740 matches
-
traducerii făcute de necunoscătorii culturii italiene? Parcă anume (în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el garantează un acces real, nu doar licențiaților în filologie italiană sau cu temeinice lecturi diversificate, ci și masei de "cititori empirici", inclusiv străini.
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
el, nu mai exista nimic sfânt. Accepta cu cinism rușinoasele detalii ale zbuciumului său tainic, în care se desfăta să meschinizeze, să vulgarizeze cu minuție orice imagine care-i atrăsese ochii peste zi. Își popula zilele și nopțile cu imagini distorsionate ale lumii exterioare. O figură de femeie care la lumina zilei îi păruse serioasă și candidă i se strecura noaptea printre meandrele întunecate ale somnului cu chipul transfigurat de o perversitate desfrânată, cu ochii aprinși de o plăcere animalică. Doar
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
fiul o săruta cast, mama închide ochii - după care începe "delirul": regizorul mișcă imaginea, înainte-înapoi, de trei-patru ori, "the good-bye kiss" devine concupiscenta curată, incestul - un progres tehnologic! Altă scenă: Judy Garland cîntă. Iar înainte-înapoi, ca la rap - sunetul miaună distorsionat, vocea lui Garland e un Guignol muzical... Cu această farsă obraznica, "la îndemîna oricui", Arnold muta scurt-metrajul în secolul XXI, lăsîndu-ne să ne gîndim că în artă, adesea, micile tifle ascund mari revoluții.
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
împânzind Palatul Dicasterial atunci când traficanții erau aduși la instanță. Tot în această cauză s-a înregistrat o premieră pentru instanțele din orașul de pe Bega: mulți dintre martori au fost audiați prin intermediul unei televiziuni cu circuit închis, cu imaginea și vocea distorsionate, ceea ce a făcut mai dificilă desfășurarea ședințelor. L.L. a fost arestat în luna decembrie a anului 2002, după ce s-a stabilit că era membrul unei rețele coordonate de cel mai important traficant turc de heroină pe relația Turcia-România-Europa de Vest
Agenda2005-06-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283366_a_284695]
-
își este suficient lui însuși, omul poate să trăiască singur, împăcat cu el însuși". Atingem aci un punct delicat și anume critica acerbă pe care Nae Ionescu a făcut-o sistemului democratic, în numele individualității periclitate, al culturii, din acest motiv, distorsionate, pîndite de disoluție. în vederile sale, democrația înseamnă ,efectiv egala îndreptățire a tuturor de a hotărî în chestiunile publice și care nu poate duce decît la înecarea individualităților în mase, la precumpănirea cantității asupra calității". însă ,cultura adevărată este operă
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
scripturale favorite ale poetului, de pildă, prezența muzei, pierdută în haosul materialității, simbol al unui crez hedonistic ("crede/ că-n afara eului totu-i calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
s-a instalat la răscrucea cuvintelor despre om și despre text, deschis la zvonuri istorice, (auto)biografice ori livrești cu egală disponibilitate. Orice corp străin răsare în fața minții sale neastâmpărate e degrabă înconjurat de spuma celulelor albe ale imaginației, imobilizat, distorsionat și deviat, modelat ca o plastilină, asumat, în cele din urmă, și inclus în inventarul propriu. Astfel, Laia e o Mioriță respusă în grai bănățean. Laie Hâncu, unul din cei trei ciobani, e victima lecturilor obligatorii, aș zice. Când Laia
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
ajunge, într-adevăr, dincolo (de noi, de viață, de oglindă), deci în - sau către - absolut. Sau, tot la propriu, am putea avea un accident, fie și biografic (de lungă sau de mai scurtă durată), ce ne-ar induce o percepție distorsionată. Deci, din nou, am fi - măcar în parte - dincolo, pentru că lumea pe care am vedea-o astfel ar fi guvernată de legi "strîmbe" în raport cu ipoteticul grad zero al cotidianului. Noroc că narcisismul, uneori, e salvator. Paradoxal, cel mai puțin riscăm
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
într-un portret, precum acela - aproape sincron - al mult prea tînărului rege Edward al VI-lea. Ce, poate că tocmai de aceea, a și murit atît de tînăr. Fiindcă și-a văzut - și a lăsat să i se vadă - chipul distorsionat. Nu-mi vine prea greu să cred că tocmai aceasta va fi fost menirea scurtei sale vieți. Ca aproape neștiuta sa anamorfoză să păzească pragul între două lumi, ca ea de "strîmbe". (Sau poate că nu, de vreme ce morala oricărei anamorfoze
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
