KorAP: Find »[drukola/base=dispnee & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...115 >

2,868 matches

Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438

descriu simptomele care apar la efort. Ortopneea și dispneea paroxistică nocturnă pot lipsi, atât datorită modificărilor compensatorii ale circulației pulmonare ca urmare a creșterii cronice a presiunii pulmonare, cât și prin scăderea percepției dispneei. Tusea cronică, seacă, echiva lent al dispneei, este frecventă. Simptomele dominante ale IC la vârstnici sunt astenia fizică marcată și slăbiciunea generalizată. Anorexia și simptomele gastrointestinale sunt manifestări des întâlnite la bolnavii cu IC. Modificările neuropsihice, cu alterarea stării de conștiență, insomnie, anxietate și stare de confuzie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
însoțește mai rar de durere anginoasă și debu tează frecvent prin insuficiență ventriculară stângă acută (13-15). Majoritatea vârstnicilor au în antecedente HTA, iar asocierea ischemiei miocardice cu hipertrofia ventriculară stângă determină disfuncție diastolică severă cu creșterea presiunilor de umplere și dispnee, în condițiile în care FE rămâne păstrată. Bărbații vârstnici cu boală cardiacă ischemică și sechele de infarct miocardic dezvoltă mai frecvent IC cu FE scăzută. În concluzie, lipsa de specificitate a simptomelor și semnelor de IC, cât și prezența comorbidităților

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
ajunge la 32-45% (17). BPOC are o prevalență crescută la vârstnici. Vârstnicii cu IC asociază BPOC în proporție de 20-30%. Evoluția celor două boli este mai severă când sunt concomitente. Diagnosticul IC devine mai laborios în prezența BPOC deoarece simptomele, dispneea și intoleranța la efort sunt comune celor două boli (16). Boala renală cronică, frecventă la vârstnici, se asociază cu DZ, HTA necontrolată sau anemia. Disfuncția renală este prezentă la o treime dintre bolnavii peste 65 de ani internați pentru IC

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
a activității inflamatorii și cu prognostic nefavorabil (24). Diagnosticul și tipurile de insuficiență cardiacă la vârstnici Diagnosticul clinic al IC presupune asocierea de simptome și semne sugestive pentru acest sindrom. Aceste simptome și semne sunt mai puțin evidente la vârstnici. Dispneea și astenia fizică pot fi influențate de prezența comorbidităților (BPOC, anemie), de reducerea activității fizice sau de tulburări de memorie. Examenul fizic este mai puțin caracteristic, edemele sunt fre cvente la vârstnici în absența IC, iar prezența congestiei evaluată prin

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444

este adesea nerecunoscută la pacientul vârstnic, conform unui studiu condus de Leibovitz, aproximativ 40% dintre cazurile fatale nefiind diagnosticate antemortem la această categorie de vârstă (14). Acest aspect ar putea fi explicat prin simptomatologia nespecifică și non-discriminatorie,pacienții vârstnici prezentând dispnee cu tahipnee, anxietate sau sincopă, drept unic simptom la debut (15). Pacienții vârstnici cu embolie pulmonară pot prezenta unul dintre tipurile de tablou clinic descrise de West în 2007 (16):de tip sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
15). Pacienții vârstnici cu embolie pulmonară pot prezenta unul dintre tipurile de tablou clinic descrise de West în 2007 (16):de tip sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea febră inexplicabilă, wheezing, semne de insuficiență cardiacă dreaptă, aritmie inexplicabilă);dispnee cu tahipnee;infarct pulmonar (durere toracică de tip pleuritic, tuse, hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea febră inexplicabilă, wheezing, semne de insuficiență cardiacă dreaptă, aritmie inexplicabilă);dispnee cu tahipnee;infarct pulmonar (durere toracică de tip pleuritic, tuse, hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare la vârstnici a fost dispneea, prezentă în proporții variind între 59 i 91,5% dintre cazuri

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare la vârstnici a fost dispneea, prezentă în proporții variind între 59 i 91,5% dintre cazuri. Tahipneea (46-74%), tahicardia (29-76%) și durerea toracică (26-59%) sunt prezente adesea. Alte simptome și semne clinice nespecifice la pacientul vârstnic includ: febră, confuzie sau un tablou clinic ce mimează

