133,326 matches
-
aș spune-o. Poate că saltul înapoi în timp de la mine la Brunea-Fox e nițeluș riscat, dar în principiu asocierea are merite. Tudorel Urian mă știe dintr-un roman, Balul fantomelor, în care cuplarea la realitate era cel puțin la fel de directă. De fapt, mă știe de douăzeci și cinci de ani. Chiar am trecut împreună printr-un stagiu militar pe care, cu ingredientele cuvenite, l-am încondeiat într-una dintre povestirile volumului de care ne ocupăm. Revenind la cheia realistă a "Bazarului", trebuie
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
viu interes pentru studiile conținând contribuții documentare, ca acelea privindu-l pe Eminescu. El scrie cu plăcere despre volume ca Eminescu și Transilvania, datorat eminescologului de marcă D. Vatamaniuc, unde se elucidează chestiunea originii familiei Eminovici, stabilindu-se o relație directă între Iminovicii din Transilvania și cei din Bucovina. Coautorul ediției academice Eminescu recuperează din manuscrise însemnări semnificative despre Horia și Avram Iancu, despre dorința tânărului peregrin ce trecuse pe la Blaj și Sibiu de a se înființa o Academie de Drept
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Gabriela Ursachi Reprezentant al "spiritului muntean în literatură, după o clasificare mai veche a lui Ibrăileanu, Constantin Țoiu nu este străin de fraza directă și nici de șfichiul ironic ce mijește la tot pasul printre cele mai grave și îndelung cumpănite aserțiuni. Născut la 19 iulie 1923, într-un Urziceni interbelic, autorul Căderii în lume, devine, la cei 80 de ani acum împliniți, un
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
mai vede pe nimeni, / La o parte! / Altfel s-ar putea să treacă prin voi / și să vă-mbolnăvească de dragoste”.). Oscilația, apoi osmoza mai organică între “semnele chinezești” ale prestidigitației imagistice, adesea îndrăznețe, și formele mai decantate sau mai directe ale confesiunii cu accente reținut-dramatice caracterizează deja aceste prime versuri din care autoarea a eliminat pentru antologia de față unele texte situate de Laurențiu Ulici sub eticheta unui “romanțios oniric”, notând o anumită culoare sentimentală mai puțin temperată, la care
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
definiție se potrivește din plin personajului matein: și Rașelica este o ființă "luciferică" aparținând categoriei "marilor scelerați", și ea este "un centre extatique de l’être" și "un foyer de l’être". Ovidiu Cotruș a demonstrat foarte convingător o legătură directă între "flacăra rece" care arde în ochii femeii și vampirismul său sexual, afirmând că Rașelica "dezintegră focul care unea într-o alcătuire vie diversele componente ale ființei partenerului ei" și, în special, că această "dezintegrare" totală este posibilă datorită faptului
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
să încolțească psihologia abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante radiografii epice ale perioadei comuniste (comparabile, ca acuitate, doar cu prozele autobiografice ale lui Paul Goma). Din această perspectivă, încărcate de referințe socio-politice directe, dure și exacte, atît Rebarbor, cît și volumele ulterioare de "reportaje în proză" ale lui Monciu-Sudinski oferă o dublă alternativă ficțională: pe de o parte, la idilismul social al prozei industrializării staliniste (gen Petru Dumitriu), pe de alta, la evazionismul
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu etc. - ori pe unii dintre noii pontifi ai literelor și artelor. Alături de "romane" și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și omului, în genere, în regimurile dictatoriale ale secolului al XX-lea. La un nivel deosebit, se găsește, într-adevăr, Epilogul cărții, expresie directă, a cărei sinceritate nu mai poate fi suspectată, a confruntării conștiinței cu limitele atît ale condiției particulare, a unui individ anume, în speță autoarea jurnalului, cît și ale celei general umane. În aceste condiții, vocația scriitoricească a Soranei Gurian trebuie
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
sînt cultivate cu interes. Lui Lovinescu femeile îi telefonează, îi trimit flori și cadouri (el însuși, însă, cumpără camelii sau cărți, inclusiv Istoria lui Călinescu, pentru Popea), îi scriu, i se destăinuie, îi fac propuneri mai mult sau mai puțin directe. Cu toate acestea, faptul că la un moment dat criticul, care le citea tuturor cu glas tare, alege pentru o asemenea lectură în doi - interlocutoarea e d-na Ștefania Russu - Povestea poveștilor are de ce să surprindă. Ulterior, la cenaclu, lectura