filme cu "adevărul convex". Vinerica-Venerica Simionescu, fostă Capdeiepure, este Pitia din Cioromârda, în timp ce doctorița Ruxandra pictează și explică doct tablouri abstracte. Din această schemă deopotrivă parabolică și parodică a istoriei contemporane, realitatea cotidiană a României nu poate apărea decât refractată, distorsionată. Narațiunea "browniană", despre care se vorbește înspre finalul romanului, ar fi astfel "cea mai adecvată oglindire a zilei de azi". În cuvintele Filofteiei Năsturel, "tâmpeniile mele, absurditățile... pe care le-am spus n-ar fi putut exista fără o realitate
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
cu lecturi/ din Borges și din Proust)/ însă aici întotdeauna e prea târziu/ Basarabia mea pare astăzi un cimitir/ care nu ne mai luminează deloc memoria". Deteriorat de mediul înconjurător, de calculele geo-strategice prin care tradiția locală este amputată ori distorsionată, după caz, artistul caută, cu o rece disperare, "ceva prin care să pătrundă miracolul". "La tine totul e tristețe și suferință/ ești irespirabil", îi spune un bătrân poet chinuit de insomnii, iar prietenul monegasc îi pune, într-o scrisoare, cam
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
asumă ticăloșia ca pe o virtute, și în fapt ticăloșia sa nu este autentică, este teribilism; iar el își întâlnește o altă vârstă, adolescența, în persoana competitorului său. Gru disprețuișete copilăria ca vârstă a inocenței, dar comportamentul său o reeditează distorsionat, printr-o combinație de domnul Goe cu copilul savant, întors narcisic în cochilia sa pentru a ieși de acolo spasmodic, cu violențe și bizarerii. Cum spuneam, ticăloșia lui Gru este falsă, este o dublă formă de camuflaj a unui eroism
Magnificii ticăloși cu suflete de aur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6068_a_7393]
-
fundul grămezii ar trebui să se afle Albania. De asemenea, a descris demersul dumneavoastră ca fiind tendențios. S-ar părea, după spusele lui, că ați manipulat întreaga istorie a României pentru a proiecta în mod deliberat o imagine cu totul distorsionată a țării. în ce măsură credeți că partea istorică a demersului dumneavoastră (haideți să admitem că există unele erori) este legată de ultima parte a articolului și de concluzie? Să zicem că sunteți tendențios, dar în favoarea cui? T.J.: Nu accept că erorile
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
există unele erori) este legată de ultima parte a articolului și de concluzie? Să zicem că sunteți tendențios, dar în favoarea cui? T.J.: Nu accept că erorile și "manipularea" sunt legate între ele. Demonstrați-mi! în ceea ce privește proiectarea deliberată a unei imagini distorsionate: unde e distorsiunea? în datele economice? în prezentarea lui Ceaușescu și a echipei sale? în paragrafele asupra lui Antonescu? în citatele din Eliade? Foarte bine: să admitem că există o distorsiune (intenționată) a unei istorisiri care-ar fi trebuit prezentată
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
scenă pe Chang (Vithaya Pansringarm), un polițist care devine o încarnare a lui Nemesis, Răzbunarea. În joc intră și mama celor doi băieți, o adevărată dominatrix, Crystal (Kristin Scott Thomas), trăind într-un orizont obsesiv încărcat de ambiguitățile unei minți distorsionate. Nimic însă nu reușește să-l oprească pe Chang, acest ucigaș tăcut, ceremonios și reflexiv, cu mișcări aproape hieratice. Tăișul sabiei sale pune punct traseului destinal al fiecăruia dintre oponenții săi, însă nimic de ordin personal nu distruge tempoul fiecărui
Despre zei și neoane by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3379_a_4704]
-
efecte de real în presă, Carmen Mușat. Rețin finalul ultimului articol: "presa se mulțumește prea adesea să facă jocurile altora, mai puternici, mai influenți (vezi, de pildă, recentul scandal pe tema infiltrării redacțiilor cu agenți SRI), cu aerul că realitatea distorsionată, ignorată și disprețuită sistematic nu se va putea răzbuna vreodată." Alteori, presa răzbună realitatea, cum a fost cazul Europei Libere, în numele căreia vorbește Nestor Ratesh. Sau, pentru cei care cred că "cutia" revarsă numai incultură, studiul de caz despre TV5, cu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
pînă la identificare - a trupului". Dacă i se poate reproșa ceva lui Vasile Dan, acest lucru e excesul poeticului, atitudinea prea solemnă, gestul încărcat de hieratism, care poate da senzația unui văl transparent între poet și lume, a unei percepții distorsionate a realului. Dar, la urma urmei, această obiecție poate să nu fie altceva decît un reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
