927 matches
-
anume într-a-ntîia și încarna în cineva care vorbește astfel și poate spune: "Eu sînt acela. Eu sînt spiritul povestirii care, șezînd în locul său actual, anume în Biblioteca mănăstirii Sfîntul Gallen din Țara Alamană [...] spune această poveste [...]. Sînt Clemens irlandezul, ordinis divi Benedicti, în vizită aici, ca oaspete primit frățește și ca trimis al abatelui meu Kilian, de la mănăstirea Clonmacnois, casa mea din Irlanda [...]"36. După cum arată numărul mare de elipse, detaliile esențiale pentru acest studiu au fost extrase cu prețul structurii
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a ierarhiilor divine în diferite tradiții sunt relevante pentru înțelegerea relației omului cu „divinul“. Această relație este îndeobște așezată sub semnul religiei sau, nuanțând: sub semnul religiei, în mediile secula rizate, și sub celal religiei (i.e. al „refacerii legăturii“ cu divi nul, așa cum sugerează interpretarea în cheie etimologică a termenului), în mediile practicante. în primul caz, religia este înțeleasă ca fiind un domeniu între alte domenii care decupează tipuri diferite de activitate, cunoaștere, acțiune, în vre me ce religia este percepută
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pe care megastarul american a ilustrat-o în cele mai spectaculoase versiuni kitsch cu putință. Cel de-al doilea exemplu este cel al reginei muzicii pop: Madonna. Absolutul ei de astăzi este Kabbala. Însă misticismul iudaic în versiunea specială a divei nu convinge. Nu generează fenomene sociale. Nu produce convertiri în masă. De văzut însă în ce măsură sensurile (subtile?) ale Kabbalei se regăsesc în muzica Madonnei și în stilul ei de viață. În concluzie, cultura pop este cu putință să cunoască astăzi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
împăratul o stabilește, prin funcția sacerdotală asumată, cu zeitățile (mai apoi, cu divinitatea creștină); imaginile (figurile) care îl reprezentau, când era în viață (așadar, ca substitute ale autorității sale), dar și post-mortem (efigiile și măștile mortuare); ritualul aulic dedicat lui, divi filius și Augustus, numen și genius totodată; ceremonialurile publice anuale; atribuirea calităților de invictus și de pater patriae, precum și a unui prenume (legat de cuceririle sale), devenit nume (Caesar); recunoașterea periodică a virtuților unice pe care le întrupa, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sexualitate adictivă ale lui Marilyn sau relația ei adictivă cu alcoolul, drogurile și medicamentele, ci faptul că întâlnirea dintre actriță și analist era una imposibilă și totuși necesară. Este chiar definiția tragicului: cu neputință și totuși necesar. Aparent toate problemele divei, profesionale și sexuale, erau ca și rezolvate, ceea ce face și mai tragic-absurdă moartea sa. Marilyn, ca personaj al lui Michel Schneider, moare fiindcă avea prea multă moarte în ea și asta de ani buni. Era locuită de pulsiunea morții. În
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fi capodopera sa, și pentru care i se decernează premiul "Ingeborg Bachmann". A scris și teatru ("Lederfresse", 1994, piesă jucată pe 200 de scene ale lumii, inclusiv la Beijing), librete de operă și scenarii de film, a compus muzică. Canișul divei, carte al cărei titlu original este Marele Bagaronzy și de care ne vom ocupa mai jos, a fost ecranizată în 1999. Actualmente Helmut Krausser trăiește din scris la München. Dacă "Melodien. Muzica diavolului" este o grandioasă rescriere a mitului lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
