571 matches
-
aplicare a îngrășămintelor azotoase sunt cele │ │în care cerințele de consum al culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se│ │astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și alte rezultate benefice │ │cum este cel de reducere a cantităților de azot disipate în mediu, respectiv a│ │riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de │ │suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice prevalente în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
acestea este în curs de elaborare. Anexă A9.4 PERFORMANȚĂ TERMICĂ A FERESTRELOR UȘILOR ȘI OBLOANELOR A. Prezentare generală Suprafețele vitrate reprezintă o pondere însemnată din suprafața anvelopei clădirii. Suprafețele vitrate reprezintă zone cu permeabilități termice ridicate prin care se disipează în atmosferă un procent însemnat din energia termică consumată pentru încălzirea clădirilor (15 %-45%); În mod operativ curent, transmitanta termică a elementelor vitrate se calculează prin metode simplificate (document de referință SR EN ISO 10077-1 "Performanță termică a ferestrelor, ușilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
relația (10.11) V(pd(k)) - relația (10.12) 4. Se determina rezistență termică medie: R(e) - relația (10.7) 5. Se determina temperatura exterioară medie de referință lunară: f2ι(eR(k)) - relația (10.8) 6. Se determina fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior, în fiecare lună (k): Q(e(k)) - relația (10.16) A.10.3.1.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistentele termice: R(vf) - relația (10.14) R(pdf
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistentele termice: R(vf) - relația (10.14) R(pdf) - relația (10.15) 2. Se determina rezistență termică medie: R(f) - relația (10.13) 3. Se determina fluxul termic disipat către pânză de apa freatică în fiecare lună (k): Q(f(k)) - relația (10.17) A. 10.3.2 Clădire amplasată subteran pe un soclu A.10.3.2.1 Transfer de căldură către aerul exterior 1. Se determina suprafețele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
relația (10.22) ι(pdsc(k)) - relația (10.23) 4. Se determina rezistență termică medie: R(esc) - relația (10.18) 5. Se determina temperatura exterioară medie de referință lunară: f2ι(esc(k)) - relația (10.19) 6. Se determina fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior: Q(sce) - relația (10.25) A.10.3.2.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistență termică: R(fsc) - relația (10.24) 2. Se determina fluxul termic disipat către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
termic disipat prin sol către aerul exterior: Q(sce) - relația (10.25) A.10.3.2.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistență termică: R(fsc) - relația (10.24) 2. Se determina fluxul termic disipat către pânză de apa freatică în fiecare lună (k): Q(fsc(k)) - relația (10.267) A. 10.3.3 Determinarea temperaturii spațiilor neocupate f2ι(s(k)) 1. Clădire cu un singur spațiu neocupat (subsol): Ecuația (10.27) 2. Clădire cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
cu un singur spațiu neocupat (subsol): Ecuația (10.27) 2. Clădire cu trei spații neocupate (zone): Ecuația (10.28) - ι(s(k)); Ecuația (10.29) - spațiul 1 adiacent subsolului; Ecuația (10.30) - spațiul 2 adiacent spațiului 1. Determinarea fluxurilor termice disipate prin sol în cazul incintelor de tip subsol și spații ocupate caracterizate de temperatură de confort sau tehnologică f2ι(i(0)) se face cu relațiile (10.16), (10,17), (10.25) și (10.26) în care f2ι(s(k)) = ι
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
L) = Σ N(j)H'(j)[theta(iad,j) - theta(e)] * ț(j) + phi(G) * ț [J] (1.8) în care H' este coeficientul de pierderi termice prin transmisie, dar fără pierderi termice prin sol; phi(G) reprezintă fluxul termic disipat prin sol. ÎI.1.5.7. Recuperarea căldurii din ventilare, Q(VA) Pentru calculul căldurii recuperate din aerul evacuat Q(VA), se recomandă metodă prezentată în standardul SR EN ISO 13790 anexă G, prin reducerea debitului real de aer proporțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
mai mare ca debitul ce ar fi trebuit introdus în calcul că data de intrare, trebuie utilizată valoarea maximă dintre cele două debite. ÎI.2.4.9. Degajări de căldură de la surse interioare ÎI.2.4.9.1. Calculul energiei disipate de sursele interioare de căldură Sursele de căldură interioare, inclusiv cele cu contribuții negative la bilanțul termic, constau din orice tip de căldură degajata la interiorul spațiului condiționat, (altele decât căldură introdusă controlat pentru încălzirea și răcirea acestui spațiu sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
