1,391 matches
-
aspecte se raportează la „dispozițiile morbide” ale personalității legate de un anumit „teren” sau „constituție” favorizantă. b) Procesul psihotic desemnează dinamica sau evoluția temporară a psihozei, ca manifestare psihopatologică de dezorganizare a sistemului personalității bolnavului respectiv, în conformitate cu teoria organizării și disoluției personalității formulată de H. Jackson și reluată în psihiatrie de H. Ey. c) Boala psihică este reprezentată prin specificitatea tabloului clinic al psihozei, în raport cu funcțiile psihice afectate în mod direct (exclusiv sau preponderent), precum și cu modelul de evoluție clinico-psihiatrică al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor ordonându-se reacțiile, acțiunile și comportamentul acestuia. În cadrul stărilor delirante H. Ey distinge următoarele două aspecte: experiențele delirante acute care reprezintă o disoluție de diferite grade, temporară, a personalității și conștiinței cu eliberarea unor imagini similare celor din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motorii, raportată la o experiență psihotraumatizantă anterioară și care marchează persoana și conduita acesteia. Confabulație: fabulație morbidă legată de o tulburare de imaginație, adesea de factură delirantă. Dispoziție constituțională patologică a unor indivizi. Confuzie mintală: tulburare psihică caracterizată printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
omniscienței” (Prigogine); „noua alianță” a științei și „noua vrajă” a lumii (Prigogine) etc. Lyotard (op. cit.) definește postmodernismul ca „incredulitate” față de „marile povești” (citește „mituri”) ale Cunoașterii. Această „incredulitate” pare să fi fost declanșată de compartimentarea excesivă a științelor și de disoluția coerenței epistemice. Adică de ceea ce, în termeni pozitivi, s-a numit „revoluția științifico-tehnică”. Postmodernismul reflectă, cu prioritate, aspectul negativ al acestei revoluții. Este ilustrativă galeria de „morți” și „decese” anunțate de postmoderniști: „sfârșitul istoriei” (Gehlen); „sfârșitul modernității” (Vattimo); „sfârșitul umanismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
văzut ca un corelativ al lipsurilor endemice din aceste regimuri, iar eforturile teoretice se concentrează atât asupra cauzelor care produc penuria, cât și asupra contribuției ei la prăbușirea regimurilor în 1989. În măsura în care crizele economice sunt considerate un factor principal al disoluției, fenomenul cozii, ca parte vizibilă a crizei, ca simptom, joacă un rol auxiliar în explicație; însă, atunci când factorul destructurant este identificat în criza morală sau în delegitimarea progresivă a regimurilor, ponderea fenomenului vizat crește și se nuanțează în înțelegerea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
corticale ale vorbirii; poate fi alalie senzorială, motorie sau mixtă, fiind cunoscută și sub denumiri de tipul audiomutitate (mutitatea celor care aud), muțenie idiopatică, afazie congenitală etc. alexie - inabilitate și incapacitate de a citi și înțelege limbajul scris, consecutivă unei disoluții perceptive vizuale determinate de leziuni ale substanței albe din lobul occipital, asociată frecvent cu agnozii și afazii, în care subiectul este capabil de a se exprima verbal sau în scris, dar nu poate înțelege sensul cuvintelor scrise; este o formă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un pumn de cuvinte” (Poem de plictiseală). Gravitatea reflexivă își caută o expresie directă, concentrată, fie ea una abstractizantă, nu lipsită de obscurizări artificiale, de complicata aventură a simulării. O opțiune mai clară pentru autoreferențialitate, mergând spre tehnicile intertextuale, spre disoluția limbajului se poate detecta în Pasul corbilor (1980), Coridă (1983) și Trăgătorul la țintă (1999), unde încărcătura de modernitate e mult mai vizibilă. O subtilă critică a realităților unui timp tiranic, cel al „epocii socialiste”, se instituie aici printr-o
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de senzațional și cu un psihologism de duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi, București, 1953; Diminețile patriei, București, 1959; Întâlnire de seară, București, 1965; Răscrucea vârstelor, București, 1966; Dincolo de aparențe, București, 1968; Ciob de univers, București, 1969; Exodul umbrelor, București, 1969; Cântec pe toate
