1,507 matches
-
ca și Iago de altfel , victima sa colaterală, la un alt nivel. El își caută parteneri sufletești, indivizi aparținători civilizației consacrate, care să-l accepte și să-l prețuiască în dimensiunea lui umană, nu militară. Europa rămîne pentru acest egiptean dislocat un interval ostil și străin, unde percepția sa subsidiară, creionată din-colo de strălucirea superficială a gloriei sociale și politice, este aceea de barbar. "Partenerii sufletești", martorii recunoașterii și acceptării lui ca individ în Veneția, sînt, pe rînd, Desdemona (prin dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o aparentă non-liniaritate și chiar haos, deconstructivismul în arhitectură se caracterizează prin idei legate de fragmentare, printr-un interes deosebit față de manipulare a suprafeței sau a imaginii structurii, prin forme non-rectilinii, care au scopul de a distorsiona și de a disloca unele elemente ale arhitecturii, precum structura și învelișurile. Imaginea vizuală finală a unei cladiri, ce se ghidează după principiile deconstructivismului, se caracterizează printr-o imprevizibilitate stimulantă și printr-un haos controlat. Este același haos pe care îl declanșează și Friedrich
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
biliare și ionii de calciu. Lipaza pancreatică nu poate acționa asupra grăsimilor decât dacă acestea sunt emulsionate (proces care se realizează în prezența sărurilor biliare). Colipaza pancreatică (enzimă secretată de pancreas și activată de tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există fosfolipaza A2 (fosfatidil-acil hidrolaza) care descompune lecitina într-un lizofosfolipid și un acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
biliare și ionii de calciu. Lipaza pancreatică nu poate acționa asupra grăsimilor decât dacă acestea sunt emulsionate (proces care se realizează în prezența sărurilor biliare). Colipaza pancreatică (enzimă secretată de pancreas și activată de tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există fosfolipaza A2 (fosfatidil-acil hidrolaza) care descompune lecitina într-un lizofosfolipid și un acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
biliare și ionii de calciu. Lipaza pancreatică nu poate acționa asupra grăsimilor decât dacă acestea sunt emulsionate (proces care se realizează în prezența sărurilor biliare). Colipaza pancreatică (enzimă secretată de pancreas și activată de tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există fosfolipaza A2 (fosfatidil-acil hidrolaza) care descompune lecitina într-un lizofosfolipid și un acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ca "istorie" a lumii omului, ca știință sau ca schimburi active de opinii. Metodologic, autorul își afirmă concepția despre "știința istoriei" astfel: "episoadele-cheie ale istoriei sociale, care au transformat, fragmentat și, în mare parte, dacă poziția mea extremă e corectă, dislocat moralitatea făcând astfel posibil sinele emotivist, cu tipurile sale caracteristice de relații și de expresie au fost episoade din istoria filosofiei; că numai în lumina acestei istorii putem înțelege cum au apărut idiosincrasiile discursului moral contemporan de fiecare zi și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al experienței, iar cuvintele, prin posibilitatea de a fi traduse, își dovedesc caracterul viu, istoric. Traducătorul, ca salvator al limbii și ca vestitor al sfârșitului mesianic al acesteia, are ca sarcină „die reine Sprache gestaltet der Sprachbewegung zurückzugewinnen“, deci să disloce limbile din contextul care le determină, pentru a le reasuma din perspectiva originii lor în limba adamică. Libertatea traducătorului, arată Benjamin, este de fapt consecința fidelității maxime față de strălucirea paradiziacă a limbii ca numire a na turii spirituale a lucrurilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ne interesează cu precădere problema constituirii obiectului în experiența istorică. Încă de la început, Benjamin sintetizează problematica eseului: „als Pionier wurde Fuchs zum Sammler. Nämlich als Pionier der materialistischen Kunstbetrachtung.“ Materialismul istoric, inițial formulat de Benjamin pe urmele clasicilor marxis mului, dislocă opera de artă din autonomia ei, pentru a o reconsidera din punctul de vedere al condițiilor istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii (Beschaulichkeit) contemplative a istorismului. Istoria este dialectică, iar aceasta înseamnă că