din căldură degajata de sursele interioare, poate fi recuperată fie în clădire, fie chiar în sistemul care se calculează, fie în alt sistem; în cele ce urmeaza se considera numai căldură recuperată în clădire; - pentru simplificare, cantitățile mici de căldură disipate în sistem și recuperate în clădire pot fi ignorate în calculul necesarului de energie pentru răcire, putând fi evaluate în cadrul calculului performanței energetice globale a sistemului, prin introducerea unor factori de corecție; - o sursă rece, ce contribuie la eliminarea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se determina conform capitolului 3. Dacă se apreciază ca fiind neimportante în raport cu alte fluxuri de căldură, ele pot fi neglijate. ÎI.2.4.9.2.4. Căldură disipata sau absorbita de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare Fluxul de căldură disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare se scrie: d(I,R,V) = d(I) + d(R) + d(V) (2.38) în care: d(I,R,V) - fluxul de căldură total, disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de încălzire, răcire și ventilare Fluxul de căldură disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare se scrie: d(I,R,V) = d(I) + d(R) + d(V) (2.38) în care: d(I,R,V) - fluxul de căldură total, disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare d(I) - flux de căldură de la sistemul de încălzire din spațiul climatizat, [W]; d(R) - flux de căldură de la sistemul de răcire din spațiul climatizat, [W]; d(V) - flux de căldură de la sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
E.2. Debite de introducere a aerului E.2.1. Generalități Debitul de ventilare (debitul de aer exterior și introdus) se determina utilizând următoarele criterii: ● ocupare umană cu sau fără fumat ● alte emisii cunoscute ● degajările pentru încălzire sau răcire sunt disipate prin ventilare. În vederea prevenirii pierderilor necontrolate de aer introdus, conductele și canalele trebuie să fie etanșe. E.2.2. Ocupare umană Debitul de ventilare pentru ocupare umană se determina utilizând informațiile din 5.2.5 sau utilizând valori specifice pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură pentru încălzire sau răcire care trebuie să fie disipate prin instalația de ventilare conduc la determinarea debitului de ventilare. Dacă din acest motiv debitul de ventilare devine mult mai mare decât cel precizat în 6.4.2.2, atunci poate fi mai eficientă din punct de vedere energetic o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
căldură aferente echipamentelor montate la punctele de consum Alimentarea consumatorilor cu apă caldă de consum se realizeaz�� prin intermediul armaturilor (robinete, baterii, paneluri de ajutaje pentru dus etc). În funcție de construcția acestora și de materialul din care sunt realizate, aceste echipamente vor disipa, în timpul furnizării apei calde la consumator, la rândul lor, o parte din căldură conținuta de apă caldă de consum, determinând o întârziere în furnizarea, la punctul de consum, a apei calde la temperatura minimă necesară. Efectul imediat îl reprezintă mărirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
noastre, distingem următoarea tipologie a structurii acționariatului ISD, și anume: a) societăți cu capital străin integral, în care controlul este deținut 100% de investitorul străin; b) societăți cu capital străin majoritar, dar numai în proporție de peste 51%, restul acționariatului fiind disipat între doi investitori autohtoni, și anume: Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea. În cazul acestui tip de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să se asocieze cu acționari autohtoni din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
subordinea primului ministru și va avea întâlniri periodice pentru omogenizarea poziției României în fața reprezentanților CE. Ancora metodologiei de estimare a PIB potențial va fi stabilită la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Analiză Macroeconomică. Se va reface echipa de modelare macroeconomică, disipată prin detașarea în posturi executive la Comisia Europeană. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de către Divizia Fiscală din Banca Națională a României. Soldul bugetar structural va fi estimat în paralel de Institutul Național de Prognoză. FiscalCompactGrup se va întâlni periodic pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima țară înregistrând cea mai mare valoare din arealul arabofon a suprafeței deservite de un port, respectiv 515.200 kmp. facilități aeroportuare, ce sunt disipate însă pe teritoriile foarte extinse ale acestor state, ceea ce determină creșterea suprafeței ce revine unei unități aeroportuare. spațiile slab deservite de infrastructurile aeroportuare cuprind 5 dintre cele mai paupere state din lumea arabofonă și de pe Glob, în care unui aerodrom