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
Invazia urâtului sub toate formele posibile nu e decât metafora degringoladei mai cuprinzătoare a unei lumi ce își macină resursele vitale în contemplarea propriei alunecări spre moarte. Omniprezența unui ochi de un realism lucid, necruțător în inima acestui fenomen de disoluție tăcută, resemnată sau mai curând neputincioasă e punctul culminant al artei care individualizează o operă de mare gravitate și de profunde conotații tragice. Drumul către expresia ultimă a acestei viziuni nu a fost nici direct și nu a fost nici
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
sau cariera Adei Razu, devenită fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Pantea, Ioan Moldovan și George Vulturescu, P. ilustrează ramura ardeleană a generației ’80, promovând o poezie de filiație expresionistă, deschisă în egală măsură către transcendența numinosului și către visceral, amplificând angoasa la cote paroxistice și exhibând trăirea imediată până în pragul disoluției sinelui. Ca și în cazul poeților congeneri, lirica sa nu cunoaște mutații spectaculoase, ci doar modulații discrete, provenite din expandarea ori comprimarea unor nuclee semantice care păreau amorțite în latențele imaginarului. Oarecum similară e și dificultatea tehnică în care se
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
lei” -, isi revendică o „amprenta” de orgoliu pe „întristarea lumii”. L’Ombre des jours și Leș Éblouissements adâncesc excursul în paradoxul numinos al uimirii orbitoare, al martiriului revelației cotidiene, cu euforia rănită de proximitatea furișa a întunericului, iar pe pragul disoluției în neant, o rugăciune „amețitor de aprigă”, în semeața îngenunchere, si îndrăzneață conversie egolatra, e înălțata soarelui, dublul cosmic al inimii adoratoare; tinerețea triumfala nu e eternă, ochii sunt „plini de strigat”, gura „grea de umbra”, iar cenușă postuma fierbinte
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
autonome, autonomia lor fiind, în fapt, relativă. În primul rând, sistemele sociale trec prin faze diferite de constituire: încep să se cristalizeze și să se organizeze ca sisteme, funcționează ca sisteme deja constituite sau se află într-o fază de disoluție. Sistemul mondial actual, argumentează Mircea Malița, nu este încă un sistem în sensul propriu al cuvântului, cidoar aspiră să fie. El nu are încă finalități proprii suficient împărtășite de către toate națiunile care îl compun, fiind totodată lipsit de mecanisme eficace
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ivancu) RECENZII Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după” (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală În spațiul public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a căzut Într-o uitare totală. Ceea ce este justificat, dar numai până la un punct. Paradoxul culturii românești din perioada comunistă este evoluția ei dincolo de ideologia marxistă, pe cât a fost posibil, dacă nu cumva ea a fost și un element de disoluție a marxismului și, În general, a sistemului, cu toate că instituțional era obligată să se raporteze la marxism. O situație specială o prezintă cercetarea sociologică, nu de puține ori afirmată neutru sau chiar opozabil ideologiei oficiale. Orice investigație empirică era, Într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prejudicii fizice, morale și materiale și generând un sentiment de nesiguranță În rândul populației. Agravată de lipsa de coerență legislativă În domeniul politicii penale și de protecție a indivizilor, criminalitatea violentă este sensibil influențată de scăderea controlului social comunitar, de disoluția rețelelor de solidaritate socială, ca și de scăderea prestigiului și eficienței legii, justiției și poliției pe fondul creșterii toleranței față de o serie de acte de violență Înregistrate sau judecate În România. La toate acestea se pot adăuga, printre factorii care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele a doi premianți Nobel: G. Becker (premiat În 1992) și J. Heckman (În 2000). Primul s-a ocupat explicit de analiza și Înțelegerea comportamentului uman În termeni de costuri și beneficii, focalizându-se mai ales asupra constituirii, funcționării și disoluției familiei (Becker, 1991), una dintre celebrele sale cărți fiind tradusă și În