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Mesia nu este viclean, precum rațiunea he ge liană, cu care întreține aparente si milarități; el este, dimpotrivă, autentic și decisiv. Nu se suprapune clipei, reorientând-o, ci își găsește locaș în chiar inima ei și, din acest punct, o dislocă. Discursul teologico-politic al lui Benjamin schițat aici este, în structura sa dialectică, o imagine. G. Agamben citește în considerațiile lui Benjamin despre imagine (Bild) din Über den Begriff der Geschichte (1940) și din Passagen Werk o referință ascunsă la I
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Materialitatea acestei lumi este regăsită în urmele obiectelor, la fel cum, pe scena teatrului din Oklahoma, actorul este de fapt doar o sumă de gesturi. Mai mult, recompunerea acestor urme este afectată de uitare, prin care reperele oricărei identități sunt dislocate. Benjamin îl citează în acest sens pe Willy Haas, pentru care veritabilul subiect al Procesului este uitarea, iar în alt loc, vorbind despre personajul lui Kafka, Odradek, stabilește o corespondență între curtea de judecată și podul cu vechituri, cu lucruri
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
marfă și, concomitent, actualizează po ten țialitățile conținute în memoria colectivă a marilor bulevarde pe care le parcurge. Prin urmare, actul său epistemologic suportă o determinare eschatologică, în sensul schițat mai sus. În plus, prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se cere constant parcursă și descifrată. Geamul cafenelei, vitrina sau, pur și simplu, strada aglomerată survin mereu în momentul în care sunt dislocate de privirea flaneurului din relațiile statice, de ordin tehnic, în care se găsesc din punct de vedere cotidian. Dialectica despre care a fost vorba mai sus (cea dintre orașul-peisaj și orașul-cameră) are tocmai rolul să scoată lucrurile din raporturile lor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
die Straße in eine entschwundene Zeit.“ Ia naștere astfel pentru flaneur, după cum încercam să arăt în primul capitol, o imagine dialectică a orașului, în care „acum-ul“ percepției este saturat de elementele mitice ale trecutului și în care lucrurile sunt dislocate, decontextualizate pentru a le fi eliberată, ca univers posibil, alternativ, povestea. Modul de cunoaștere al flaneurului este, prin urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a face vizibilă aura proprie mărfii, umanizând-o în figura prostituatei. Este im por tantă sesizarea acestei funcții în cazul flaneurului și, odată cu ea, deconstrucția radicală a mecanismului econo miei mărfurilor. Privite pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă și privită ca atare, marfa de vine un actor care își joacă propria dramă. Ea iese din mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Tocmai marginalizarea experienței între formele de locuire ale marelui oraș face ca aceasta să fie reactualizată cu forță prin personaje (detectivul, flaneurul) care ies din logica sa pur tehnică. Marginalul este, în aceste locuri ale modernității extreme, sursa privirii care dislocă formulele împietrite ale străzii, ale mărfurilor sau ale mulțimii și le sesizează pe toate acestea în mod alegoric. Exercițiul unei astfel de priviri este mesianic prin excelență: memoria colectivă, involuntară este adusă în joc ca fundal al rescrierii fantastice a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aber aller Straßenbilder aus meiner frühen Kindheit [...] ist - das muß um 1900 gewesen sein - eine vollkommen menschenleere wie ausgestorbene Straße, auf die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke) care duc spre gară, spre locul unde metropola își instituie o limită ritualică. Survenirea, în chiar inima spațiului urban, a naturii, a depărtării orizontului, a pericolelor sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the recovery of which occupies Benjamin in One-Way Street and in his later reflections on Berlin.“ Câteva pagini mai jos, Gilloch explică: jocul copilului reprezintă un model de raportare magică la lume, opusă celei tehnice, raționale. Obiectele, locurile copilăriei sunt dislocate din raporturile lor mundane, pentru a deveni fragmente ale unei lumi de basm, încărcată de semnificații și înconjurată de un orizont larg de posibilități. A vorbi despre lumea copilăriei înseamnă a vorbi despre regimul paradiziac al lucrurilor pe care memoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
