2,494 matches
-
etc.). Pentru R. Debray, de asemenea, dualismul este insuficient și reductiv dacă este aplicat proiectului mediologic, tocmai pentru că acesta din urmă încearcă să reconcilieze așa-zisele contradicții, în special aceea dintre cultură și tehnică. Provocînd prin seninătatea cu care se distanțează atît de iluzia politico-culturală, cît și de cea tehnicistă, ambele fiind parțiale și încărcate axiologic, Debray se delimitează de doctrinele spiritualiste și umaniste. Instrumentele spirituale (les outils spirituels) creează ele însele o lume care acționează în mod subtil asupra produselor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lume, pentru că ei nu pot avea decît o bună reprezentare a mediului care a trecut și nu a aceluia în care ei trăiesc. Subliniind relația subtilă de continuitate ce se realizează între mediasfere (l'encastrement des médiasphères), R. Debray se distanțează de un discurs fatalist ce ar considera suportul tehnic drept un "rău necesar". Deși își construiește o perspectivă teoretică prin contrast progresiv cu pozițiile lui Jean Baudrillard, Paul Virilio, Lucian Sfez, Régis Debray, Pierre Levy Bernard Miège recunoaște specificul propriu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grade de libertate în trib. Au căpătat valoare de semnătură. Dar natura sa intimă nu s-a schimbat. Vocea este corp, suflu, viață, culoare. Existență imediată. Prin timbrul ei, prin intonație și tonalitate, vocea indică, nu simbolizează. Scrierea detașează și distanțează. Locutorul se retrage din mesajul său scris și este cu totul absent din ceea ce, odată scris, se tipărește. Operatorul obiectivității raționale este, în sine, obiectivitate neutră. În schimb, vocea atacă, determină participarea. Impune un întreg context, pliază sensul pe circumstanțe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțină discreție fiind vorba, la urma-urmei, de ceva personal; și, cum aceasta e ultima notă, acesta e și ultimul cuvânt, cu siguranță concluziv, al semnatarului. Și doar cel care a pătruns într’adevăr această secțiune va înțelege că CVZ se distanțează de orice “pomenire” care ar frâna drumul, de loc ușor, pe care Ea îl parcurge acum. Dar, ca “spirit descarnat”, Ea ar putea primi cu bucurie un sacrificiu. Musai prin foc. CVZ vă lasă acum, pentru a-și îndeplini această
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
asupra "soluției Stoica", începând prin a spune că nu era soluția ideală, ci doar una adecvată momentului. Prim-vicepreședinte liberal nu se bucura de o simpatie foarte mare în partid. Dimpotrivă, avea suficienți adversari, puternici fiecare în parte. Aceștia se distanțau de Valeriu Stoica în chestiuni strategice (vezi proiectul alianței cu ApR), dar și în ceea ce privește aspectele tactice, reproșându-i stilul său politic "bizantin". Într-adevăr, Valeriu Stoica demonstrase în dese rânduri, și avea să o mai arate, că preferă aranjamentele și
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin aceleași două puncte de vedere: pe de o parte primordialismul ce susține că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cât este mai mare A (o categorie) decât B (o altă categorie). În plus se pot executa și operații de adunare și scădere cu o constantă, distanța dintre intervale rămânând constantă. m(A)=c+d(A), c diferit de 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "vârsta" persoanelor intervievate poate fi măsurată pe scală de interval, deoarece valorile variabilei vârste reprezintă valori reale, exprima valoarea vârstei persoanelor și numai sunt niște simboluri. De exemplu, cifra 17 va reprezenta faptul că persoana intervievata
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Se pot executa și operații de adunare și scădere cu o constantă, distanța dintre intervale rămânând constantă, dar și operații de împărțire deoarece există un punct zero și astfel această operație are sens. m(A)=c+d(A), c = 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de raport dacă printre persoanele intervievate există și persoane fără venit. Cu alte cuvinte există un punct "zero" de pornire pentru atribuirea variabilelor, acest punct zero fiind determinat de valoarea 0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În acest caz, într-o clasă a lui A nu obținem nici o informație în plus despre B față de ceea ce știam de la început. În tabelul de independență variabilele sunt independente, așadar, conform condiției generale de independență statistică se verifică relația: Măsurăm distanța dintre tabelul nostru și cel de independență astfel: se citește hi pătrat și măsoară diferența dintre frecvențele empirice și frecvențele teoretice. Indicii de asociere iau valori între [0, 1] sau [-1, 1]. Pentru variabilele nominale/categoriale nu dăm semn indicatorului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și practica a traducerii. Semantica funcțională părăsește concepția naivă după care conștiința realizează pasiv o „copie” a structurii obiective a lumii reale, iar lexicul este un repertoriu de cuvinte, reflexe directe ale ideilor ce oglindesc lumea reală, dar ea se distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile lingvistice predetermina, orientează și chiar organizează viziunea noastră despre lume19. Mounin, în Linguistique et philosophie, afirmă că nu există ruptură între gândire fără limbaj și gând verbalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
