1,307 matches
-
un pom uscat Doar o amintire sură va rămâne”. 49. xxx Pentru grabnica lichidare a greșelilor noastre. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950 Radu Petrescu. - Antologia: „Luptăm pentru pace”. Ibidem, nr. l, ian. 1950 Eugen Luca. - Domnului recenzent Îi displace poezia nouă. În: Contemporanul, nr. l75, 10 febr. 52. N. Tertulian. - Preludiu la o discuție asupra problemelor poeziei noastre actuale, III. Ibidem, nr. 176, 17 febr. și 178, 3 mart. 53. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor criticii literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al valorilor ca ea ridică toate cele trei bariere ale vigilenței, care interzic intervenția în comunicarea nonverbală a oricărei forțe subliminale. Bariera mentală legată de afectivitate Se întâmplă adesea să subestimăm, inconștient sau conștient, ceea ce spune o persoană care ne displace. Ne amintim cu toții că i-am auzit pe cei apropiați spunând: „Când știm cine este (sau) când știm de unde vine, cum vrei să avem încredere în el(ea)?” Când nu ne place o persoană, îi atribuim caracteristici pe baza cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Interlocutorii, scandalizați, își mobilizează resursele intelectuale ca să răspundă la argumentația lui. Astfel, nu mai lasă să treacă nici un mesaj subliminal de seducție. Într-o astfel de situație, bariera etică este chiar dublată, rapid, prin apariția celei afective, întrucât un rasist displace de obicei ascultătorilor care nu sunt rasiști. Confruntat cu afirmații rasiste, xenofobe, sau anti-ceva, interlocutorul se dă înapoi cu tot trupul, ca să nu intre în câmpul celui care face astfel de afirmații. Este vorba despre una dintre pozițiile caracteristice acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dacă vă place cu adevărat viața pe care o trăiți acum, nu deveniți Maestru Reiki - cel puțin nu pentru moment -, pentru că schimbarea este inevitabilă. Oricum, nimic nu rămîne la fel pentru totdeauna, indiferent cît de mult ne place sau ne displace. Prin urmare, dacă iubiți Reiki și sînteți Îndeajuns de curios, de interesat și de pasionat să explorați o viață plină de Reiki - atunci mergeți Înainte. Rolul unui Maestru Reiki De acum, veți fi Înțeles că rolul unui Maestru Reiki este
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
rapid ca un cal în galop. Mă îndoiesc c-ar ști noul dans mambo, pentru că pare să fi apărut și să fi devenit popular doar de curând. Alte preocupări artistic-distractive: Susțineți c-ar merge des la filme și că-i displac musicalurile. Trebuie să verific. Ar putea fi un admirator al lui Orson Welles. Posibil, mai ales atunci când Orson nu e regizoul filmelor în care joacă. Obiceiurile de lectură și gusturile muzicale ale lui Marlowe sunt un mister la fel de mare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
alternativă preferabilă situației pe care o aveam În celelalte țări din Europa sovietizată, Iliescu era, fără Îndoială, Înclinat ca structură În direcția eurocomunismului. Mircea Mihăieș: Un comunism mai puțin contondent, să spunem. Vladimir Tismăneanu: Mai permisiv și, cred eu, sincer displăcându-i incultura și trogloditismul instituționalizat. Mircea Mihăieș: Dar nu era nici pe departe antisistem! Vladimir Tismăneanu: Nici nu cred că a invocat acest lucru, cel puțin În discuția pe care a avut-o cu mine. Nu știu ce biografie oficială i se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În ziua aceea, după percheziție, vorbeai despre umbrele ce se reflectau în rotirea strălucitoare a unui titirez. Știai că după orele acelea, în care moartea depindea doar de un cuvânt în plus, de un gest ce le-ar fi putut displace soldaților, trebuia să ne mișcăm, să vorbim și să râdem de diplomatul care era gata să vândă toate secretele lumii, numai să nu afle nevastă-sa de purtarea lui nepotrivită. Vorbeai în timp ce puneai casa noastră în ordine, făcând să dispară
