598 matches
-
și Dragonul tatăl Taurului?” E investitura voevozilor, aleși de Dumnezeu să refacă ciclurile cosmice ale popoarelor. Necropola Basarabilor și monumentul funerar regal Pentru o integratoare înțelegere a importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
spiritual, ca și paftaua domnitorului, utilizând „simbolurile zodiacale și planetare”heptagonul și steaua cu 12 colțuri închisă într-un cerc situat in vârful coloanei. Lebăda cu cap de femeie este „simbol hiperborean, apolinic și primordial”, încadrat în castelul de aur. Digresiunea noastră subliniază ideea că Evul Mediu românesc nu a fost unul întunecat și barbar, ci s-a lăsat pătruns și de spiritul artistic occidental, gotic, extravagant și vanitos, care s-a topit în densa tradiție autohtonă, împletindu-se cu filonul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
portretele colabo ra torilor la aceste reviste și comentariile la opera lor publi cis tică sau de alt fel și suprimând citatele extinse, dintre care unele se Întind pe multe pagini; — și În alte capitole am eliminat citatele extinse, unele digresiuni care duceau cititorul mult prea departe de subiect sau anu mite comentarii și reflecții cu rol pur retoric. Am făcut aceste tăieturi, cum spuneam, În interesul cititorului de azi, mai grăbit decât cel din alte vremuri. Sperăm să-i oferim
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ionescu și Dem. I. Theodorescușaca lul, au dat de furcă memorialistului, care i-a dezgropat și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar credincioasă tradiției acestui gen gură-rea, ingrat și incomod al istoriei mă runți șurilor omenești. Cel dintâi dintre mai sus pomeniții n-a tulburat cu nimic somnul memorialistului, căci Iehovah sau chiar disciplina lui severă de antropolog i-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cel mai conștient glas în numele românilor bucovineni, a fost cea mai puternică armă în luptele politice de atunci, a fost cea mai dârză și românească afirmare a conștiinței noastre. Atitudinea „Bucovinei” era tot timpul fermă și corectă. Nu se observă digresiuni, nu se ivesc semne de poticniri sau de slăbiciune, nu există nici un caz în care redactorii să fi fost oportuniști politici. Ei erau persoane independente și în orice moment se puteau întoarce la moșie. Redacția „Bucovinei” a fost condusă de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
vedeau de ale lor. Nici vorbă de regrete că nu m-au invitat - așa cum mi-ar fi plăcut mie. Dar să închid totuși această lungă paranteză și să mă întorc la liceu. Deh, asta-i cu rememorarea : te împinge la digresiuni - plicti sitoare pentru alții, im por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se înscrie pe o direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece aspectele și manifestările specifice vieții evreilor sunt complexe, diverse, repetitive și imitabile. Alte posibile neajunsuri se datorează, desigur, propriilor limite inteletuale și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
gesticulația sa, de neastâmpărul său, de incapacitatea sa de a se fixa, atât în spațiu cât și în discurs. Imediat ce interlocutorul său încearcă să centreze discuția, Nae sare la un alt subiect. Nu este vorba aici de o artă a digresiunii, de un glisaj intelectual fin, ci de incapacitatea de a se fixa în proiectul unei idei, de a se aplica reflecției. Acest neastâmpăr discursiv coincide cu deambulația sa eratică, cu mișcările necontro- late, cu agitația permanentă. Nae este recipientul unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din textul literar a ceea ce până la el a constituit un model exemplar, ne referim la drama roman- tică și la un scriitor care o ilustrează exponențial, Victor Hugo. Ceea ce-l deranjează pe Caragiale ține de artificia- litatea discursului și inoportunitatea digresiunii care blo- chează derularea acțiunii, diegeza. Succesiunea firească a evenimentelor este întreruptă pentru inserția unui discurs, a unei retorici, a unei reflecții care contrastează cu impe- rativul unei situații tensionate. Caragiale sesizează arti- ficiul romantic ca artificial, semn că autorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în această calitate îi evocă pro- zatorul nostru, este stilul literaturii romantice care manie- rizat relevă doar artificiile retorice. Există aici și o stilistică pe care dramaturgul român o respinge, una care acordă preponderență