823 matches
-
dreptate alocativă [spune Rawls]. Dimpotrivă, concepția alocativă a dreptății pare să se aplice în mod firesc atunci când o colecție dată de bunuri trebuie să fie împărțită între indivizi preciși, cu dorințe și nevoi precise"2. În ceea ce privește teoriile socialiste ale justiției distributive, acestea acordă o mai mare atenție criteriilor de ordin substanțial în determinarea "binelui", punând maximele carității sau alte maxime ale egalității materiale înaintea considerentelor de ordin procedural. Pentru teoriile decente 3 din această familie, inegalitățile sunt inacceptabile pentru că sunt prea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inegalitatea economică este considerată un rău în sine și trebuie eradicată prin transformarea radicală a instituțiilor sociale: "democrația socială" tinde, în acest caz, să devină mai importantă decât democrația politică și decât lista drepturilor fundamentale. Drept urmare, pentru teoriile marxiste, dreptatea distributivă înseamnă modificarea regimului proprietății și al instituțiilor care alimentează inegalitatea socială. În descrierile cele mai frecvente ale diferitelor concepții liberale despre dreptatea socială, se consideră că liberalii care susțin ideea distribuirii caută să realizeze un compromis 4 între pozițiile radicale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
le-au admis ei înșiși, implicații pe care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere de către un număr de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere de către un număr de persoane împiedică alte persoane să aibă acces
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asupra umanității își găsește o bună expresie în teoriile dreptății ecologice, deoarece sunt traductibile în vocabularul ecologist referitor la calamitate, penurie de resurse, distrugerea mediului, modificarea habitatului etc. În situații de acest gen, corelația generală dintre dreptatea ecologică și dreptatea distributivă devine mult mai evidentă, deoarece inegalitatea ecologică este dublată de problema justei distribuiri a bunurilor între membrii grupului calamitat. Aceasta survine ca o urgență, întrucât este vorba de lipsa unor bunuri esențiale (hrană, medicamentele, apă) care au existat vreme îndelungată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"27. Rawls discută această chestiune în special cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice. Teoriile liberale distributive tratează în primul despre dreptatea ca imparțialitate, iar acest lucru face ca sfera lor de cuprindere să nu includă problematizări cu privire la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice. Teoriile liberale distributive tratează în primul despre dreptatea ca imparțialitate, iar acest lucru face ca sfera lor de cuprindere să nu includă problematizări cu privire la diferitele categorii de bine substanțial. Un exemplu în acest sens este teoria lui Brian Barry, care a propus o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
compromită eficacitatea activităților economice. Ar fi ușor de gândit un model utopic de distribuire socială care să corespundă revendicărilor de moment ale celor defavorizații, cu condiția să existe un for pertinent pentru consultare și discuții. Cu toate acestea, teoriile liberale distributive sunt esențiale pentru înțelegerea dreptății ecologice ca dreptate distributivă, pentru că ele furnizează conceptele necesare pentru a gândi posibilitatea de a transfera anumite avantaje și beneficii către cei mai defavorizați: întrebarea este dacă acest model permite continuarea eficientă a activităților productive
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un model utopic de distribuire socială care să corespundă revendicărilor de moment ale celor defavorizații, cu condiția să existe un for pertinent pentru consultare și discuții. Cu toate acestea, teoriile liberale distributive sunt esențiale pentru înțelegerea dreptății ecologice ca dreptate distributivă, pentru că ele furnizează conceptele necesare pentru a gândi posibilitatea de a transfera anumite avantaje și beneficii către cei mai defavorizați: întrebarea este dacă acest model permite continuarea eficientă a activităților productive care să asigure bunuri fără de care umanitatea nu se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
bază a constructivismului liberal rawlsian este că principiile cooperării pot fi extinse oricât, în funcție de problemele noi cu care se confruntă omenirea. Dreptatea ecologică din perspectivă liberală Plecând de la modelul rawlsian al extinderii, David Schlosberg a analizat aplicarea conceptului de dreptate distributivă la problemele ecologiei, din trei puncte de vedere: acela al generațiilor viitoare, al spațiului ecologic și al extinderii noțiunii de comunitate (inclusiv) la sistemul ecologic 30. În timp ce primele două extinderi sunt în acord cu teoria lui Rawls, a treia este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