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care tocmai ucisese atâția oameni. Era ceva ciudat de derizoriu în bobârnacul acela prin care moartea părea că-l respinge pe cel căruia nu-i sunase încă ceasul... Marelst, cu siguranță, îi observă privirea sau poate ghici că originea lui displăcuse. Seara, așezat lângă focul din campament, vorbi cu vocea aceea egală și surdă cu care disciplinarii, șușotind, sondau trecutul vieților lor, care păreau, de la o zi de răgaz la alta, tot mai străine, trăite parcă de altcineva. În toiul povestirii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sau pentru binele altcuiva. Astfel, în primul caz, poate fi vorba de sentimente negative față de cineva apropiat, sentimente pe care persoana nu poate sau nu trebuie să le manifeste; în al doilea caz, poate fi vorba de obligația de a displăcea cuiva pentru a se proteja sau pentru a proteja pe altcineva, așa cum face părintele care spune «nu» sau își ceartă copilul pentru a-l feri de un pericol. A fi agresat îl plasează, dimpotrivă, pe cel ce visează în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de o simpatică blazare aparentă, cu un excelent umor al familiarității cu cititorul avizat de toate categoriile, fără altă pregătire decât aceea foarte solidă, dată de școala vieții... Cu ecouri numeroase în public, se-ntâmplă ca această literatură să nu displacă criticii, dimpotrivă, să-i solicite curiozitatea prin densitate realistă și priză asupra actualității de toate zilele, prin lipsă de sofisticare și un plăcut aplomb al firescului. Criticul literar se simte și el „om ca toți oamenii” luând contact cu această
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
lipsa răspunsului la întrebările celorlalți, tendința de a-i considera pe cei din jur ca fiind simple obiecte, preocupare specială pentru membrele superioare și preferința de a se deplasa mai mult pe vârfuri, reacții violente la anumite sunete care le displac, refuzul de a fi atinși, comportament extrem de leneș sau extrem de nervos, neplăcere manifestată violent față de anumite alimente, comportament agresiv cu cei din jur, dorința de a imita modele de comportament pe care le-au mai văzut, dorința de a păstra
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
iubeau cei din anturaj, interesele fiind, în cazul lor, principalul motiv. Probabil îl mai iubeau și alții, fiecare cu argumentul lui. Și unele femei de rang înalt l-au iubit, așa cum știe să iubească o femeie căreia nu-i displace să se afle în centrul universului. Dincolo de toate acestea, fără a fi chiar un om urât, Napoleon era un despot urât. Urât mai cu seamă de cei pe care i-a supus sau voia să-i supună. Un atentat la
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
acestea, cu asupra de măsură. Unii susțin că observațiile unora îl supărau; alții susțin că nici unele laude nu-i veneau întotdeauna la îndemână. Se pare, însă, că postura de om controversat - deci menținut în atenția generală - nu i-ar fi displăcut prea mult. în orice caz, pe lângă o seamă de adevăruri care nu pot fi puse sub semnul îndoielii și care conturează o imagine puternică, nu doar în plan militar, dar și politic, și diplomatic, și cetățenesc, și religios, ba chiar
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
de văduvă, era o roșcată care conducea un Firebird și purta fuste de blugi cu centuri late și catarame turcoaz. După viața din contracultura sexuală, heterosexualitatea părinților mei Îi părea Linei ciudată și artificială. Acneea Capitolului Unsprezece o alarma. Îi displăcea să folosească același duș cu el. În casa noastră, cât a stat Sourmelina cu noi, a fost o atmosferă Încărcată. Lina era la fel de bătătoare la ochi și de nelalocul ei În camera noastră de zi ca o dansatoare de cabaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sfeșnicul - toate Încercuite de propria mea mână În timp ce tremuram de la durerea din ureche, cu mulți, mulți ani În urmă. Mama mea evita și aspectele trupești. Nu vorbea niciodată deschis despre sex. Nu se dezbrăca niciodată de față cu mine. Îi displăceau glumele porcoase și nuditatea din filme. La rândul lui, Milton nu era În stare să discute despre păsărele și albinuțe cu tânăra lui fiică, așa că În acei ani nu-mi rămase decât să-mi dau seama singură cum stau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aveam să înțeleg de ce. Trase de mâner cu putere și se aruncă înăuntrul clasei neștiind ce avea să descopere, dar teama, pe mine, mă țintui în pragul ușii, căci ce vedeam îmi îngheță sângele în vine! Era ceața care îmi displăcuse în acea dimineață și, făcând corp comun cu ea, era cel de care mă temusem cel mai tare. Biostir avusese un nume pentru el, căci îl întâlnise de câteva ori și scăpase, dar e prea teribil ca să-l menționez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se jură ca toți oamenii pe capetele copiilor săi, ci pe cele ale zeilor, căci statul este familia sa. Regele Sacrificiilor adaugă cu voce joasă: — Acoperită numai cu o pânză, într-un loc întunecos. După glas se vede că-i displace ceea ce e nevoit să spună. Copila plânge. Bătrânei i se face milă de ea, dar n-are cum s-o ajute. Micuța asta a mai încasat-o, de știe ce înseamnă bătaia. Altele habar n-au și cred că este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