figurilor de stil. Încă odată, arta digresiunii romantice, retorica avântată, sublimitățile discursului sunt deja procedee uzate pentru Caragiale. În articolul O, Levant, Levant ferice..., Mircea Cărtărescu observa încântat la eroii lui Bolintineanu enormul și artificialul gesticulației roman- tice, „autoparodia gesticulației lor patriotarde” sau „enorma bufonerie a unor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prea multe despre această. Dac) liderii israelieni doresc s) abordeze În mod rațional aceast) problem) și s) o rezolve, vor trebui s) afle cine sunt arabii și pe ce trebuie s) se bazeze pacea. Harkabi vorbește repede și f)r) digresiuni. Sioniștii nu au venit În Palestina cu un plan de alungare a arabilor. Sionismul a sperat s) creeze un stat evreu, Ins), atunci când Herzl nu a reușit s) obțin) o recunoaștere internațional) a unui asemenea stat, sioniștii s-au limitat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pasagii din alte scrieri de-ale lui, căci în aproape tot ce a scris există trăsături autobiografice (chiar și ideile lui, poate mai ales ele, au atare caracter). Peter Holland, relevând compoziția aparent deslânată a cărții și mulțimea ei de digresiuni, ne previne împotriva prea facilei presupuneri că s-ar datora senilității unui autor încurcat în abundența propriului material ; asemenea părere ar fi „a gross underestimate of Craig’s skill as a writer”. E vorba, dimpotrivă, tocmai de un efect deliberat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui de la Facultatea de Teologie, absolut remarcabile și impecabile intelectualmente. Știu, de pildă, că Monseniorul Vladimir Ghika, un catolic deloc dispus la toleranță acomodantă, avea mare admirație atât pentru Crainic, cât și pentru părintele Stăniloae ca teologi. Am făcut această digresiune introductivă pentru a-mi lămuri mie însumi interesul simpatetic pe care mi-l inspirau, în tinerețea mea „agnostică” și individualistă, atât Gândirea, cât și cei doi corifei ai ei, Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Crainic era ca persoană foarte integrat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ca ramură a antropologiei și poate fi ca atare de mare seducție și interes, dar o „filozofie a artei” ca disciplină specială nu se poate constitui (și nu ar avea, în tot cazul, decât un regim subaltern). Am făcut această digresiune destul de pedantă la rândul ei, de fapt foarte aproximativă, pentru a-l apăra pe Andrei Pleșu și de eventualul risc de a fi socotit „estetician” (nici nu prea știu dacă acest termen e sau nu sinonim cu cel de „filozof
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
jumătate de ministru în guvernele antidictatoriale. Adevărat liberal - sau adevărat arivist, cum voiți să-i spuneți, căci pentru mine, în afară de burghezia bancară, în chip firesc încadrată în acest partid, cei mai mulți intelectuali din partidul liberal au fost prin definiție ariviști. Dar, digresiunea e prea mare, și de aceea mă opresc, întorcândumă la anul 1922. Încă din vara anului 1921 - înainte de intrarea mea la Universitate - studențimea română dezbătuse problema evreiască în Congresul de la Cluj. Părerile fuseseră împărțite: delegații Iașilor și Cernăuților ceruseră „numerus
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înfruntau în intrigi, Italia refuză să-și asigure poziția dominantă pe care ar fi putut să o dețină la Geneva, angajîndu-se în aventura abisiniană spre nefericirea sa, iar pe termen lung, a lumii întregi. M-am lăsat dus de această digresiune asupra războiului italo-etiopian care nu a izbucnit decît la doi ani după plecarea mea definitivă de la Roma, fiindcă a marcat nașterea și dezvoltarea a ceea ce începea să încolțească atunci cînd, în primăvara lui 1932, reveneam în fruntea Legației noastre de pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o încredere desăvârșită prin atenția fricoasă pe care o dă examenului. În paginile biografice despre Caragiale, Șerban Cioculescu dovedește chiar talent, de o anume speță. Metoda e insinuația, revenirea în desen la aceeași idee, strecurată în toate formele, printre lungi digresiuni, între ceremonii de politeță ("În acest scop, după cum ne-a încredințat, verbal, d. M. Dragomirescu..."). Cartea se organizează topografic pe marginea documentelor și toate caracterele esențiale ale omului Caragiale sunt atinse ușor, fixate în ace, propuse ochiului interior. ALȚI CRITICI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ro) − marchează schimbarea (revenirea) temei de discurs: Nu-mi place nici Manowar, nici Iron Maiden, nici Children of bodom, nici AndreEA... stai puțin că asta nu se încadrează în subiectul nostru de discuție (forum.mymail.ro/printthread.php) − marchează o digresiune: Răzvan Dumitrescu: Ce treabă are doamna Macovei cu activitatea procurorilor, că parcă erau independenți? Stați puțin. Erau independenți, puteau lucra cu viteză maximă, sunt chiar aceiași puși de doamna Macovei, de ce s-or fi relaxat ? (Realitatea TV, 17.IX.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