iar asta înseamnă că nu putem transmite mai puțin generațiilor viitoare decât am primit noi înșine, nu le putem frustra de posibilitatea de a-și defini propriul bine și nu le putem pune viața în pericol. Această abordare este una distributivă, axată pe distribuția bunurilor ecologice către generațiile viitoare, luând în considerare faptul că actuala generație consumă, dar are grijă să lase resurse suficiente și pentru generațiile viitoare"31. Aceste considerații "nu sunt în totalitate în contradicție cu teoriile liberale ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să ne preocupe problema anumitor alegeri, dintre cele posibile, care să conducă la un anumit design al viitorului; mai degrabă, acțiunea prezentă trebuie să asigure condițiile formale care să facă posibilă oricare dintre aceste alegeri. Problema spațiului ecologic în teoriile distributive ale dreptății sociale se referă la distribuirea resurselor naturale pe considerentul că fiecare om al planetei are un drept de proprietate asupra resurselor limitate. Teoria dreptății elaborată de Thomas Pogge susține că, dacă un guvern vinde resursele naturale, fiecărui sărac
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
34. La fel ca în cazul dreptății intergeneraționale, dreptatea se referă la modul în care ființele umane au acces la beneficiile pe care le oferă mediul sau care rezultă din exploatarea mediului. Respectul față de mediu înseamnă modul în care dreptatea distributivă poate include mediul natural. În această situație, mediul devine obiect de calcul al vieții de fiecare zi, luând în considerare ceea ce se distribuie și costurile acestei distribuții, atât pentru oameni, cât și pentru mediu. Rămânând în limitele liberalismului, valoarea supremă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a ne trăi viața în concordanță cu propriile noastre valori, după cum dorim. La acest nivel, alături de problema justei distribuiri, intervine cea a sustenabilității, adică a costurilor ecologice pe care alegerile noastre le presupun. Includerea conceptului de spațiu ecologic în dreptatea distributivă presupune că dreptatea ecologică vine ca o prelungire a dreptății sociale. Extinderea noțiunii de comunitate de dreptate asupra sistemului ecologic. Cel mai semnificativ reprezentant al acestui punct de vedere este Brian Baxter. Sub influența concepției lui Barry asupra imparțialității, Baxter
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o teorie a dreptății ca imparțialitate implică o transformare atât de radicală a acesteia din urmă, încât duce la dispariția motivației principale și a structurii sale"37. Cu toate acestea, dreptatea ecologică nu se transformă într-o specie de dreptate distributivă alocativă care ar putea duce la distribuirea de beneficii unor categorii de donatari care nu au nevoie de ele. Baxter spune că, de fapt, nu putem avea garanții cu privire la ceea ce este bine pentru natură și pentru viața speciilor pentru că "nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
the dominant strategies used in an under-reward situation are: asking for better rewards, leaving the organization and cognitive distortion of the results' relevance. Discussion of the results and directions for future research are presented. Keywords: organizational justice, inequity, under-reward. Justiția distributivă - repere teoretice Justiția organizațională este în prezent un câmp de cerctare cristalizat, subscris comportamentului organizațional, avându-și rădăcinile în textele filozofilor preocupați de justiția socială. G. C. Homans considera că justiția este un "amestec curios de egalitate în cadrul inegalității"1
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
făcut o înțelegere sau o negociere mai bună"3. Având în vedere rolul central pe care corectitudinea și sentimentul tratării corecte îl au în organizațiile contemporane, justiția organizațională a înregistrat dezvoltări accelerate, concretizate în trei direcții distincte de cercetare: justiția distributivă, justiția procedurală și justiția interacțională. Justiția distributivă se referă la corectitudinea alocării recompenselor și resurselor organizației, incluzând remunerația, promovările, bugetele etc. Justiția procedurală vizează procesul decizional, regulile și politicile organizațiilor cu privire la alocarea recompenselor. Justiția interacțională se concentrează asupra percepției privind
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