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
a minciunii naratorului ar fi că el manifestă pe această cale, deși indirect, puterea sa de a interveni în acțiunea povestită, de a-i determina cursul, de a o manipula. Pe de altă parte, în roman există alte numeroase mărturii directe ale puterii povestitorului, mărturii care definesc caracterul autoreflexiv al narațiunii. De aceea eu aș interpreta diferit sensul acestei minciuni: ea este menită să ascundă nu numai poliției, dar chiar și naratorului însuși, adevăratele cauze ale morții prietenului său și să
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
un Werther bătrîn, supraviețuitor al tentațiilor suicidare. Cum nici Friedgard nu e Ulrike, ci Bettina lui Cioran, trecută însă prin estetică lui Lenz și care, deci, nu-l idealizează, ci îl demistifica, iubitoare, pe "marele solitar", într-o proza vie, directă, umoristica în sensul thomasmannian al cuvîntului. Amîndoi sînt "dereglați", adică romantici. Pe Cioran îl incită agresivitatea ei de Cezara posteminesciana ("Iubita agresoare...") și visează să fugă cu "iubita lui țiganca" pe "o insulă părăsita". Pe Friedgard Thoma o tulbură elegia
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
același sânge, deși ne despart peste două mii de kilometri. E o nedreptate istorică! De ce să trăim aici izolați, ca pe o insulă, departe de centrul nostru? Avem tot dreptul, un drept istoric, dreptul internațional, să pretindem un coridor, o legătură directă cu țara, un culoar prin Germania, prin Polonia, pe unde-o fi mai aproape, mai de-a dreptul... (Căci Marea Baltică nu mai exista.) Trebuie să obținem acest coridor prin Europa, trebuie să-l obținem cu orice preț, la nevoie chiar
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe care nici el nu știe bine dacă și cât le iubește, după trădări sau absențe, după amare confruntări. Arta literară a lui Anton Holban cu o stilistică directă, străină scrisului frumos, care obsedase generații de scriitori de mai înaintea lui, până la postmoderniști posedă timbrul autenticității, al unei necruțătoare investigații coborând în abisal și acceptând vătămarea eului, ca pe un dat necesar autoscopiei. Nu mai puțin, din acest fanatism
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
Manase Hamburda, ca, de altfel, toată "ideologia" romanului și evoluția umanității în spațiul în care ea se cristalizează. Deși în stilul în care aglomerează adesea figuri specifice se poate recunoaște poetul, romanul pune în evidență un acut simț al observației directe și, mai cu seamă, un ansamblu al intuițiilor, propriu, mai degrabă, sociologului. Matei Vișniec este interesat de modul funcționării relației de comunicare dintre puterea totalitară și "popor": alcoolul, starea festivă și ordinul sînt "faze" ale acestui tip de comunicare (în
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
periferiile Bucureștiului arată că un bazar turcesc Of, a pierdut A propos de “ Cine ridică sabia, de sabie va pieri”, să ne (și) amuzam. Serios! http://www.youtube.com/watch?v=2oHpmzpe-sY soluția pe care o văd eu este democrație directă, incepand cu nivel local
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
Umanitatea a generat mii de studii, mii de credințe, mii de filosofii, mii de dogme, insă niciuna nu exclude realitatea Dumnezeirii sau oricum am Numi-o, în orice termeni; există o inteligență celulară, indisolubila, imuabila, dincolo de percepția sau înțelegerea noastră directă. Ce simte și ce trăiește mama în perioada aceasta este vital pentru viitorul ființei umane care se naște și crește, care trăiește și își scrie destinul cu fiecare alegere pe care o va face. Sebi a fost un copil dorit
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
de pe vremea Imperiului Român până la naționalizarea din 1948 a fost cesiunea din partea administrației către terți. Terții puteau fi o persoană, o familie sau o firmă (cum spunem azi). Periodic, au avut loc de reforme, prin care statul lua în administrare directă o parte din zona aurifera întrucât consideră că așa va câștiga mai mult. Tot periodic, după reforma, renunță încet-încet la administrarea directă întrucât nu era eficientă. Nu știu dacă firma de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
