650 matches
-
se bagă la conducerea țării și consoarta-i, care ar fi făcut mult mai bine dacă ar fi stat la cratiță. Din momentul acela conducerea țării care se compunea exclusiv din cei doi pe care poporul îi va alinta cu diminutivele «Odi și Sini», de la odiosul și sinistra, a mers din eroare în eroare, ei doi știind totul și hotărând totul, instituind cea mai anacronică dictatură familială, în țară fiind suspendată, gâtuită din fașă, orice tendință de democratizare. În seria de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dar ea va fi amânată. E valabil într-o oarecare măsură și pentru 4, 3, 2. în scena restaurantului, chelnerul alege din meniu exact acele feluri de preparate din carne pe care n-ai vrea să le auzi menționate, iar diminutivele (tocăniță, ficăței) conferă un aer și mai cinic întregii situații. Privirea Otiliei, îndreptată spre noi, cei din sală, închide nu doar povestea, dar și o întreagă rețea a complicității, capabilă să treacă de pânza ecranului. Cred că aici, în acest
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ăia pitiți după monumentul din exact ! centru (gardianul de la Primărie nici nu i-a văzut). “i tot așa. Cel mai dărâmător în acest film dărâmător ca o dinamită cu gaz ilariant care este debutul lui Corneliu Porumboiu în lungmetraj este diminutivul. E ca și cum te-ai duce la un restaurant, ți s-ar aduce meniul, n-ai înțelege nimic și ai chema chelnerița ; ea ți-ar explica : Avem ciorbiță de văcuță, tocăniță cu ciupercuțe, fripturică cu cartofiori prăjiți...”. înlocuiți felurile de mâncare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la fel de patetic. Precum Revoluția însăși, devenită revoluțică (așa cum ai spune ciorbiță de văcuță și fripturică cu cartofiori prăjiți), Platon și Heraclit sunt precum postamentul de marmură pe care e așezat cu emfază un borcan cu gogonele : specia definitivului ajunge specia diminutivului. Dar laconismul nu dispare cu totul : el a trecut în cadru. Atunci când Jderescu îi arde una operatorului care ”bâțâie” camera, filmând din mână, gestul lui nu este doar ironic la adresa fițelor de bucureștean ale acestuia Toși învățași meserie și-apoi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu capul mare ne trimite la un joc al contrastelor care creează efectul de abnorm. Capul este imens nu doar în raport cu corpul, ci și cu mâinile, astfel încât gesticulația pudorii relevă dis- proporția monstruoasă. Scriitorul insistă până la tautologie pe cele două diminutive alăturate : „mânușițe mititeluțe”. Deformarea are un model artistic, cel al caricaturii, la care vom mai reveni, spunând doar că reflexul este și unul al comediei clasice, comediatul își marchează aici teritoriul. Cel de-al treilea fragment duce deformarea până la ultimele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
astăzi o identific cu ușurință cu o alee dintre tinerii stejari ornamentali din parcul moșiei noastre Vira, din fosta provincie St. Petersburg, din Rusia. Într-adevăr, de pe culmea timpului Îndepărtat, izolată și aproape nelocuită, pe care mă aflu acum, văd diminutivul eului meu sărbătorind, În acea zi de august a anului 1903, nașterea vieții conștiente. Ființa care mă ținea de mâna stângă și ființa care mă ținea de mâna dreaptă fuseseră poate amândouă prezente, și mai Înainte, În vaga mea lume
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pentru trăsuri, privit cu bunăvoință de la distanță de bătrânul Priapostolski. Nu ne simțeam În aceeași siguranță când o conduceam acasă, până aproape de casă sau măcar până la podul din sat. Îmi amintesc grosolanele graffiti care au unit prenumele noastre cu ciudate diminutive, pe o anumită poartă albă și, puțin mai Încolo, acea mâzgălitură făcută parcă de idiotul satului, maxima „Prudența este prietenul Pasiunii“ notată cu un scris aspru, binecunoscut mie. Odată, la apusul soarelui, lângă râul portocaliu și negru, un tânăr dacinik
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În gât. Apropo, mă Întreb ce s-ar Întâmpla dacă aș cere o convorbire internațională chiar acum, de la telefonul de pe biroul meu? Nu răspunde? Nu există numărul? Nu există țara? Sau voi auzi glasul lui Ustin rostind „moio piciteniețe!“ (Îndatoritorul diminutiv de la „respectele mele“)? Există la urma urmelor, slavi și kurzi, trecuți bine de vârsta de o sută cincizeci de ani, cărora li s-a făcut multă publicitate. Telefonul din biroul tatei (584-51) nu era În cartea de telefon și dirigintele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care bea mult și atunci când se îmbăta număra pumnii pe sacul fetelor și mamei. Un ticălos! După vacanța de iarnă, deci în ianuarie 1930, Motea (diminutivul pentru Matrona) rămăsese acasă. Am întâlnit-o și am întrebat-o de ce nu s-a dus la școală. Eram cu Fenea și se ferea de ea. A venit apoi și mi-a spus că frate-său nu are bani pentru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