bună"3. Având în vedere rolul central pe care corectitudinea și sentimentul tratării corecte îl au în organizațiile contemporane, justiția organizațională a înregistrat dezvoltări accelerate, concretizate în trei direcții distincte de cercetare: justiția distributivă, justiția procedurală și justiția interacțională. Justiția distributivă se referă la corectitudinea alocării recompenselor și resurselor organizației, incluzând remunerația, promovările, bugetele etc. Justiția procedurală vizează procesul decizional, regulile și politicile organizațiilor cu privire la alocarea recompenselor. Justiția interacțională se concentrează asupra percepției privind relațiile interpersonale (în mod particular relația șef
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
modului în care angajatul este tratat în organizație. Atunci când oricare dintre cele trei forme ale justiției organizaționale înregistrează disfuncționalități, o serie de efecte negative sunt resimțite la nivelul performanței angajaților și ca urmare, la nivelul performanței întregii organizații 4. Justiția distributivă este prima formă de justiție care a atras atenția cercetătorilor, odată cu publicarea, în anul 1963, a teoriei echității elaborată de J. S. Adams 5. Teoria echității a fost considerată foarte curând după publicare "una dintre cele mai utile teorii de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cum este cazul nivelului responsabilităților, care pot fi percepute atât drept contribuții, cât și ca recompense), aceasta este considerată de către cercetători ca fiind în general bine susținută de probe empirice și având o largă aplicabilitate în mediul organizațional 8. Justiția distributivă și contextul cultural Studiile privind justiția organizațională au fost conduse cu precădere în spațiul cultural american, având în vedere faptul că teoriile majore ale domeniului au fost dezvoltate și testate empiric în Statele Unite ale Americii și Canada. Cu toate acestea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Japonia, Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan sau Indonezia). Din Europa de Est, doar Rusia a fost inclusă în meta-analiză, cu un articol. Nici studiile care au investigat respondenți dintru-un singur spațiu cultural nu aduc un plus de cunoaștere privind percepția asupra mecanismelor justiției distributive în Europa de Est. În ceea ce privește variația culturală a inechității, aceasta a fost afirmată de J. S. Adams încă din anul 1963, în sensul existenței unei determinării istorice și culturale a ceea ce este considerat de angajați ca fiind corect sau incorect în relația
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
embarrassment, shame and guilt were considered. Keywords: Social justice, social cohesion, equity, intellectual fraud, moral emotions. Abordată multidisciplinar de domenii precum sociologia, filosofia, psihologia, științele politice, drept și domeniul politicilor sociale, justiția socială este asociată cu diferite reprezentări asupra justiției distributive care se referă la problema egalității și a inegalității sociale. Larg disputat, datorită integrării sale în ideologii politice diferite, conceptul de justiție socială dă naștere la abordări diferite ale dreptății, dintre care "cele privind calitățile, meritele, drepturile, egalitatea resurselor, egalitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
wealth that are organically connected to the evolution of peripheral areas. Theoretical framing of social justice appear both as unintended effects of community development process and as secondary opportunities to restart the socio-economic game. Keywords: social rationality, capitalism, Romanian bourgeoisie, distributive justice, agrarian social state. Trăim într-o lume în care compunerea și recompunerea minorităților sociale nu mai poate fi analizată decât în complexitatea sa, pentru că încercarea de a reduce fenomenele sociale la ceva mai simplu ar conduce la pierderea semnificațiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
deja atașate de oameni care sunt îndreptățiți să le aibă"42. Și atunci, "prin ce proces s-ar putea ca un astfel de transfer între două persoane să dea naștere la o revendicare legitimă din partea unui terț, pe temeiul dreptății distributive, asupra a ceea ce a fost transferat, de vreme ce acesta nu avusese niciun drept asupra niciunui bun al celor două persoane înainte de transfer?"43 Nozick reclamă faptul că oamenii au de ales între a se descurca fără anumite lucruri suplimentare pe care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acorde dreptul de a face ceva în plus pentru a obține ceea ce își doresc. Dar odată obținute aceste lucruri, care ar fi baza de a interzice inegalitățile apărute? Observația generală a lui Nozick este că orice principiu al unei dreptăți distributive solicită intervenția continuă în viața oamenilor, pentru că, la rândul lui, trebuie aplicat în mod continuu: "decizia oamenilor de a acționa în diferite feluri ar transforma orice structură favorizată într-una nefavorizată, de exemplu prin schimbul de bunuri și servicii, sau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]