586 matches
-
și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu loc în curie. Descîntător. Este cel care desface vraja făcută de un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
locală Buzău ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Buzău, Reșapat anvelope Întreprinderea de - de lucru str. uzate prelucrare mase Bazaltului plastice Buzău nr. 15 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Cluj - Grupul întreprinderilor de industrie locală Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Cluj-Napoca, Mase plastice Centrală industrială de - derea de str. Dijmei sudate, injectate, prelucrare cauciuc și industrie nr. 34 și prelucrare cauciuc,mase plastice intreprin- locală nr. 5-7, produse dentare, derea "Napochim" "Napochim" str. Dr. marochinărie, Cluj-Napoca Cluj-Napoca Petru Groza oxid verde de nr. 18, str. crom, detergenți, Aurel Vlaicu stingătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
producție În care se desfășoară diferite activități, Quesnay distinge trei clase sociale, Începând cu clasa proprietarilor, cea mai importantă din societate, având ca pilon principal regele, acestuia alăturându-i-se proprietarii funciari, funcționarii de stat și biserica, În calitate de titulară a dijmei. Alături de aceasta, se distinge clasa productivă, formată din arendași și muncitori, precum și așa-numita clasă sterilă, considerată neproductivă, deși era alcătuită din persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
veniturilor acoperitoare regăsim (pe lângă cele provenite din exploatarea domeniilor imperiale) și impozitele, Într-o proporție mai Însemnată. Se practicau, atât impozite indirecte (taxe vamale, impozite de circulație asupra comerțului cu sclavi, impozite generale pe circulație), cât și impozite directe (o dijmă din produsele naturale sau o sumă de bani fixă datorată de provinciile romane, sau impozite extraordinare pe avere, etc.). În epoca premergătoare capitalismului, structurile fiscale erau rudimentare și evoluau extrem de lent, fiind În consonanță cu evoluția structurilor politice și economice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lui Karl Theodor. Putem vedea și astăzi unul dintre aceste impresionante butoaie în pivnița Castelului din Heidelberg: un adevărat monument din lemn cu o capacitate de 221.726 l. La origine, în aceste butoaie era depozitat vinul de la țărani, supus dijmei de către marii proprietari, care îl redistribuiau angajaților, sub formă de plată în natură. Majoritatea acestor butoaie gigantice nu au rezistat, din cauza suprimării dărilor feudale. Unul dintre cele mai mari hârdaie din lume se află astăzi în Franța, la Thuir, la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a lui Etienne Harding). Însă abia în timpul Sfântului Bernard, abația Citeaux își capătă elanul veritabil și natura specifică, fondată pe echilibrul dintre rugăciune și lucru manual (deviza ordinului este "Crux et Aratrum", Crucea și plugul). Independența cistercienilor implică și refuzul dijmei și a veniturilor ecleziastice. Dijma ecleziastică reprezenta un sistem particular care îi obliga pe țărani să plătească clerului o zecime din recoltă, iar viticultorii nu-și puteau vinde vinul înainte ca membrii bisericii să-l fi comercializat pe al lor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
abia în timpul Sfântului Bernard, abația Citeaux își capătă elanul veritabil și natura specifică, fondată pe echilibrul dintre rugăciune și lucru manual (deviza ordinului este "Crux et Aratrum", Crucea și plugul). Independența cistercienilor implică și refuzul dijmei și a veniturilor ecleziastice. Dijma ecleziastică reprezenta un sistem particular care îi obliga pe țărani să plătească clerului o zecime din recoltă, iar viticultorii nu-și puteau vinde vinul înainte ca membrii bisericii să-l fi comercializat pe al lor. Fiu al lui Tescelin de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor descrise mai sus apar două categorii de comunități sătești: Torceștii, Bozieștii, Tămășenii și partea de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații pentru locuitori de a da dijmă din produse și de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care cauză mare groază ne-au cuprins pentru că prin ale sale păreri (intenții n. n.) vrea a ne răpi pământu și a ne jăfui cumplit”. În jurnalul încheiat de către dregătorii trimiși de Ispravnicie la fața locului, un fel de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționează că „grămada satului nici cunoaște acel contract”, iar când, în timpul anchetei, este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și nici își poate avea lucrarea lui”. În privința dijmei, ce posesorul „voiește a trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și nici își poate avea lucrarea lui”. În privința dijmei, ce posesorul „voiește a trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-a zecea din pâine și din fâneață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu referire la obligația dijmei. 1. Considerente de ordin general După ce am parcurs succint drumul străbătut în timp de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care au fost aservite unor stăpâniri individuale, cu obligația de a da dijmă și a presta diferite munci gratuite noilor stăpâni. Înainte de a începe discuția despre care anume și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregător, promovat de propria comunitate, ori adus din afara ei. Pentru protecția asigurată, obștea se obliga să contribuie cu cele necesare vieții protectorilor și familiilor lor, prin cedarea unei părți din produsele muncii, de regulă a zecea parte, de unde și termenul dijmă, zeciuială, plus anumite munci ocazionale, multă vreme neprecizate cantitativ. Că astfel au stat cândva treburile, ne conving și repetatele mențiuni documentare ca dijma din produse și chiar anumite munci „să fie după obicei”, adică după legea veche, nescrisă, obiceiul pământului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiilor lor, prin cedarea unei părți din produsele muncii, de regulă a zecea parte, de unde și termenul dijmă, zeciuială, plus anumite munci ocazionale, multă vreme neprecizate cantitativ. Că astfel au stat cândva treburile, ne conving și repetatele mențiuni documentare ca dijma din produse și chiar anumite munci „să fie după obicei”, adică după legea veche, nescrisă, obiceiul pământului. Căci este știut că sintagma nu reprezintă „creația unui moment oarecare din trecut, ci produsul unui îndelung proces istoric, care coincide cu însuși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
relații ? O datare relativă e posibilă. Faptul că se realiza în produse, deci în natură, ne duce cu gândul la străvechime. Moneda nu ajunsese să poată înlocui darea în produse pentru schimbul de servicii. Lipsa monedelor ne face sa acceptăm dijma ca având prioritate în timp față de ceea ce se va numi dare = bir, ca obligație în bani percepută în mod regulat de către stat. Iar proprietatea nu era nimic altceva decât ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele religioase etc.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încălcate”, ei îndatorându-se să suporte eventuale cheltuieli de judecată „ce i s-ar pricinui” în asemenea împrejurări. Solicitudinea pentru oamenii de pe moșie transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în locul celei vechi, căci pentru aceasta și-a ales un loc în partea de nord a moșiei, la sud de satul Movileni, mai aproape de Tecuci, unde rezida aproape permanent. Ca mod de stăpânire a rămas vechea practică, munca țăranilor în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind cereale în contul aceluiași vătaf, Lupu Manole, dar provenite din dijmă, calculate în unități de măsură moderne: 14.960 kg grâu de pe moșia Umbrărești pe anul 1783; 4.080 kg orz pe 1784 și 10.200 kg pe 1785 dijmă tot de pe Umbrărești. Cum știm că dijma reprezenta o zecime din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]