creole, periferice. Astfel, spaniola, franceza, portugheza și engleza au servit ca tipar pentru limbile din Caraibe, în vreme ce olandeza s-a creolizat în Afrikaans. În mod concret, creolizarea se referă la simplificarea structurilor complexe ale unei limbi: regulile gramaticale stricte sunt dislocate, cuvintele nu mai respectă disciplina structurală morfosintactică și semantică, tensiunea dintre "limba scrisă" și "limba vorbită" se anulează. Cuvintele circulă și se leagă într-o manieră mult mai simplă și mai liberă. Transferată în spațiul cultural, creolizarea se referă la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o manieră mult mai simplă și mai liberă. Transferată în spațiul cultural, creolizarea se referă la simplificarea structurilor culturale "morfo-sintactice" și "semantice", la subminarea și reducerea modelelor, convențiilor, ierarhiilor și ritualurilor. Astfel, ,,semantica culturală a țării de origine poate fi dislocată, permițând formelor și semnificațiilor culturale să interacționeze liber, dincolo de orice intervenție a autorității semantice din această țară".258 Așadar, popoarele de la marginea sistemului se-lectează și apropriază forme, simboluri sau structuri întregi din cultura centrală, le dezasamblează în componente pentru a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
judecate după standarde europene, potrivit convențiilor europene, dau impresia unui mélange ori prezintă aspectul unui colaj. Noile configurări de modele, însă, generează noi înțelesuri, identificate ca fiind americane și exportate ca atare. Kroes susține că ,,americanii nu numai că au dislocat sintaxa culturală europeană, dar au modificat și semantica culturală a Europei. Ori de câte ori europenii râdeau de entuziasmul american față de ceea ce europenii considerau că este vulgar și de proastă calitate, reacția acestora izvora din ignoranță. Ei cântăreau estetica americană după standarde europene
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele religioase renascentiste (reprezentarea profetului Isaia și a îngerilor de către Michelangelo), demontează simbolistica, dislocă semnificațiile și reconstruiește un "corp" nou (androginul Rosie), care își asumă noi valențe și înțelesuri, devenind, în mod profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși apreciată în prezent, Rosie s-a confruntat cu nenumărate critici, în special din partea europenilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o simte întotdeauna marginea față de centru. Indiferent de teoria pe care o alegem, nu putem nega interesul crescut al europenilor față de formele culturii populare americane, interes care poate fi rezultatul "efectului de bumerang". Europene prin tradiție, modelele culturale transferate și dislocate de coloniștii americani au fost subminate, simplificate, fragmentate, reciclate, reco-date și rearanjate în modele noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
trepte spre cer, Titus Mesaroș vorbea despre barajul de pe Argeș. Sunetul și muzica au fost făcute de către Radu Zamfirescu. Unul dintre simbolurile sonore folosite este cel al țipătului: oamenii urcă pe versanții văii ca să pună dinamita care, prin explozie, va disloca rocile. Când ajung pe culme, muzica încetează și nu se mai aude decât foșnetul de exterior al vântului și țipătul unui șoim, care sugerează înălțimea, pentru că șoimul este stăpânul său. Când muncitorii încep să coboare, este contrapuns un alt simbol
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ajuta pe cetățeni” Marele cutremur din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 a avut și grave efecte economice asupra comunității hușene. Într-adevăr, noul primar Constantin Onu prinsese un mandat extrem de greu Grea devenise și posibilitatea asigurării subzistenței numeroaselor trupe dislocate pe teritoriul județului Fălciu. Dacă, spre exemplu, în urmă cu puțin timp primarul aprobase sacrificarea vitelor armatei în Abatorul comunal, imediat după cutremur totul se schimbase în rău. Catastrofa naturală provocase și o altă nenorocire, în afara distrugerii aproape totale a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și pe care un popor de oameni tăcuți cu lumînări în mîini îl făcuse să se prăbușească. Nu am reușit să trăiesc noul an zero al Berlinului, care a devenit ipso facto noul an zero al Germaniei. Zidul a fost dislocat înainte chiar ca buldozerele să intervină pentru a-l doborî. Această dislocare însemna nu doar sfîrșitul divizării Germaniei, ci și sfîrșitul divizării Europei. Însă acest lucru devenise posibil și apoi inevitabil în virtutea răsturnării radicale petrecute în URSS: domnia deplină a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]