1888 va ține, la Atheneul Român, conferința „Stil și gândire” în centrul căreia se află analiza operei și referințe importante la viața lui Mihai Eminescu. La numai câteva zile după reinstalarea poetului în București, el este invitat la această conferință. Digresiunea care urmează are importanța ei în economia biografiei târzii a lui Eminescu. Ascuns, oarecum, în lumea măruntă a intelectualității ieșene din ultima parte a secolului al XIX-lea, Eduard Gruber (1862-1896) se ascunde din nou, când îl privim mai de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
valori pshihologice sau doar un studiu social. Caracteristici: * au rol de agrement (desi Educația lui Cyrus este un roman didactic). * au caracter beletristic. * subiectul unui roman este ficțional în întregime (desi Moby Dick de Herman Melville conține pe lângă fapte și digresiuni). Un autor de romane se numește romancier. Baltagul 1. Date despre autor 2. Prezentarea conTinutului momentele subiectului 3. Personajele romanului; caracterizarea personajelor 4. Caracteristicile romanului 1. Date despre autor Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcanid. 19 octombrie 1961, București
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în țara noastră! Grupul: Bravo! (aplauze entuziaste.) Trahanache: (clopoțind) Stimabile... nu... Cațavencu: Lăsați, d-le președinte, să întrerupă... nu mă tem de întreruperi!... În Iași, de exemplu, permiteți-mi această digresiune, este tristă, dar adevărată! în Iași n avem nici un negustor român, nici unul!... Grupul: (mișcat) A! Cațavencu: Și cu toate aceste toți faliții sunt jidani! Explicațivă acest fenomen, acest mister, dacă mă pot exprima astfel! Grupul: Bravo! (aplauze.) Cațavencu: Ei bine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
discutînd despre ghinionul de a trăi în epoca lui Midas. *„întîmplarea dă gîndurile și tot întîmplarea le ia: nu există nici o artă în a păstra sau a dobîndi. Gînd pierdut, voiam să-l scriu; încerc să scriu; mi-a scăpat. Digresiune” (Pascal, „Cugetări”, în Scrieri alese, 1967, p. 97). *O aniversare care mă face nostalgic: Ducu a împlinit 19 ani. În comparație cu mine, care la vîrsta lui eram de asemenea student, el îmi apare mai matur și mai bine adaptat la viață
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proust-iană”, astăzi fiind atât În arhitectură cât și În psihosociologie un factor influent al activității umane. Lucrarea cuprinde un bogat volum de informații de istorie și biografie literară, (cred că este complet) și culturală. Structura compunerii și modalitatea expunerii, (cu digresiuni anecdotice semnificative) este de specia unei literaturi de calitate; Se simte atmosfera dulce, nostalgic spirituală, a locurilor acestora. Lucrarea poate genera, la fiecare pas și pentru fiecare personalitate inițiativa unor viitoare monografii literare. Stârnește la aceasta. Cartea impune prin Însăși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă este slav. Ca și diac și diacon. Ce-i asta, diac? Aici scrie «copist, grămătic, cântăreț de biserică». Nu am auzit cuvântul ăsta”. Descoperea cuvinte stranii. Fonetica exotică readucea, brusc, timpul și spațiul care ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unele erosul apare ca temă principală, ca destin al unor indivizi. În Noroi (1933) sau în Turbă (1936), personaje obsedate de dorințe sexuale rătăcesc oarbe prin viață, făcând inutile eforturile autorului de a le încadra în diverse medii sociale, prin digresiuni superflue. În Două chemări (I-II, 1938), iubirea nu este determinată fizic (protagoniștii se cunosc numai din scris), dar este la fel de puternică, mobilizând resurse psihice capabile să salveze de la moarte pe erou și să conducă la o unire fericită. În
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]