12,840 matches
-
terenurile arabile sunt ceva mai extinse ca în cursul superior și cel mijlociu. La N - NE de satul Curteni și la S de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1979. 2. Airinei Șt. Radiografia geofizică a subsolului României, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1980. 3. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. Podișul Moldovei. Natură, om, economie, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 4. Bojoi I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
propun, acceptă idei, formează ipoteze, concluzii, adoptă atitudini în ceea ce privește un conținut, o temă, o noțiune istorică. Pregătirea profesorului pentru dezbatere trebuie să se bazeze nu doar pe cunoașterea în detaliu a subiectului propus, ci și pe o bună înțelegere a dinamicii grupului pentru care lucrează. Ea constă în elaborarea prealabilă a unui plan de desfășurare a acesteia, plan cu caracter totuși orientativ, în care să fie schițate problemele de urmărit, timpul alocat fiecăruia, eventuale întrebări-cheie și concluziile la care este necesar
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea motivației intrinseci. 4. Metode moderne de predare-învățare De la începutul anilor '90 a devenit tot mai clar faptul că lucrurile sunt într-o uimitoare schimbare, complexitate, dinamică, rapiditate, tensiune, individualizare, influențate de tehnologii noi, tehnologii ale informației. Toate acestea reprezintă pentru sistemul de învățământ cerințe noi, pentru care trebuie căutate și găsite răspunsuri noi. Democratizarea societății determina o democratizare a învățării: voluntariat, acord privind planurile de predare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
din punct de vedere demografic cât și economic. Sub aspect demografic se pot preciza o serie de fenomene ce sunt în funcție de această variabilă, care evidențiază, în ultimă instanță, specificul de manifestare în profil teritorial a unor indicatori de bază ai dinamicii populației. Pe plan economic reprezintă o bază de planificare reală a necesarului de alimente, de locuri de muncă, de școli, de servicii sanitare și în final de cunoaștere a potențialului forței de muncă. Se remarcă față de anii 1977 și 1982
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fără precedent ca urmare a avântului pe care l-a înregistrat construcția de case de vacanță în zonă dar și a turismului ce a contribuit în mod iminent la dezvoltarea comerțului. Putem spune că aceste două ramuri se caracterizează prin dinamica cea mai accentuată în ce privește numărul salariaților. Tot regres se constată și în cazul învățământului - populația ocupată în această ramură scăzând de la 347 persoane în 1985 la 215 în 2003 ca urmare a scăderii numărului de copii și implicit a numărului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
trei necesități: necesitatea menținerii pe axa strategică a Văii Prahovei, necesitatea restructurării activității economice prin reîmprospătarea celor deja existente și apariția unor activități mai ales din sfera terțiarului și necesitatea de a reduce dezechilibrele dintre natură și societate. A analiza dinamica spațiului brezean înseamnă a pune la dispoziție tuturor factorilor decizionali și operaționali mărturiile istoriei patrimoniului natural de care au atât nevoie în stabilirea politicilor și strategiilor dezvoltării viabile. Breaza înseamnă un patrimoniu ce include valori naturale, istorice, arhitectonice, etnografice și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numărului de utilizatori de apă, corespunzător creșterii cu o rată anuală a populației, p; - intensivă - care constă în asigurarea debitului de apă corespunzător creșterii gradului de confort în locuințe (tabelul 2.1), a dotărilor sociale, a folosințelor publice etc. Această dinamică a sistemului solicită proiectantul la realizarea unor lucrări etapizate, dimensionate la debite calculate după regulile menționate, într-o perspectivă de 20 ... 25 ani. Necesarul de apă trebuie recalculat periodic funcție de dinamica localității, perspectivele de dezvoltare, rezervele de apă din zonă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
1), a dotărilor sociale, a folosințelor publice etc. Această dinamică a sistemului solicită proiectantul la realizarea unor lucrări etapizate, dimensionate la debite calculate după regulile menționate, într-o perspectivă de 20 ... 25 ani. Necesarul de apă trebuie recalculat periodic funcție de dinamica localității, perspectivele de dezvoltare, rezervele de apă din zonă, folosirea rațională a apei în localitate, funcționarea sigură și rațională a sistemului, controlul pierderilor de apă din sistem. 2.1.2. Determinarea debitului uzat prin măsurători 2.1.2.1. Condiții
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
proprii „modernilor” din prima jumătate a veacului al XX-lea, P.H.Lippa se avîntă cu mult curaj asupra subiectului. La un moment își pune personajul, „un domn avînd în cont vreo 1112 luștri”, să facă „serioase eforturi” pentru a înțelege dinamica secretă a sufletului feminin. Teodora îl surprinde într-o zi cu un protest ce nu seamănă deloc a cochetărie: „Dar nici eu nu mai sunt tânără! Am copii! 16 Am o experiență ce nu îmi permite să mă joc cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
modelându-le sufletele clipă de clipă, conform unei arhitecturi interioare unicat, compusă din gânduri, emoții, visuri și dorințe, ceva ce se face și se desface ca o ființă proteică în oceanul zilelor, cerând fiecăruia iubire și oferind la fel de mult. O dinamică inefabilă din care, odată ce ai intrat, n-ai mai ieși niciodată. Cu pași mici și rari, supraveghind-o pe Clara, care țopăie în jurul lui, descoperind mereu câte ceva ce o oprește din drum, Domnul R. se îndreaptă spre „casa dragostei”, aceea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Kepler, legile dumneavoastră sunt valabile în tot Universul. Vă felicit, sunteți și dumneavoastră membru de drept al Academiei Universului. Darwin: Domnul Isaac Newton... Evelin: Legile mișcării și ale gravitației, forța de atracție a Pămăntului. Totul a creat o nouă știință: DINAMICA. Domnule Newton, sunteți membru al Academiei Universului din anul Pămăntului 1720. Vă felicit! Darwin: Domnul Ivanovici Mendeleev. „Sistemul Periodic”. Evelin: Care a permis savanților să prevadă și să caute existența elementelor încă nedescoperite pe Tera. Profesorul: Tabelul a fost perfecționat