profesoară, să creadă lumea că predau la învățământul preuniversitar? Dacă trăiam în perioada interbelică și eram între puținele învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive: decăniță, rectoriță, redactoriță, doctoriță, șoferiță, poștăriță. Această complacere, pe care unii o scuzăm că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la poziții de putere sau control, dar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la poziții de putere sau control, dar le exercităm mai „puțintel”, mai diminuat. La clasicele noastre poziții nu se adaugă diminutive. Nimeni nu spune: îngrijitoruță, femeiuță de serviciu, secretăruță, gospodinuță, spălătoruță, croitoruță. Dacă un bărbat face profesii tradițional feminine, nimeni nu îi spune: croitoruț, țesătoruț, dădăcuț, bucătăruț. Să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a concepe pentru bărbați diminutive de tipul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se adaugă diminutive. Nimeni nu spune: îngrijitoruță, femeiuță de serviciu, secretăruță, gospodinuță, spălătoruță, croitoruță. Dacă un bărbat face profesii tradițional feminine, nimeni nu îi spune: croitoruț, țesătoruț, dădăcuț, bucătăruț. Să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a concepe pentru bărbați diminutive de tipul: rectoruț, decănuț, președințel, șoferuț, doctoruț. Eu dau dreptate celor care spun că misoginismul, sexismul și patriarhatul nu vor dispărea din societate până nu vor dispărea din mintea femeilor. Cât vor sta acolo intacte și indiferent ce vom face
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai multe motive să-l îndrăgească pe Puskas. Întîi pentru arta fotbalului său. Apoi pentru apropierea de nume. Șeful statului, care a lăsat cu limbă de moarte ca după el să fie reinstaurată monarhia, îl alinta pe marele jucător „Pancho“, diminutiv de la Francesco, același prenume ca și al său și corespondent al ungurescului Ferenc. În fine, îl iubea pentru linia politică de dreapta, pentru că a părăsit Ungaria invadată de trupele sovietice și a ales Realul, care întotdeauna a fost clubul dreptei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de Orfeu, poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa lirică și literară. Prefața Gramaticei convertește o simplă discuție într-o mică comedie și într-un poem grațios al slovelor vechi. Problema diminutivelor ("să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în diminutive și în sensualisme stupide. El e un curios continuator la noi al Secentismului, și cât despre Macedone, ele ar urma să fie niște pastorale în spiritul Torquato Tasso. Totuși San Marina e o piesă remarcabilă. În ciuda sărăciei culorilor, succesiunea momentelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mîinele Scheletele hidoase. Se face însă exces de macabritate și de diminutive ("zînuliță", "aripioară", "drăguliță"). Dar prin Mihnea și baba, capodopera întregii sale lirice, Bolintineanu devine un Bürger, un Jukovski al nostru. Prologul are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu Frunze verzi. Cîntărețul popular se servește de-o singură frunză, nu de mai multe. Cînd lui frunză îi ia locul foaie și acesta apare tot la singular: Foaie verde, nu Foi verzi. Chiar atunci cînd creatorul anonim recurge la diminutiv, el zice: Frunzuliță (și-o alună), Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dintre ei, un cântec liric ciobănesc sau un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a doua având în vedere lirismul pronunțat al textului. De fapt, și bocetul presupune un puternic lirism, o covărșitoare tensiune sufletească. Titlul, format din diminutivul miorița sugerează și el gingășia, delicatețea sufletească a personajului principal și duioșia sentimentelor și anticipează încărcătura afectivă a textului, lirismul său sfâșietor în anumite momente. Deși balada are ca punct de plecare o practică veche a oierilor, aceea a deplasării
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de o mare durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acest sens, deplin. Un titlu ca „Meseria de a bănui”, excelenta parafrază la Pavese, mi s-ar părea, Într-adevăr, perfect, ca emblemă a existenței românești În epocă (poate, nu numai); o lume a suspiciunii și bârfei, a poreclei și diminutivului, a disimulării și șmecheriei, a frustării și țopeniei megalomane. Până la urmă, performanța este a contrastului, totuși. Momentele de reală emoție pe care le creează cititorului trăirea autorului (mă gândesc, În primul rând, la clipele de reculegere religioasă, tocmai pentru că m-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intestin); se manifestă mai frecvent la nou născut, prin diarei acide, lactozurie și deficit ponderal [4], această enzimă lipsește sau este în cantitate redusă la nivelul populației orientale și africane[4]. Celuloza [1173,2174,4175,5176]: de la latinescul cellula cămăruță, diminutivul de la cella - cămară, oză - indică un glucid [4] formula: (C6H10O5)n [4], polimer liniar alcătuit din D-glucopiranoză [4], glucan linear cu masa moleculară 50-400 kDa care este format din unități piranozice legate β 1-4 glicozidic și care intră preponderent în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Vodă, domnul Moldovei. D. a fost un liric interesant ca intenții și preocupări. Se remarcă între primii noștri poeți prin virtuozități formale, dar el este cel ce aduce extazul erotic în maniera „dulcelui stil nou”; fără abuzul neologic și facilitatea diminutivelor, ar fi fost un petrarchist realizat. Poseda simțul picturalului, ca și pe cel al inefabilului. Siluete feminine suave sunt creionate în tonuri renascentiste, într-o bogăție de azur, lumină, aur. Poetul era un îndrăgostit de soare și culori, de viața
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]