motiv - deloc neînsemnat - pentru folosirea actuală a lui precum: adverbul apare ca un substitut pentru ca înzestrat cu avantajul de a nu produce cacofonii. Evitarea cacofoniilor a ajuns în ultimii ani o obsesie națională, exagerată și absurdă, în măsura în care duce la utilizarea distorsionată a unora dintre cele mai frecvente instrumente gramaticale, inevitabile în română: conjuncțiile că, ci, adverbul de comparație și prepoziția ca. Pentru a nu provoca temutele alăturări de litere și sunete (ca, că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
sonorități ușoare, non-vibrato, pulsație ritmică regulată, instrumente de epocă, sobrietate a expresiei etc. Când în 1968 Nicolaus Harnoncourt lansase afirmații tranșante ca de exemplu "Capodoperele bachiene să fie cântate și auzite ca și cum nu ar mai fi fost niciodată executate... niciodată distorsionate" stârnise scandal. Dar de atunci, la mijlocul distanței dintre pozițiile extreme, muzicieni de excepție ca însuși Harnoncourt, Gustav Leonhardt, Rliot Gardiner, Sigiswald Kuijken, William Christie ș.a. au revelat un imens tezaur de muzici necunoscute, de sonorități inedite și un univers estetic
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
puse o barieră neagră făcută din goluri cosmice în fața veseliei lui/ dar cu o plasă de fluturi captură ce poeți erau mai lenți și-i punea într-un borcan/ unde își băteau furioși imaginile pe sticla ce le oglindea fețele distorsionate/ de vicii pe care unul din ei dante scria numere negre cu o pană de gâscă". Un ultim citat dintr-o carte de poezie - densă și vie - pe care ar trebui s-o citească mai mulți.
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
s-a părut autentic, chiar și fisurile... R.B.: Am putea îndrăzni chiar o paralelă, pornind de la fisurile statuii, de la stîngăcia încercării de a repara nasul rupt, o paralelă desigur în plan simbolic, ipotetic, între acea statuie "mutilată" și între receptarea distorsionată a scrierilor lui Cioran, pornind fie și de la o anumită mitologizare a personalității, a operei sale. F.T.: Cred că, dacă ajungi să cunoști originile lui Cioran, locul nașterii sale, întrevezi aforismele într-o lumină mai blîndă... agresivitatea lor, cinismul lor
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Statele Unite oferă o imagine exagerată și distorsionată a situației din Libia, afectată de revolte împotriva regimului, pentru a justifica o invazie militară, a declarat, luni, la Caracas, președintele venezuelean Hugo Chavez. "Să nu ne lăsăm amăgiți de tobele care vestesc războiul, pentru că Statele Unite sunt sigur că exagerează
Chavez: SUA exagerează gravitatea situaţiei din Libia pentru a justifica o invazie militară () [Corola-journal/Journalistic/61184_a_62509]
-
și ierburi și pene, și vocale și litere,/ privind înapoi, trenă lungă, planetă,/ cap tăiat, aruncat viu în cosmos,/ în încăpătoarea deltă a vidului,/ în triunghiul întunecat" (fugă pentru instrumente necunoscute). O insațiabilitate expresionistă marchează, cu repetiție, ecoul fie și distorsionat al unei istorii crude. Foamea de experiențe ale umanului (id est de realizare întru uman) ce reprezintă altceva decît o reacție împotriva încătușării, alienării, mortificării umanului într-un context în care unica expresie admisă nu era decît cea relativ abstrasă
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
ca și pentru Cézanne, aspectul moralizator al picturii de gen neerlandeze era lipsit de orice importanță. Ceea ce a stârnit interesul unui artist asociat cu suprarealismul a fost multitudinea de personaje, gesturi și obiecte ce puteau fi extrase din context, aplatizate, distorsionate și rearanjate să comunice între ele prin mișcare și prin ritm ca într-un rebus colorat. Miró înlocuiește jocurile de umbră și lumină, armonia tonurilor sau grija pentru realismul detaliilor cu o sarabandă de forme incongruente în culori contrastante și
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
despre o privire introspectiv/contemplativă asupra variabilelor infinitesimale din care este plămădit sufletul nostru. Început cu un murmur de șoapte ale instrumentiștilor, ca ale unor spirite nevăzute, și totuși prezente în jurul nostru, cvartetul evoluează în direcția curbării spațiului prin sunete distorsionate și flageolete tensionate, oscilând permanent între concret-părelnic, real- fantasmatic. Spațiile astfel suprapuse conduc către formarea unor rețele eterofonice în care, însă, antinomiile continuă să persiste - de data aceasta, de ordin afectiv: dramatic-liric, tensionat-exaltat. Însăși scriitura instrumentală e de așa natură
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]