1,412 matches
-
100.000 persoane (Krajewski et al, 2000). Afecțiunea este cauzată de afectarea producției de mielină, precum și de afectarea genelor MFN2, ce controlează comportamentul mitocondriilor. Prezența proteinei MFN2 mutante produce agregarea mitocondriilor în grupuri mari, ce nu pot migra către extremitățile distale ale axonilor, ceea ce produce atrofia acestora. Există mai multe clase ale acestei boli, grupate în neuropatii predominant demielinizante (CMT1, CMT3 și CMT4), și predominant axonale (CMT2). HSAN 2 (Neuropatia Senzorială Congenitală) cunoscută istoric și sub denumirea de Boala Morvan, prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Morvan, prezintă instalarea simptomatologiei în copilăria mică, moștenită sub formă autozomal-recesivă. Se caracterizează prin inflamarea degetelor de la mâini și picioare, mai ales periunghial. După suprapunerea infecției, apar ulcerații deschise, asociate cu pierderea sensibilității, ceea ce duce la neglijarea leziunilor. Autoamputația falangelor distale și degenerescența neuropatică a articulațiilor sunt, de asemenea, semne frecvent întâlnite. Biopsia nervoasă arată pierderea totală a fibrelor mielinizate și reducerea numărului de fibre amielinice. HSAN 3 Sindromul Riley-Day (Disautonomia Familială) Este un sindrom autozomal-recesiv produs de o mutație a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și neurologice caracterizate prin leziuni precoce ale fibrelor mici care vor produce simptomatologie vegetativă necaracteristică de tipul reducerii cantității de transpirație, reducerea tonusului simpatic periferic și o variabilitate crescută a frecvenței cardiace datorită creșterii anormale a tonusului vagal. Neuropatia periferică distală are ca prim rezultat apariția piciorului diabetic manifestat inițial prin reducerea senzației termoalgezice, apoi a sensibilității tactile și vibratorii. Urmează șunturi arterio-venoase datorate denervării simpatice cu artere dilatate și rigide. Această situație duce la ischemie distală paradoxală în ciuda creșterii fluxului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonusului vagal. Neuropatia periferică distală are ca prim rezultat apariția piciorului diabetic manifestat inițial prin reducerea senzației termoalgezice, apoi a sensibilității tactile și vibratorii. Urmează șunturi arterio-venoase datorate denervării simpatice cu artere dilatate și rigide. Această situație duce la ischemie distală paradoxală în ciuda creșterii fluxului sanguin total, fluxul capilar scăzând. Vasoconstricția precapilară redusă modifică distribuția sistemică a sângelui (La o persoană sănătoasă la trecerea în ortostatism circa 700 ml de sânge se vor acumula în picioare și în organele interne, producând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și alcoolicii, au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acești pacienți au un risc mai mare de aspirare și pentru afecțiunea periodontală. Astfel, placa bacteriană a acestor subiecți poate deveni un rezervor de infecție pentru ariile distale ale tractului respirator. În al doilea rând, igiena orală precară poate determina o modificare a plăcii bacteriene și a nivelului de enzime proteolitice. Aceste enzime proteolitice pot modifica caracteristicile suprafeței mucoasei, rezultând o creștere a colonizării cu bacterii patogene. S-
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
punct de vedere tehnic, în linii generale, aruncarea greutății cu săltare posterioară prezintă următoarele părți: + pregătirea pentru aruncare + elanul + efortul final; + redresarea (echilibrarea după aruncare). PREGĂTIREA PENTRU ARUNCARE Priza și așezarea greutății Priza este realizată prin ținerea greutății pe extremitatea distală a metacarpienelor degetelor (sprijin cu degetele ușor depărtate în formă de cupă - Greutatea se așează sub bărbie deasupra claviculei în scobitura supraclaviculară , cu mâna într-o ușoară flexie dorsală din articulația pumnului și trebuie să rămână în această poziție pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
zi, respectiv la 15,0 în finalul experimentului. Minimul rH-ului, obținut la distanța de 45 mm de zona zincată, ia valori succesiv reducătoare în timp (16,2 și, respectiv cca. 13,5, unde se stabilizează). Palierul de rH din partea distală a zonei nezincate, pronunțat la trei zile, este mai scurt la două zile, respectiv inexistent la o zi; în același timp, palierul în cauză se stabilește la valori tot mai reducătoare (22,0 la două zile, respectiv 20,2 la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
