4,704 matches
-
din manuscrise. Producția lirică a lui L. - atâta cât poate fi reconstituită - excelează prin unitatea de stil, de tonalitate, ceea ce o integrează poeziei boeme, nonconformiste din timpul războiului și din primii ani postbelici. Versul e totdeauna liber și nerimat, adesea discursiv în chip insidios, derutant prin inadecvarea formulărilor la conținut: banalul apare în alianță cu insolitul, prozaicul cu poeticul uneori sublim, realul cu oniricul și fabulosul livresc. Reminiscențe de simbolism decadent sunt încorporate într-o imagistică de tip suprarealist, pătrunsă de
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
în timpul spovedaniei. Implicându-se în trăirile personajelor, naratorul atribuie situației o măreție apoteotică („Ceea ce Borivoje dorise până la moarte, fără ca să se împlinească, se împlini sub condiția atotdivină și atotcurățitoare a religiei lui Iisus Cristos”), însă analiza (fie și la modul discursiv) a zbuciumului lor interior aduce în prim-plan, irepresibil, omenescul. Cu toate că sunt diferite prin lumea pe care o investighează, istorisirile În drumul spre păcat, Pădurarul Ion Bentu, „Mi-e dragă Nonora!”, Gheorghe Cătălina întrupează aceeași obsesie a erosului vinovat. Aici
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
cunoașterea de tip mistic și cunoașterea filosofică, conceptuală. Dacă cunoașterea este adecvată obiectului, În cazul de față obiectul estetic, ea Începe să capete prin pulverizare toate atributele pe care această „divinitate necunoscută” le capătă când e prezentată Într-o manieră discursivă. Și atunci, o analiză a experienței mistice, care scapă discursivității sau care, atunci când se Întoarce, Încearcă să exprime prin discursivitate ceea ce a constatat experiențial, nu poate reuși decât parțial. Cum ar putea funcționa un obiect estetic, nu atât În absența
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
critic, poate analitic, care să surprindă plânsul tău, un discurs nu ca reacție de cititor, ci ca reacție de analist. Horea Poenar: Dar asta și faci, doar că acoperi cu o mască experiența aceasta sau - bănuiesc, o Împăturești În canoane discursive. Dacă renunțăm la ideea de identitate anistorică, atunci nu mai avem decât acea identitate care se constituie În momentul evoluției, În temporalitate. Singurul lucru care ne scapă de patologic este memoria, datorită căreia putem pune În legătură identitățile noastre care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un concept care descrie postmodernitatea și, prin urmare, neagă multe dintre concluziile raționalității ce ghidează discursul științific, anarhetipul ar trebui, pe de o parte, să beneficieze de un tratament de tip modernist, adică să fie conceptualizat și limpezit după legi discursive moderniste. Or, asta devine imposibil pentru că Îi neagă identitatea, funcționalitatea, deci Îl mistifică, tocmai fiindcă tu, Corin, Îl teoretizezi În primul rând ca pe o lege de construcție. Deci s-ar putea ca fie conceptualizarea, fie funcționalitatea termenului să trebuiască
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
va număra Sanda, și nici eu personal, tradiționale cum suntem) și care ar putea duce la capăt fantasmele puse de tine În discursul respectiv, iar a doua coloană, la fel de imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte ingrată, suntem ca o adunare de ursitoare care acum trebuie să hărăzim destinul unui nou-născut. Problema este ingrată, pentru că, de fapt, copilul care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ia În considerare - În parte, cred, pentru că majoritatea criticii americane nu Îi ia În considerare. Practic, problemele și impasul aduse de textualism și de atitudinea pur deconstructivă a lui Derrida, spre exemplu, sunt de ceva vreme parte a unei tradiții discursive și nu mai sunt propriu-zis, În sensul tare și creativ, probleme. Mihaela Ursa: Dacă Înțeleg exact, ceea ce Îmi reproșezi tu, Horea, este lipsa de originalitate. Or, eu văd puțin diferit aspirația aceasta către originalitate cu orice preț, o aspirație profund