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
este inversă, dinspre ontic către extincție. Este surprinsă astfel în aceste patru versuri una din cele mai expresive și mai tulburătoare ritmicități cu balans cosmic. Strofa finală, reia alternanța între un vers enunțiativ, fără conținut mobil, și un vers cu dinamică prelungită prin indefinitul "nopții adânci" și rima finală în ecou, "încă", aceasta amplificând și ducând în indeterminabil adâncul sufletesc ecou al adâncului cosmic. Există apoi ritmarea vibrației lăuntrice cu vibrația lucrurilor din afară: înfăptuindu-se una din modalitățile de armonizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lumea de jos, materială, s-a bucurat deplin de viața pământească alături de prieteni, natură, fete frumoase, se înalță dincolo pentru a se pierde extatic în iubirea eternă. Poemul eminescian exprimă dinamismul muzical al existențialului uman simțire și intelect îmbogățit cu dinamica ritmurilor universale. Astfel, are loc o trăire în continuă desfășurare cu inflexiuni ce se prelungesc în ecouri repetate în văzduhurile profunde ale sufletului, ecouri care continuă și după ce poemul s-a "încheiat", așa cum se întâmplă, de pildă, în Peste vârfuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
iubirii. Și, în final, sentimentul singularizării cosmice, al refacerii prin iubire a Unului primordial: Două inimi când se-mbină,/ Când confund pe tu cu eu,/ E lumină din lumină,/ Dumnezeu din Dumnezeu". Luceafărul este un adevărat compendiu de deschideri și dinamici cosmice: zborul astrului către lumea umană, zborul lui Hyperion către demiurg, mările de lumină din jurul acestui zbor, totul polarizând în jurul celor trei dialoguri de amplitudine de asemenea cosmică: Cătălina luceafăr: înfruntarea dintre creat și increat, noroc-moarte și nenoroc-nemoarte; Cătălina-Cătălin: confruntarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
etnografice ale rușilor-lipoveni pot contribui la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a acestora, precum și la creșterea gradului de toleranță și îmbunătățirea relațiilor cu populația majoritară și cu alte grupuri etnice. A. Rușii-lipoveni din județul Iași - dinamici socio-demografico-economice I. Cadrul natural ca factor de influență în apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești în județul Iași. 1. Așezarea geografică a localităților supuse studiului Județul Iași este situat în nord-estul țării, în Podișul Moldovei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea populației; 3. Mobilitatea teritorială a populației. Capitolul V. Structura populației 1. Structurile pe grupe de vârstă si sexe; 2. Structura etnică și confesională; 3. Populația activă și structura profesională
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală Recapitulare la sf. de semestru 1 S15 Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica populației 1. Mișcarea naturală a populației. 2. Densitatea populației. 3. Mobilitatea teritorială a populației. Structura populației 1. Structura pe grupe de vârstă și sexe. 2. Structura etnică și confesională. 3. Populația activă și structura profesională. 4. Nivelul de instruire a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
speței, drept mobil esențial al vieții. Dar tot în el recunosc și ceva din forța necunoscută, ce irupe și în mugetul cerbului la vremea rutului. De aici și până la dragoste e o cale lungă! Eu văd în perspectivă, mă interesează dinamica, evoluția, construcția omului sub imperiul propriei voințe. Sigur, o dovadă de voință este și saltul în gol de pe terasa unui bloc turn, dar aceasta nu mai este voință spre ceva, ci voință oarbă (mă tem că iar am folosit expresia
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
sentimentul că aparții fără drept de tăgadă ori urmă jilavă de îndo ială unui organism. Că inima ta bate aidoma cu a ce lorlalți, că fire invizibile te leagă de cei din jur, că nimic nu te scoate în afara acelei dinamici și nu te privește ca pe un intrus. Ce binecuvântată dimineață era orice început de zi pentru ei, ce liniște odihnea perna fiecăruia seară de seară. Se sprijini de spătarul unei bănci din părculeț. Din cauza lacrimilor care îi acoperiseră ochii
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-se tehnologia de spargere a atomului. Problema este că voi, În corpul fizic, nu puteți controla aceste evenimente, iar cei care se joacă cu astfel de lucruri serioase nu conștientizează riscurile la care se expun ei și planeta. Elementele de dinamică ale atomului pot fi controlate doar de entități care nu au corp uman, care au o altă structură fizică ce se poate adapta la astfel de experimente. Referitor la modificarea axei Pământului, acum aceasta s-a modificat mult mai mult
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
realizat. Ce a Însemnat experimentul pe care l-au Încercat cu găsirea antimateriei, sau crearea antimateriei? Aceste experimente au reușit. Nu există un singur centru unde se testează acest lucru, ci există În total cinci mari centre. Dacă veți urmări dinamica cataclismelor de pe glob, veti constata că ele se produc ciclic În anumite zone. Acelea sunt zonele de experiment. Problema este că multe experimente care se derulează acum au la bază informații venite din alte dimensiuni, galaxii și timpuri, iar Pământul
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]