timpi de contactare între metal și mediu de două și trei zile, deci în apropiere echilibrului se constată experimental o foarte mică împrăștiere a datelor, la timpi de contactare scurți (o zi), împrăștierea datelor este mare, în special pentru zona distală, datorită distanței încă mari până la echilibrare, deci a unui efect redus, comparabil cu zgomotul de fond; cu alte cuvinte, este susținută ideea evoluției spre echilibru a fenomenului general de modificare a rH ului în stratul laminar (fig. 97, 98, 99
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
poate discuta și anodul de sacrificiu, adică stratul de zinc, pe care s’au observat (v. fig 93, 95) depuneri algale; rH-ul în zona zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
flegmoane ale mâinii, cu interesarea uneia sau mai multor loje anatomice. Panarițiile se clasifică după localizare și profunzime (Fig.10.1): din punct de vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
poziție funcțională este obligatorie. În ciuda tratamentului corect efectuat, prognosticul funcțional la acestor infecții este rezervat. 10.2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
hemostatice local. Nu se fac niciodată pansamente circulare . Arsurile circulare la nivelul membrelor pot avea efect de garou și pot pune în pericol viabilitatea extremităților atunci cand determina instalarea rapidă a unui sindrom compartimental care poate evolua spre ischemie și necroza distală. Dacă monitorizarea pulsului capilar cu ajutorul unui aparat Doppler nu este posibilă, se înțeapă vârful degetelor cu un ac de seringă: sângerarea cu sânge roșu înseamnă o perfuzie periferica adecvată; întârzierea sau absența sângerării indică reducerea sau absenața fluxului arterial; sângerarea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
agresiune; arsurile fetei dorsale a mâinilor sunt mult mai frecvente și mai grave, pielea de la acest nivel fiind mai subțire, grăsimea subcutana este mai puțin reprezentată iar formațiunile tendinoase și articulare fiind localizate strict subtegumentar sunt frecvent afectate. Aprecierea vascularizației distale (puls Quincke) este obligatorie. Absența pulsului distal la o mană cu arsuri circulare, reprezintă indicația absolută și imediată pentru practicarea inciziilor de decompresiune și/sau a fasciotomiilor. Inciziile de decompresiune restabilesc circulația în segmentul ischemic, înlătura edemul, diminua durerile, permit
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
plăgii părților moi și ale arterei care va fi economică. După identificarea capetelor arteriale, înaintea aplicării oricărui alt procedeu de reparare (sutură, petec, grefă, proteză) se va controla obligatoriu prezența refluxului arterial în capătul distal. Absența acestuia atestă prezența trombozei distale ceea ce necesită extragerea trombectomia. Este obligatorie restabilirea continuității arteriale în punctele critice: iliacă primitivă, femurală comună, poplitee, axilară, humerală. În prezența edemelor dure ale extremității se va recurge la fasciotomie decompresivă (aponevrotomie). Când leziunea coexistă cu fracturi repararea arterială se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
celulei nervoase. 2. Faza regenerativă începe aproximativ după a 4-a săptămână de la accident prin inducerea unei activități de hiperneuratizare. Prelungirile neuronale ale capătului central înmuguresc, cresc și se împart în mai multe fibrile, foarte fine care merg către extremitatea distală a nervului. Dintre neurofibrilele care ajung în capătul periferic, unele se maturizează funcțional iar dimensiuni obișnuite capătă numai una, celelalte dispărând. Maturarea constă în formarea tecii de mielină a fibrei respective, fenomen care se produce mai lent decât creșterea nervoasă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
capacitatea de a elimina acizi și baze puternice, rinichiul are și capacitatea de a excreta la nivel tubular H+ și ioni de amoniu, precum și capacitatea de a reabsorbi bicarbonat. Secreția de H+ se produce la nivelul celulelor tubulare proximale și distale unde CO2 se combină cu apa, sub acțiunea anhidrazei cabonice și formează acid carbonic. Acesta disociază în H+ care sunt secretați în fluidul tubular, fiind schimbați cu ioni de sodiu și bicabonat care este reabsorbit în sânge sub formă de
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