grandioasă rescriere a mitului lui Orfeu, dar mai ales o odă închinată magiei muzicii inspirate de dumnezeire, chit că pe urmă va să se îndepărteze de ea, și care recreează frumusețea din plămada durerii umane și a misterului vieții, Canișul divei (Humanitas, 2005, 178 p., impecabila traducere din limba germană fiind semnată de Rodica Mihaela Nețoiu) are drept protagoniști fantasma Mariei Callas (New York 1923 Paris 1977), Diavolul în persoana lui Stanislaus Nagy, încă tânăra psihanalistă Cora Dulz, căsătorită cu Robert. Bărbatul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu a vrut să i se dăruie și nimic nu mai poate să trezească în el nici cea mai mică emoție, cu atât mai puțin iubirea alcătuită din "vise sufocate" pe care i-o poate dărui Cora. Lucifer din Canișul divei, chiar dacă joacă ireproșabil în rolul Marelui Iluzionist, pare incapabil să accepte inepuizabila disponibilitate a ființelor umane de a se minți pe ele însele, redobândindu-și de mult uitata obârșie angelică prin adorația idolului generator de sublim numit Maria Callas. Ceea ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
82, 179, 184, 185 traducere de Micaela Ghițescu: 179 David LODGE (Anglia): 5, 93, 94, 96 Vești din paradis (2000): 93 traducere de Raluca Mihail și Radu Paraschivescu: 84, 88, 93 Helmut KRAUSSER (Germania): 6, 171, 174, 175, 292 Canișul divei (2005): 171, 174 traducere de Rodica Mihaela Nețoiu: 173 Primo LEVI (ITALIA): 5, 22, 24, 25, 130, 293 Armistițiul (2004): 22, 23, 25 traducere de Doina Derer Condrea: 22, 68 Claudio MAGRIS (Italia): 5, 9, 27, 28, 30, 32, 52
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vită consumă. (vv. 94-99) E se del vero / ragionando talor, fieno alle genți / o mal grati i miei detti o non înțesi, / non mi dorrò, che già del tutto îl vago / desio di gloria antico în me fia spento: / vâna Diva non pur, mă di fortuna / e del fâțo e d'amor, Diva più cieca. (vv. 152-158) Îl Risorgimento: Pur di quel pianto origine / era l'antico affetto: / nell'intimo del petto / ancor viveva îl cor. / Chiedea l'usate immagini / la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
genți / o mal grati i miei detti o non înțesi, / non mi dorrò, che già del tutto îl vago / desio di gloria antico în me fia spento: / vâna Diva non pur, mă di fortuna / e del fâțo e d'amor, Diva più cieca. (vv. 152-158) Îl Risorgimento: Pur di quel pianto origine / era l'antico affetto: / nell'intimo del petto / ancor viveva îl cor. / Chiedea l'usate immagini / la stâncă fantasia; (vv. 25-30) Le Ricordanze: În queste sale antiche, / al chiaror
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
erbe intorno intorno. (Frammento XXXVII). 402 Perisce esigua / l'invenzione dei sogni / alla tua spalla nuda / che di miele odora (Delfica). 403 Căra beltà che amore / lunge m'ispiri o nascondendo îl viso, / fuor se nel sonno îl core / ombra diva mi scuoti, / o ne' câmpi ove splendea / più vago îl giorno e di natură îl riso; forse tu l'innocente / secol beasti che dall'oro ha nome, / or leve intra la gente / anima voli? (Alla sua donna). 404 Rivendicazione del
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Tieri Maggio Musicale Fiorentino Ruhl, Petrova, Nicolai, Petrov, Anon Ace 1952 (S) Ricci Teatro dell'Opera di Romă Sarri, Român, Sawyer, Mânca Serra, Tatozzi Capitol 23 Feb.1953 (L) Votto Teatro alla Scală di Milano Penno, Callas, Stignani, Tagliabue, Modești Diva, Myto Records 1956 (S) Erede Orch. du Grand Théătre de Genève del Monaco, Tebaldi, Simionato, Savarese, Tozzi Decca 1956 (S) Karajan Teatro alla Scală di Milano di Stefano, Callas, Bărbieri, Panerai, Zaccaria EMI 16 Martie 1957 (L) Cleva Metropolitan Opera
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ceva nou, da ? Îți dai seama, domnișorule Cristian ? Realizezi tu povara asta ? Să mergi să înregistrezi tu un cântec acuma care să fie ascultat peste zece, peste douăzeci de ani ? Peste cincizeci ? Ce spui de asta ? A ? Merită riscul ? — Frumoasă divă, na ! Frumoasă donă, poftim ! — De dive și madone știu toți, tu nu pricepi ? ! Îți fac și una cu Mona Lisa, na ! Scoate o foaie, semnez ! Sunt la dis- poziția ta o sută de cântece, dar lasă-l p-ăsta așa cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