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fapt ce se datorează concentrării câmpurilor de exploatare la distanțe destul de reduse față de țărmuri, comparativ cu alte zone petro-gazeifere (din Rusia, S.U.A., Canada, China, Australia) unde distanțele sunt mai mari, iar centrele consumatoare și de prelucrare mult mai numeroase și disipate pe un teritoriu vast. Acest fenomen explică și lungimea medie/stat a rețelei de oleoducte în lumea arabă (4.299 km./stat) cu mult mai redusă față de media la nivel mondial (16.442 km./stat). Rețeaua oleoductelor este foarte inegal
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
luminat dintr-o dată. Comicul, "realismul ironic", "momentul", tema cu variațiuni, moftul, "marea trăncăneală", mahalaua, carnavalescul, miticismul, politicianismul, semidoctismul, figurile triunghiului conjugal burghez, euforia gastronomică etc. sunt astfel de embleme. Miracolul caragialismului poate fi explicat și prin faptul că s-a disipat în astfel de microunități indivizibile și s-a putut infuza mai ușor pe o suprafață literară imensă, ignorând granițele formale între teritoriile prozei, ale dramaticului și chiar ale poeziei. Și totuși, caragialismul este mai mult decât o înșiruire muzeală de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
piață, prin căutarea de către fiecare a propriului interes, fără să-i pese de definirea a priori a unui interes general. În ceea ce privește politicile urbane, referirea la principiul unei "științe a orașelor" a însemnat, în general, reducerea problemelor politice la probleme tehnice, disipând caracterul contingent specific alegerilor politice. Împodobite cu veșmintele "scientismului", politicile urbane puteau să pretindă în mod obiectiv că tratează orașul fără să se preocupe de punctul de vedere subiectiv al locuitorilor. Protagoniștii acestui tip de acțiune publică aveau certitudinea platoniciană
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dependentă de arderile desfășurate la nivelul țesutului adipos brun. La acest nivel, proteinele de decuplare (UCP-Uncoupling Proteins), localizate la nivelul membranei interne mitocondriale, realizează o decuplare a sintezei de ATP de procesul de oxidare. Energia rezultată din arderea substratelor se disipează sub formă de căldură. Activitatea proteinelor decuplante este stimulată pe calea receptorului β3 adrenergic. Stimularea defectivă a acestei căii are implicații în apariția obezității. Așa cum reiese din datele prezentate mai sus (sintetizate în fig.1), reglarea aportului și cheltuielilor energetice
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Acesta este un amestec care conține PPO (2,5 difeniloxazol), care emite radiații în UV și POPOP, care emite radiații în vizibil și este bine adaptat la detectarea cu tuburile fotomultiplicatoare. Dispozitivul de numărare trebuie calibrat. O parte din energia disipată sub formă de radiații β este absorbită fără a fi transformată în fotoni („stingerea” chimică). Mai mult, o parte din radiația luminescentă emisă de evidențiator poate fi resorbită de soluție dacă spectrul fluorescenței depășește spectrul absorbției. După ce trec de o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
a fost scoasă din scenă abia În 1989, dar comunismul Își dăduse duhul cu douăzeci de ani Înainte: la Praga, În august 1968. Anii ’60 s-au sfârșit rău pretutindeni. Încheierea unui lung ciclu postbelic de prosperitate și dezvoltare a disipat retorica și proiectele Noii Stângi; accentul optimist pe alienarea postindustrială și dezumanizarea vieții moderne va fi Înlocuit curând de grija slujbei și a salariului 17. În Est, mesajul anilor ’60 a fost că nimic nu se putea face „În interiorul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au pornit din România pentru a fi ulterior asimilați ca sculptori în alte culturi, unii uitați, precum George Swiacinsky. În definitiv, este dificil de a stabili ponderea pe care a reprezentat-o simbolismul pentru toți acești sculptori, opera lor fiind disipată în colecții particulare, reproducerile diferitelor piese putând fi recuperate mai degrabă din ziare și reviste decât din puținele albume și monografii care le-au fost consacrate, acolo unde ele chiar există. Îi revine meritul Adrianei Șotropa de a fi încercat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]