principe cu admi nistrarea tuturor bibliotecilor din imperiu. Nu i-a putut spune în față că face o greșeală colosală, deoarece Macer are puterea să hărăzească orice operă suspectă sau considerată periculoasă, ori pur și simplu al cărei autor îi displace, unei dispariții lente, dar certe. E de ajuns să ceară ca lucrarea să fie închisă într-un dulap și nimeni să nu-și mai amintească unde e cheia. O metodă care și-a dovedit pe deplin eficiența în Valea Nilului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Împunge cu degetul spre Titus Livius: — S-ar putea ca unii să-și dea seama într-o bună zi cât de verbos și inexact ești. Istoricul se aprinde la chip, însă refuză să răspundă provocării. Claudius râde mânzește. Nu-i displace atacul la adresa celui care-i stă tot timpul ca sula-n coastă. Și Antonia se bucură. Șușotește încet către Vipsania: — Prea-l ține și înfoiatul ăsta întruna în chingi și-i zice ce are voie și ce n-are voie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dar cum să se lupte cu amintirile ei idealizate? — Tiberius Nero, șoptește din nou. Când o ține în brațe, e țeapănă ca un băț. Nu l-a respins nici odată, dar își dă toată osteneala să-i arate că-l displace. Celălalt vedea probabil pleoape lăsate peste ochi încercănați de pasiune. Bărbia i se crispează într-un tremur dureros. De ce nici fetele nu mai reușesc să-l satisfacă? Pielea le e netedă și fermă. Ar trebui să-i dea sentimentul puterii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Asinius Gallus se încruntă. — Avem lecție de călărie, se roagă băiatul. Indecis, Gallus îi pune palma pe creștet. Augustus a scos aso ciațiile de tineret din uitarea în care căzuseră. Aici este de acord cu tatăl său. Și lui îi displace să-și vadă fiii momiți în acest fel, ca de altfel tot restul tinerilor nobili. Dă să refuze scurt, dar ochii plini de speranță ai copilului îl imploră. — Bine! rostește cu jumătate de gură. Aeserinus țâșnește în sus de bucurie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vrea doar să și observe cineva asta. ― E pur și simplu atât de inspirat, spune el, și atunci un zâmbet larg i se întinde pe toată fața. ― Până la urmă, Ben, gândește-te că ori le place la nebunie, ori le displace la fel de tare, dar în ambele cazuri, tu ai să ieși în evidență. ― Chiar crezi asta? ― Sunt convinsă. În timp ce Ben și Jemima stau la masă și discută, în general despre muncă, trebuie menționat că Sophie și Lisa s-au îmbrăcat. Ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am zis? Ce-am făcut? Probabil că n-ar trebui să las asta să mă tulbure, dar mă tulbură, și nu mă pot abține. Știu că înainte le provocam milă oamenilor, dar nu mi s-a întâmplat niciodată să-i displac cuiva. Eu sunt fata care se împacă bine cu absolut oricine, și urăsc faptul că Jenny nu mă place. Poate că dacă aș știi de ce nu mă place, aș putea să mă descurc cumva, dar se pare că pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-șef la telefon. ― E ciudat, râd eu, dar eu sunt de fapt în Santa Monica, care nu este chiar Los Angelesul din filme. Aici e totul mai pământesc. ― N-am fost niciodată acolo, spune redactorul-șef, dar nu mi-ar displăcea să-mi duc nevasta și copiii. Viața e prea scurtă ca să fie trăită lent, adaugă el: încă unul din clișeele lui plictisitoare. Deci te întorci lunea viitoare. Da, Jemima? ― Ei bine, de-aia am sunat. ― Și eu care credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mirosul ei specific. Nu era nici benzină. Ce miros o fi fost? Mi-e greu să-l descriu. Ulterior am auzit că Okazawa nu putea să suporte mirosul și de aceea ținea mereu capul într-o parte. Și mie îmi displăcea mirosul. Mai demult, la țară, am participat la incinerarea unui cadavru. Acum simțeam un miros asemănător, amestecat cu un iz de șobolan mort. Puțea îngrozitor. Nu-mi amintesc dacă am purtat sau nu mănuși. Am mereu mănuși la mine (scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]