posesiei acestuia și îl rostește spontan și involuntar, astfel încât rămâne iresponsabil de eventualul fals pe care l-ar putea rosti prin accident. Astfel, am putea crede că simplitatea lui (a(plou=j) ține de absența unei reflexivități care să îl distanțeze de lumea imediatului în act, iar sinceritatea lui (a)lhqh/j) explică un acces spontan la un adevăr al stării de fapt din care este exclusă gîndirea posibilului sau a falsului. De aceea, acțiunile lui Ahile sunt lipsite de un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
predeterminat în sens negativ (adică sunt excluse variante ca tiran, zeu etc.) Exprimând această situație registru logic, avem definitul, avem genul său și ne mai trebuie o determinare specifică. Însă aici, ca și în alte multe alte locuri, Platon se distanțează de metodele pur formale, preferând variante simbolice, într-o logică a semnificațiilor mai degrabă decât a termenilor. Prima încercare de definire, cu toate că este foarte convingătoare, eșuează: relația dintre conducător și cei conduși este mai mult decât relația dintre un păstor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În asemenea situații, profesorul trebuie să cunoască sarcinile de învățare care preced sarcina ce nu a putut fi îndeplinită. De exemplu, dacă un elev nu poate rezolva o problemă cu enunț verbal ce presupune calcularea vitezei unui obiect cunoscându-se distanța și timpul, înseamnă că el are dificultăți în rezolvarea sarcinilor prealabile. Aceste sarcini cuprind deprinderea de a multiplica numerele și de a înlocui expresiile simbolice cu valori numerice. Prima treaptă în diagnosticarea și tratarea dificultăților de învățare este să se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cognitive și developmentale. De exemplu, Hennessey și Zbikowski (1993) au demonstrat cum copiii pot deveni „imuni” prin minimalizarea efectelor negative ale recompensei. O astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare care să ne releve modul cum putem să ne „distanțăm de efectele posibile ale recompensei” și să ne concentrăm asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Simonton, 1984f), prezentarea unui asemenea tip tradițional de cercetare nu își are locul aici. Mai relevante discuției sunt studiile următoare despre geniul creativ care pot fi caracterizate fără echivoc drept investigații istoriometrice. Dintre aceste studii cu diverse teme, se distanțează cea mai semnificativtă investigație, monumentalul studiu întreprins de Catherine Cox (1926). Pentru a putea aprecia importanța lucrării, trebuie să o amplasăm într-un context adecvat, a cărui prezentare va începe cu Lewis M. Terman. Terman a fost fascinat de problematica
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Harkins, 1992). De asemenea, persoanele devin mai puțin creative chiar și când sunt privite de altcineva (Amabile, Goldfarb și Brackfield, 1990). Rezultate complementare a avut și lucrarea lui Barron (1988) despre personalitățile creative. El arată că persoanele creative se distanțează psihologic de restul lumii, pentru a reduce cât mai mult efectele negative ale amestecului celorlalți. S-au studiat și alți factori de motivație și constrângeri extrinseci. De exemplu, cercetările au arătat că, atunci când modul în care o persoană desfășoară o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1993). Imunizarea a fost realizată prin vizionarea și discutarea de către copii a unei casete video în care doi copii foarte simpatici vorbeau despre interesul intrinsec și plăcerea de a merge la școală, precum și despre felul în care reușeau să se distanțeze de constrângerile sau de motivele extrinsece impuse de societate. Copiilor din grupul de control li s-a arătat o altă casetă. După câteva zile, toți copiii s-au implicat într-o activitate creativă; la fel ca în studiul despre recompensă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez de ceea ce multe alte analize ale perioadei presupun că ar formula antiteza explicită a acestor noțiuni: Înapoierea și tradiționalismul. O parte din literatura care a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a considerat că modernizarea implică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele pe „prosperitatea biologică a capitalului uman”. Politicieni precum Ion Mihalache și Ion I.C. Brătianu, economiști, printre care Mihail Manoilescu, și intelectuali ca Ștefan Zeletin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și al modernizării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căutarea unui remediu medical pentru patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
diferențele esențiale de viziune dintre mișcarea eugenistă din România și cea din Germania, pentru care rasismul avea un rol important: Doctrina rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă forțele biologice epuizate prin industrializare, urbanizare, civilizație materială avansată? Nu este momentul să o cercetăm și nici nu este pretenția și căderea noastră de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deși autorul român considera În continuare că politicile germane ilustrează un standard de eficiență. Comentariile sale conținute Într-o notă publică pe marginea „statului etnic” par mai mult o Încercare de a scuza ideologia rasistă decât un efort de a distanța mai clar mișcarea eugenistă din România de cea similară din Germania: „Era nevoie de un atare ideal șde puritate rasialăț pentru a scoate Germania din decăderea și rușinea În care ajunsese din vina unei conduceri acuzată de Înstrăinare”. Moldovan continuă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației din acea perioadă? În dezbatere fuseseră atrase numeroase personalități ale lumii academice din România, o parte fiind divizate În două tabere: proeuropenii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]