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
toate acestea, tahicardia și sincopa sunt prezente mai frecvent, spre deosebire de durerea toracică, mai rar identificată la pacientul vârstnic, comparativ cu alte categorii de vârstă (20,21). Mai puțin de 20% dintre subiecții vârstnici prezintă triada diagnostică clasică pentru embolia pulmonară: dispnee, durere toracică și hemoptizie. De aceea, la pacientul vârstnic, diagnosticul diferențial al emboliei pulmonare este dificil, deoarece multe afecțiuni coexis- tente prezintă un tablou clinic similar (exacerbări ale bronhopneumopatiei obstructive cronice, pneumonie, IC cronică) (13). În plus, conform statisticilor, aproximativ

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452

O pacientă în vârstă de 81 de ani, din mediul rural, recent diagnosticată de medicul de familie cu pneumonie și pleurezie parapneumonică pentru care urmează la domiciliu (la dorința pacientei) tratament antibiotic, fără evoluție satisfăcătoare. Se internează în clinică pentru dispnee cu ortopnee, tuse cu expectorație muco-purulentă în cantitate medie, transpirații profuze, greață, vărsături alimentare, inapetență și scădere ponderală aproximativ 5 kg în ultimul an, astenie fizică marcată. Ca antecedente personale patologice se notează: hipertensiune arterială de la 50 de ani, cardiopatie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437

concentrică până la epuizarea rezervelor adaptative, când apare dilatarea VS, iar în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare cardiacă, prin dispnee de efort și de repaus, palpitații cauzate de instalarea fibrilației atriale (FA), embolie cerebrală sau sistemică prin microemboli generați de ruperea plăcilor calcare, astenie și risc de grefare a endocarditei infecțioase (EI). Spre deosebire de pacienții tineri, rezerva funcțională la vârste peste

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
iar intervalul temporal asimptomatic este scăzut. În medie, creșterea anuală a velocității fluxului sanguin este de 0,3 m/s, augmentarea gradientului mediu de 7 mmHg, iar scăderea ariei valvulare de 0,1 cm 2. Apariția simptomatologiei (angină pectorală, sincopă, dispnee), accentuată la grupele de vârstă peste 65 de ani, asociată cu simptome caracteristice comorbidităților, marchează debutul decompensării cardiace și reprezintă momentul deciziei operatorii în vederea prevenirii morții subite și, implicit, a prelungirii intervalului de supraviețuire. Patologia pulmonară asociată constituie un factor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
în limite normale. În această perioadă pacienții sunt asimptomatici. Cordul se mărește progresiv după care decompensează, cu scăderea com- plianței, creșterea presiunii telediastolice în VS, reducerea funcției sistolice și insuficiență VS. Perioada simptomatică se manifestă prin semne de insuficiență cardiacă: dispnee de efort și de repaus, astenie, edem pulmonar, tuse nocturnă, transpirații abundente, angină pectorală. Examenul clinic obiectivează pulsatilitatea arterelor periferice, puls amplu, cu viteză de ascensiune și mai ales de coborâre crescută, „săltăreț și depresibil” (celer and altus - pulsul Corrigan

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului realizat de aparatul mitral fie prin procedee de plastie, fie prin înlocuirea valvei sever alterate. Remodelarea aparatului valvular mitral

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
Im cronică se produce hipertrofie excentrică adaptativă a VS, dilatare AS, mecanismele compensatorii menținând contextul asimptomatic sau oligosimptomatic pentru o lungă perioadă de timp. Instalarea fenomenelor de decompensare VS și ventricul drept (VD) cu HTP determină apariția simptomatologiei caracteristice: astenie, dispnee, ortopnee, accese de dispnee nocturnă, palpitații, edeme periferice. 25.2.2.2. Evoluția naturală Evoluția Im se poate întinde pe decenii până la apariția decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
hipertrofie excentrică adaptativă a VS, dilatare AS, mecanismele compensatorii menținând contextul asimptomatic sau oligosimptomatic pentru o lungă perioadă de timp. Instalarea fenomenelor de decompensare VS și ventricul drept (VD) cu HTP determină apariția simptomatologiei caracteristice: astenie, dispnee, ortopnee, accese de dispnee nocturnă, palpitații, edeme periferice. 25.2.2.2. Evoluția naturală Evoluția Im se poate întinde pe decenii până la apariția decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată, cu prognostic nefast în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462