limba română (Becker, 1998); al doilea și-a adus contribuții decisive În metodologia investigațiilor economico-sociale, elaborând modele ale depistării distorsiunilor În eșantioanele selective, metode de eliminare a respectivelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este de dorit să mai fi rămas cineva? Nu ar fi și această asumare generatoarea unui soi de solidaritate sinistră cu indivizi vinovați Într-o măsură mai mare sau mai mică? Darie Cristea Silviu G. Totelecan Vecinătatea În Munții Apuseni. Disoluții comunitare, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prăbușire și înălțare morală, impunându-și cu forța personalitatea. Fără limită (1936), roman cu accente freudiene, urmărește frământările sufletului modern într-o lume care și-a pierdut credința, autorul trasând cu precizie, chiar dacă fără a descoperi întotdeauna motivații convingătoare, istoricul disoluției unei căsnicii. Sectorul cel mai rezistent al scrierilor lui P. îl reprezintă însă nuvelistica, grupată în volumele Generalul Frangulea, Sufletul lui Faust (1928), Vecinul (1938), De dincolo de râu (1938), Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire (1943) și Nuvele
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
literatura de anticipație, cu genul științifico-fantastic. Se observă, ca un reflex al activității de cercetător, latura speculativă, „fundamentarea” paradoxală a unor piese narative, în fapt mici parabole comune fantaștilor de oriunde, tratate cu vagă ironie, într-un minimum de cuvinte. Disoluția epică a acumulării de fapte sugerează o evoluție în cicluri, în spirală mai curând, în care oricărui model îi corespunde un dublu al său. Volumul Sfera paralelă (1984) propune astfel de revalorificări în manieră SF: Printre noi... relatează povestea unui
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
este unul dintre traducătorii eminenți ai unor capodopere ale literaturii contemporane, alegându-și lucrări de maximă dificultate lingvistică și de maximă deschidere filosofică: Ulise de James Joyce, romane de William Faulkner, Omul fără însușiri de Robert Musil ș.a. Procesul de disoluție a schemelor poeziei tradiționale atinge, probabil, punctul extrem în versurile lui Mircea Ivănescu, cu obstinație prozaice, fără culoare și fără muzicalitate. [...] Depoetizând versul, el încearcă să-i dea o vigoare nouă prin transcrierea directă a stărilor de spirit în înlănțuirea
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
sau principiile constitutive ale unei componente pot fi atât de diferite de ale celorlalte, încât să genereze în sistemul social dezagregări sau contradicții care să-i blocheze dezvoltarea integrală și chiar să-i inducă o stare regresivă cu efecte de disoluție sau de imposibilitate a înaintării spre un stadiu al dezvoltării dezirabile. Paradigma regresivității dezvoltării ia ca referință o țintă a dezirabilității sociale și caută să identifice factori și mecanisme sociale ce ar împiedica atingerea respectivei ținte datorită apariției unei stări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postindustriale”. Cealaltă categorie include teorii de tip neofuncționalist, ce consacră o paradigmă a linearității progresive a dezvoltării. Aceste teorii urmăresc să identifice schimbările care se produc în tranziția spre „postmodernitate” sau către „societatea postmaterialistă”, fără însă a specifica pericole de disoluție iremediabilă. Ele urmăresc să identifice și să caracterizeze noul stadiu, în curs de configurare, al modernității, modul în care societățile postindustriale se despart linear și progresiv de societățile industriale ale modernității timpurii sau medii (respectiv inițiatoare sau a consacrării). Reprezentative
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
producă o clasă de elite care este ostilă tocmai forțelor care au generat-o, astfel că până la urmă va căuta să înlocuiască economiile de piață cu economii socialiste. Conform acestor abordări, capitalismul modern conține în sine premisele propriei regresivități sau disoluții, astfel că ieșirea dintr-o astfel de stare se poate realiza printr-o transformare socială radicală a întregului sistem; de exemplu, prin ceea ce Marx numea „revoluția proletară”. D. Bell, în volumul cu titlul evocator The Cultural Contradictions of Capitalism, reia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]