sau o firmă (cum spunem azi). Periodic, au avut loc de reforme, prin care statul lua în administrare directă o parte din zona aurifera întrucât consideră că așa va câștiga mai mult. Tot periodic, după reforma, renunță încet-încet la administrarea directă întrucât nu era eficientă. Nu știu dacă firma de care spuneam utiliza sclavi în epoca română sau șerbi în epoca medievală, dar familiile și persoanele cu siguranță nu. Nu am întâlnit în studiile de specialitate despre Roșia Montană sau în
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
într-o societate românească în bună măsură rinocerizată, înecată într-un val de trivialitate, cum se exprimă însuși autorul. Un lucru este însă cert: M. Sebastian nu era de felul lui un luptător, un protestatar extrovertit, un om al acțiunii directe. Războaiele acestui estet retractil, cultivat și elitist, lipsit de intransigență (,prea suplu", cum singur se caracterizează undeva), de o sensibilitate și discreție aproape maladive, incapabil să apuce pe cineva de guler pentru a-i urla în față niște adevăruri bine
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
apartamente, cel mult o scară. Nunta în parcare se desfășoară pe coordonate radical diferite. La ea participă - vrea, nu vrea - tot cvartalul. Nimeni nu poate face abstracție de această formă de efuziune matrimonială. Sustragerea e imposibilă, sugestia absurdă, iar intervenția directă nu doar inutilă, ci și primejdioasă. Din capul locului, pentru ca festivitatea să curgă fără incidente, măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite. Exact, de mașini. E o gravă nesăbuință să-i atragi atenția nesimțitului organizator, amfitrion, socru mare sau
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
ar fi de neînțeles fără contribuția unor oameni ca Nae Ionescu și Mircea Eliade". Prefața Dnei Zoe Petre - mai ponderată - nu ezită să sublinieze marile merite ale autorului cărții, fostul ei student. își spune însă și Domnia sa părerea personală: "Angajarea directă a lui Eliade în mișcarea legionară - cred că se cuvine să subliniem acest element mai energic decât o face Florin }urcanu" (p. 16). Felicităm și noi pe autor care a obținut la doctorat (i.e. - această carte) cel mai înalt calificativ
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
mare: odată băgați în închisori sau fugiți în străinătate, legionarii n-au mai avut nici o influență asupra evenimentelor din România. în schimb, sutele de mii de asasinate din anii ^50 s-au produs măcar cu acordul, dacă nu cu complicitatea directă a intelectualilor comuniști, deținători de funcții politice"6. în afară de Miron Constantinescu au mai existat două figuri sinistre de conducători în campaniile anti-Eliade din vremea comunismului: Ștefan Voicu și Gogu Rădulescu. Istoricul Florin Țurcanu trece sub deplină tăcere toate acestea. Legionarismul
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
răspunsul corect, într-un mod pe care contribuabilul să-l înțeleagă. Funcționarul fiscal trebuie să aibă capacitatea de a obține informații complete și relevante de la contribuabil, în vederea încadrării legale corecte a întrebării sau a speței prezentate de contribuabil și formulării directe ori, după caz, în urma obținerii punctului de vedere de la direcțiile (serviciile) de specialitate, a unor răspunsuri clare, în concordanță cu reglementările fiscale și așteptările sau exigențele contribuabilului. În urma analizării situației contribuabilului, funcționarul fiscal va aduce la cunoștință acestuia pașii care
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
final (trăiesc într-o continuă ficțiune sau pentru o apocalipsă a interiorului), în fapt un hiperteliu al primelor trei părți, încearcă o relaxare (citește: devitalizare) a discursului anterior, prin acreditarea traumelor drept ficțiuni. Poemele devin mai onirice și mai puțin directe: ,un pește imens îmi intră pe sub mânecă până la umăr/ mi se lipește de piele își umflă și își dezumflă succesiv branhiile/ un pește imens cu ochii roșii bulbucați tremură pe mâna mea/ tremură întrerupt precum carioca unui schizofrenic." Din fericire
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
Funcționar și fost doctor într-o comună uitată de lume, recunoaște că viața lui nu ar putea fi niciodată transpusă într-un roman, spre deosebire de a atîtor altora, care nu duc lipsă de subiecte, ci de timp. Ironia nu e niciodată directă, ci subînțeleasă, ca în acest caz. Personajul nu este captivant în sine, lui neîntîmplîndu-i-se nimic niciodată; nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că are mereu reacții nepotrivite care fac imposibilă continuarea oricărei acțiuni exact în momentul în care începe să
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]