Canto și colaboratorii săi a literaturii cu privire la tabloul clinic în SCA arată că la femeile vârstnice crește frecvența simptomatologiei atipice. Deși durerea toracică este manifestarea comună la ambele sexe, localizarea este mai frecvent posterioară, cervicală sau în articulația pumnului, după cum dispneea sau alte simptome de IC, tulburările digestive (grețuri, vărsături), fatigabilitatea, amețelile sunt manifestări predominante (53). Astfel de simptome prodromale au fost raportate că precedă cu ore -zile apariția SCA (6). Frecvent, simptomele sunt atribuite patologiei non-cardiace, de aceea diagnosticul ECG

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584

Cel mai mare risc de complicații se observă la pacienți cu funcție ventriculară stângă sub 35%. Evaluarea preoperatorie neinvazivă a funcției ventriculare este indicată la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă greu controlabilă în prezent sau în antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a fost de 0,5% fără factori de risc - clasa

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587

23). CONTUZIA PULMONARĂ Contuzia pulmonară apare solitar, dar cel mai frecvent asociat cu alte leziuni în cursul traumatismelor toracice închise, dar și în plăgi și blast sindrome [9]. Nu există semne și simptome clinice specifice contuziei pulmonare. Se pot întâlni dispnee cu tahipnee, hemoptizie, cianoză, hipotensiune [17]. Pe lângă radiografia clasică (opacități difuze cu aspect infiltrativ), examenul CT permite un diagnostic pozitiv cât și un diagnostic diferențial mai precis (sindromul aspirativ) (fig. 3.24, 3.25). Astfel, în contuzia pulmonară infiltratele apar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială apare retrosternal cu iradiere în umărul stâng sau baza gâtului, abdomenul superior sau toracele posterior, se intensifică cu respirația, tusea, schimbarea poziției. De asemenea pot apare tusea și dispneea. Frecătura pericardică este semnul clinic cel mai important la auscultația cordului, este localizată mezocardiac și nu iradiază. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon nu aduce informații specifice, dar poate exclude alte afecțiuni. PERICARDITA LICHIDIANĂ DEFINIȚIE Creștere a cantității de lichid din cavitatea pericardică

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
mică de lichid pericardic (~200 ml) acumulată în câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele vecine). Durerea toracică poate lipsi. De asemenea pot apar simptome generale determinate de etiologie. Astfel, pot fi prezente febra, astenia, scăderea ponderală, inapetența. La examenul fizic: matitatea cardiacă

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
din cele 4 cavități cardiace. CLINIC Clasic a fost descrisă triada Bock: scăderea presiunii arteriale, creșterea presiunii venoase cu o inimă mică și liniștită. Pacientul prezintă debit cardiac scăzut cu tegumente palide, reci, umede, tahicardie, oligurie. De asemenea pot apare dispneea și durerea toracică. Examenul fizic al pacientului indică faptul că zgomotele cardiace sunt diminuate la auscultație, șocul apexian nu se percepe la palpare, iar frecătura pericardică se poate auzi. De asemenea, venele jugulare sunt turgescente (datorită creșterii presiunii venoase centrale

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
sau intervenție anterioară pe cord. CLINIC Pericardita constrictivă poate fi asimptomatică sau se poate manifesta cu ascită determinată de compresia venei cave inferioare și a venelor hepatice, afectarea drenajului limfatic peritoneal și hipertensiune în sistemul port). De asemenea pot apărea dispnee de efort, edemele membrelor inferioare (tardiv). Examenul fizic al pacientului evidențiază prezența jugularelor turgescente, cianoza (prezența insuficienței cardiace congestive), retracția precordială sistolică, zgomotul pericardic, refluxul hepato-jugular. De obicei apare hiposfigmia și tahicardia. Hepatomegalia este dureroasă și nepulsatilă, poate apare splenomegalia

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]