de acumularea altor anioni nemăsurabili (acid lactic, corpi cetonici, etc.) rezultă o acidoză metabolică cu hiatus anionic crescut. Etiologie: a. Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal: Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal hipokaliemică: * acidoză tubulară renală proximală (tip 2) și distală (tip 1) pierderi renale de bicarbonat care persistă deși există acidemie; * pierderi gastro-intestinale de bicarbonat (diaree, fistule biliare și pancreatice); * acidoza posthipocapnică corectarea rapidă a unei hipocapnii cronice induce acidoză prin menținerea mecanismelor de compensare renale (eliminare de bicarbonat) care
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
epiteliul intestinal va reabsorbi clorul urinar și va elimina bicarbonatul; Acidoză metabolică cu hiatus anionic normal normosau hiperkaliemică: * insuficiență renală în stadii inițiale apare hiperpotasemie care inhibă amoniogeneza și expandarea spațiului extracelular care inhibă reabsorbția bicarbonatului; * hipoalderosteronism aldosteronul stimulează secreția distală de H+ și schimbul Na+/K+; * hidronefroza scade secreția de renină și răspunsul tubular la aldosteron; * administrare de agenți acidifianți acid clorhidric, arginină clorhidrat, clorură de amoniu, unele soluții de aminoacizi; b. Acidoză cu hiatus anionic crescut: * insuficiență renală cronică
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
Trusa” copilului desoperit la Figuier cuprindea, pe lângă cochilii (impregnate cu ocru, ca de altfel întreg complexul funerar), cîteva așchii fragmentate, de dimensiuni reduse, provenind din secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
modificări maligne. Este necesar un abord agresiv în excizia loco-regională datorită posibilităților extinderii tumorii pe cale limfatică și peritoneală, loco regională fără metastaze la distanță. Rămâne de determinat dacă chimioterapia sau modificări de tehnică chirurgicală pot reduce riscul extinderii locale sau distale a tumorii în momentul operației. Capitolul I. Biologia tumorilor tubului digestiv superior 1. Epidemiologie Cancerul esofagian Tratamentul cancerului esofagian este unul dintre cele mai dificile din practica medicală curentă. Cancerul este tratabil cu mari șanse de vindecare în stadii precoce
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
creștere într-o proporție care depășește orice alt cancer, inclusiv melanomul și cel pulmonar. Aceste observații din SUA și Europa au sugerat că adenocarcinomul gastro esofagian și gastric proximal ar avea o patogeneză comună probabil diferită de a cancerelor gastrice distale. Figura 2 : Incidența cancerului gastric în diferite țări Declinul incidenței cancerului gastric pare să fie pe seama scăderii numărului leziunilor de tip intestinal (Lauren) din zonele cu incidență mare (epidemică). 2. Factori de risc Factorii de risc pentru cancerul de esofag
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici Zona 3 care drenează limfatic 2/3 proximale și mica curbură superioară axate pe artera gastrică stângă și în parte spre ganglionii periesofagieni Zona 4 drenează porțiunea distală a micii curburi și pilorului situată deasupra pilorului spre ganglionii arterei hepatice și paraaortici Totuși drenajul limfatic gastric este imprevizibil încât o rezecție radicală trebuie să includă toate zonele. Japonezii au corectat și stratificat această clasificare: Grupul I ( N1 ) este
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și stratificat această clasificare: Grupul I ( N1 ) este considerat ganglionii perigastrici; Grupul II ( N2 ) ganglionii de-a lungul vaselor majore; Grupul III (N3) ganglionii arterei mezenterice superioare din epiploonul hepaticoduodenal și din spatele pancreasului; Grupul IV ( N4 ) este reprezentat de ganglionii distali. S-a reproșat acestei clasficări necorespondența stadiului în unele situații: ganglioni perigastrici pozitivi N1 în tumora antrală, constituie ganglioni distali (N4) în localizarea cardială a tumorii. 34 Numerotând stațiile ganglionare și starea ganglionilor și corelându-le cu sediul tumorii primare se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Grupul III (N3) ganglionii arterei mezenterice superioare din epiploonul hepaticoduodenal și din spatele pancreasului; Grupul IV ( N4 ) este reprezentat de ganglionii distali. S-a reproșat acestei clasficări necorespondența stadiului în unele situații: ganglioni perigastrici pozitivi N1 în tumora antrală, constituie ganglioni distali (N4) în localizarea cardială a tumorii. 34 Numerotând stațiile ganglionare și starea ganglionilor și corelându-le cu sediul tumorii primare se poate planifica extinderea rezecției. Japonezii consideră că extinderea la ganglionii regionali este determinată de localizarea tumorii, dar această concepție nu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]