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional, de a detalia modul de manifestare a oamenilor prin recursul la „poveste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivel mental, prin interpretări bazate pe reconstituirea mecanismelor ce compun realitatea factuală. Aici devine exemplară „descrierea densă” definită de Geertz, care se bazează pe prezentarea detaliată a faptelor, pe invocarea contextului cât mai fidel cu putință și localizarea informațiilor. Contextul discursiv este Întotdeauna „plurivoc”, În sensul că se manifestă prin intermediul unei pluralități de voci și de personaje distincte. O abordare eminamente descriptivă, unde etnograful prezintă pe larg contextul și elementele de bază În care se derulează acțiunea 1, analiza de discurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În sensul că se manifestă prin intermediul unei pluralități de voci și de personaje distincte. O abordare eminamente descriptivă, unde etnograful prezintă pe larg contextul și elementele de bază În care se derulează acțiunea 1, analiza de discurs urmărește prezentarea dinamicilor discursive care dau semnificație grupurilor umane. Un alt nivel este acela al prezentării dialogale axat pe interacțiunea dintre personaje sau caracterizări ale personajelor cu care interpretul sau actanții intră În interacțiune. Notele, la rândul lor, pot fi organizate În două forme
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acela al prezentării dialogale axat pe interacțiunea dintre personaje sau caracterizări ale personajelor cu care interpretul sau actanții intră În interacțiune. Notele, la rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
treia direcție majoră ar fi cea a școlii critice de factură neomarxistă, care propune toată gama de analize ale discursului, cum sunt cele ale lui Foucault. Demersul foucauldian se aplică de data aceasta asupra imaginarului printr-o serie de metode discursive. Analiza calitativă presupune În mod special un efort discursiv, un demers narativ. Sumarizând, putem spune că metodele calitative sunt interesate Într-adevăr de imagini, dar că cercetarea calitativă se aplică și imaginarului. Este o distincție Între scopul urmărit și modul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de factură neomarxistă, care propune toată gama de analize ale discursului, cum sunt cele ale lui Foucault. Demersul foucauldian se aplică de data aceasta asupra imaginarului printr-o serie de metode discursive. Analiza calitativă presupune În mod special un efort discursiv, un demers narativ. Sumarizând, putem spune că metodele calitative sunt interesate Într-adevăr de imagini, dar că cercetarea calitativă se aplică și imaginarului. Este o distincție Între scopul urmărit și modul În care se ajunge la realizarea acestui scop științific
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce conține Întreg orizontul unei priviri. Metodele critice din secolul XX bazate pe concepția textului Închis văd punctul ca punct; orizonturile acestor interpretări sunt Închise. De aici ușurința de a obține stabilitate și de a construi sisteme, direcții și formațiuni discursive (după termenul lui Michel Foucault) coerente. Temporalitatea, chiar și cea istorică (pe care o asimilez scriiturii și obiectelor estetice percepute pasiv), scapă acestor analize. Este astfel evident că pentru teoria din aceste pagini scriitura nu poate fi decât un mobil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trei mișcări: de identitate, de alteritate și o temporalitate suplimentară, doar uneori vizibilă, Însă esențială (ce prevestește un mult mai aprig ideal). Nu trebuie să ne așteptăm să găsim În această temporalitate - În timpul splendorii - semnificații În Înțelesul tradițional, al formelor discursive. Ele există mai degrabă la nivelul existențialelor heideggeriene, la nivelul invizibilului lui Merleau-Ponty sau chiar al poeticului lui Dufrenne. Dacă există Însă posibilitatea (și șansa) de a vedea vederea ca vedere și astfel a o vedea ca timp (mai Întâi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
meu, geografia căutării (pe care mai Încolo o veți percepe În sfârșit drept geografie a iubirii - vezi mai jos discuția despre textele umede), credința voastră (ca lege, ca mod de a aparține prin acest al treilea care acum este legea discursivă) crește pentru că sunteți, cu ea, În text. Aceasta e clipa - majoră - În care măsura mea se mărește cu prisosință În voi. Acesta e momentul În care textul capătă vedere. Acum femeia s-a așezat În text. Acum Începe iubirea pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
