichidele corpului și legat în piele de om. Individualizate coerent, personajele sunt caricaturile diforme a ceea ce se cred a fi. Mona tânjește din umbră la succesul lui Helen, complotând în tăcere cu Stridie. Helen ironizează ritualurile magice desfășurate în apartamentul Monei, însă știe că același descântec i-a adormit copilul, conservat acum prin criogenie
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
duritatea semantică a construcțiilor argotice. Ironic, Bunny Junior poartă cu sine pe tot parcursul călătoriei o enciclopedie primită de la mama sa. Acolo, sensurile înșiruite corect, alfabetic, creează iluzia ordinii lucrurilor și a lumii. Copilul înțelege, însă, că lumea maturilor e diformă și confuză, întâmplările amoroase absurde prin care trece tatăl său confirmând această percepție. Ieșirea din scenă a lui Bunny Munro închide romanul într-o formă ciudată și imperfectă. Coșmarul său perithanatic, generat de un accident ce îi va fi fatal
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a testa limitele conștiinței prin sucombarea curajoasă în abisuri interioare efemere. Pierderea inocenței este celebrată în cartea lui Hunter S. Thompson printr-un incontrolabil apetit al asimilării drogului ca substanță vitală cu rol apotropaic, protejând individul de o realitate diformă și de un sine însuși deja obosit. "Dilemateca", anul III, nr. 25, iunie 2008 Oglinda de la kilometrul 17 Deși nu se numără printre romanele cele mai reprezentative ale autorului albanez, Accidentul* este, fără îndoială, o reușită literară cu totul aparte
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ce a marcat în literatură un nou cod moral și erotic. Primăvară neagră e o carte în care, din intersecția imaginară a două orașe în memoria unui scriitor, se conturează una dintre cele mai sugestive imagini ale lumii moderne - corpul diform și anonim al mulțimii singuratice: "Un abur arzător, sufocant, lăsat peste oraș ca o ceașcă de grăsime topită, sudoarea prelingându-se de-a lungul picioarelor goale, pe gleznele subțiri. O masă mucilaginoasă de brațe și picioare, de semiluni și giruete
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată. Ceea ce implică, în plan ideologic, necesitatea distrugerii ei. Asemenea creaturii
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Claustrați Între capetele Bulevardului Urâțeniei Locuibile (denumirea Îi aparține fetiței), copiii găsesc salvarea nesperată Într-un joc foarte serios de-a războiul mondial: Aliații contra Germanilor de Est. Dar toate romanele ei cioplesc alter-ego-uri din același trunchi: fetița inteligentă și diformă, mereu străină și ciudată tocmai datorită supradotării intelectuale, Înzestrată cu o monstruoasă voință de viață. Romanciera debutează la Începutul anilor 1990. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993, vorbește, la persoana Întâi, despre o copilăria naratoarei
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sînt doar niște repere îndepărtate pentru reflecții în marginea unor situații analoage. „Eu sunt un monstru pentru voi” „Monstru” e unul dintre cele mai tari cuvinte folosite de Bacovia în opera sa. în mod obișnuit, el evocă o ființă teratologică, diformă, o aberație a naturii, care inspiră repulsie și teamă. Aci, în „Serenada muncitorului”1), „monstru” e însă cel care se deosebește de inșii „normali” prin faptul că gîndește diferit, inovator, îndrăzneț și neliniștește cu ideile sale . E idealistul redus de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un sentiment al autenticității, al deplinătății umane, iar o asemenea performanță se explică în opinia generală a interpreților prin ralierea unor calități opuse ale limbajului, devenit simultan explicativ și orb, fericit și mâhnit, fermecat de frumusețe și surpat de moartea diformă. Mai rar, au fost remarcate la Marguerite Yourcenar preocupări exclusiv estetice. E vorba despre observații limitate, precum una privitoare la atenția pe care o acordă ea stilului propriu discursului unei epoci, care e un soi de formalism contestabil 22, sau
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
noțiunea de constituție, de aceea de temperament, folosind fiecare dintre acești termeni într-un anumit înțeles propriu. Constituția propriu-zisă reprezintă cadrul morfologic al unui individ, aspectul său somatic: un individ poate fi gras sau slab, înalt sau mărunt, proporționat sau diform, brun sau blond etc. Constituția este așadar, forma sau determinanta somatică a unui individ, adică elementul său fix, static și invariabil. Constituția cuprinde studiul scheletului unui individ, al formei sale și al raporturilor dintre diversele sale părți anatomice. De fapt
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]