hermeneutici: „posibilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent Înțelege de fiecare dată să fie orientat către viitor”. Interpretarea e o formă a temporalității, atunci când Înțelegerea ei depășește limitele tradiționale În care este așezată, uneori discursiv, alteori referențial. Interpretarea lucrează, am spus, prin concepte-vedere, prin vârfuri de triunghi. Am definit apoi vederea ca fiind temporalitatea ca existențial al ființei vii, aflată În lume În premergerea către Împlinirea sa identitară. E o vedere-urmă, Însă, pentru că e vederea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-i regleze jocul semnificațiilor și al puterii. Ca atare, o teorie a receptării nu e de ajuns pentru a-l struni, dar nici o teorie ce ar porni din Foucault și ar regla jocul textului după cel instituțional și al focarelor discursive de putere. Abia când devine limpede problematica punctului de fugă, cea a locului ce depășește măsura noastră și o face posibilă, abia atunci suntem mai aproape de textul ca urmă a himenului. Aici e izbirea interpretării de textul ca discurs: În urma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Abia când devine limpede problematica punctului de fugă, cea a locului ce depășește măsura noastră și o face posibilă, abia atunci suntem mai aproape de textul ca urmă a himenului. Aici e izbirea interpretării de textul ca discurs: În urma sa - Întotdeauna discursivă - așezând un concept-vedere, tocmai pentru a fi acolo, În locul ce rezolvă diferențele (dar care nu e diferanța lui Derrida, pentru că aceasta e strict discursivă). Urmați-mă, așadar, Într-acolo. Pe urmele elegiilor stănesciene. Unde, așa cum anunțam ceva mai sus, deocamdată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul ca urmă a himenului. Aici e izbirea interpretării de textul ca discurs: În urma sa - Întotdeauna discursivă - așezând un concept-vedere, tocmai pentru a fi acolo, În locul ce rezolvă diferențele (dar care nu e diferanța lui Derrida, pentru că aceasta e strict discursivă). Urmați-mă, așadar, Într-acolo. Pe urmele elegiilor stănesciene. Unde, așa cum anunțam ceva mai sus, deocamdată atât știm: că au fost odată cai. O ierarhie a cailor va privi În special trei paliere. Vom regăsi În ea conceptele pauline ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precis: eu spun că Între absența specifică semnului (el conține În absență promisiunea sau memoria unei prezențe) și prezența căutată, vie a ființei cu Înțeles (calul ca accident de suflet) legătura nu e una convențională, chiar dacă ea e, mai Întâi, discursivă. Între semn/cuvânt/semnificant și ființă/ Înțeles/semnificat e o credință. Discursul trebuie perceput ca o binevestire. El e trăit ca o formă de credință. Iar ceea ce leagă urma potcoavei de potcoavă și de cal e o vedere: o vedere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pentru că, În interpretarea mea de aici, cel ce „Începe cu sine și sfârșește/cu sine” este timpul splendorii (sau, ceva mai limitat spus, cel estetic), temporalitatea plină, timpul În care obiectul de artă este perceput și asumat ontologic și nu discursiv și de asemenea timpul iubirii divine ca extaz, ca acces la har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de text, de semnificație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și apoi timpul e gândit, el devine istorie. E privit și privirea e gândire și astfel istorie. Vedere-gândire-istorie. Devii timp În momentul În care alteritatea e accesibilă. Alteritate Înțeleasă deocamdată doar ca spațiere a timpului ca pod peste absențe, mișcare discursivă a gândirii și posibilitate a istoriei. Această alteritate respinge știindu-mă pentru că ea din mine, din timpul meu a plecat, din lizibilitatea mea, gravitație a inimii mele care Însă se extinde, precum universul și nu se mai agață (decât acum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin integralism). În opinia mea, experiența estetică poate să o facă; pentru că se vorbea aici despre efectul estetic al textului, vreau să spun că efectul estetic Înseamnă efect teoretic. Teoreticul a devenit o formă de a vorbi a esteticului, nu discursiv sau În Înțelesul tradițional al discursului, nu logic, ci prin „vederi” de acest tip. Iar atunci miza, firește, este uriașă. Nu este doar un alt tip de discurs, ci este tot ceea ce gândim, este o estetică În sensul În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Nichita Stănescu. Cu Nichita Stănescu ne-am putea Întâlni Într-un dialog real, În care unul să-i răspundă celuilalt, doar În acea transcendență a Ideilor de care vorbește Nicolae Turcan. Horea Poenar: Himenul nu este trancendent, nu este discursiv, nu este real, dar el face posibilă și această Întâlnire, rupând-o Între urmă și cal, Între urmă și citirea mea, dar, În același timp, legându-le, chiar prin această ruptură. Sigur că este un paradox, un chiasm, cum spunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]