domnișorule Cristian ? Realizezi tu povara asta ? Să mergi să înregistrezi tu un cântec acuma care să fie ascultat peste zece, peste douăzeci de ani ? Peste cincizeci ? Ce spui de asta ? A ? Merită riscul ? — Frumoasă divă, na ! Frumoasă donă, poftim ! — De dive și madone știu toți, tu nu pricepi ? ! Îți fac și una cu Mona Lisa, na ! Scoate o foaie, semnez ! Sunt la dis- poziția ta o sută de cântece, dar lasă-l p-ăsta așa cum e. Za-ra-za... — Za-ra-za... — Ia bagă refrenul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
parte a discului de M-am jurat de mii de ori. Tânăra venită din mahalaua Cărămidarilor era deosebit de frumoasă, inteligentă, curajoasă și rebelă, cu o voce impunătoare, gravă, toate calitățile ce mai târziu aveau să o transforme într-o adevărată divă. Însă atunci, la începu turi, succesul avea să mai întârzie, mai ales din cauza asocierii ei cu importante personalități evreiești, ca frații Brauner, Stephan Roll, Sandu Eliad și alții, fiind mereu în centrul atenției gardiștilor, ce căpătau tot mai multă putere
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Avea niște sâni mari, din care îți venea să muști ca dintr-o turtă dulce, iar șoldurile și pulpele ei îndrăznețe îți scoteau toate fanteziile la lumină. Cristi s-a îndrăgostit imediat de Francesca, tânăra având un adevărat aer de divă. Și nu doar de frumusețea și sen- zualitatea ei, dar și de mintea cultivată și ageră. Era fiică de medic, bine- crescută, cu o educație aleasă, te putea surprinde în orice discuție sau dezbatere, mai ales despre artă, despre muzică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
l-a împrumu- tat cu câțiva lei pe fostul său amic, care atunci când avea bani obișnuia să-i împartă cu oricine. — Sunt alte vremuri, Cristian, te obișnuiești cu asta sau pleci. De ce nu pleci ? îl ia la rost Maria Tănase, diva care începe să umple afișele, așa cum Cristian o făcea în timpu- rile sale de glorie. — Unde să plec când locul meu a fost întotdeauna aici ? — Tu nu vezi că totul s-a schimbat ? — Pentru că voi lăsați totul să se schimbe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
Pe vremea aceea - și nu vorbim de vremea lui Matusalem! - mă sfătuiam cu impresarul meu. Trebuia să am tocurile uite atât, mănuși până la cot, tot timpul fuste și rochii lungi, pălării de soare, iar, dacă nu aveai blană, nu erai divă! Eu nu puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu fulgi! Cum ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu fulgi! Cum ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei cu mirajul divei. Aveai, n-aveai chef, trebuia s-o faci. Ieșeai, dădeai autografe cu orele, trebuia să zâmbești și să fii draguță cu toți. Unii, mai ales prin Italia, se cam sastisiseră și o ștergeau pe ușa din spate. Cel mai bine
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
american, unde nu se exprimă nici un fel de gelozie, chiar dacă o fi fost... Erau la fel ca mine și i-am apreciat extraordinar. — Dar cu doamna Cernei, de fapt, ați avut vreodată o întâlnire tensionată? — Nu, deloc. Dânsa era marea divă, femeia fatală a Operei din București. Cânta dumnezeiește și arăta foarte bine, cel puțin pentru vremea aceea. A avut și maeștri extraordinari, care au pus-o în valoare. Am apărut și eu, hodoronc tronc, din Moldova. Probabil că deranjam, ce
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cortez, Luigi Alva, Renato Capecchi, Jacques Mars, Jean Giraudeau. "Atunci ne întâlneam prima dată. Ea era una dintre primadonele de la Scala și, aceasta fiind reputația ei, mă cam temeam, pentru că știam cât de ten sionate pot fi relațiile între o divă și un regizor, mai ales dacă acesta vrea s-o scoată din confortul ei călduț". Răs foim fotografii. Toate poartă celebra emblemă Foto Piccagliani. Mult alb, ceasuri peste tot, o atmosferă à la Garcia Lorca. Alb negrul ajută. "Fotogra fiile
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
câștigătoare: prezența Vioricăi Cortez, poate prima cântăreață a Franței la acel moment, piesă centrală în concepția regizorală aproape crudă a lui Lavelli. De ce crudă? Pentru că doar cu încredere considerabilă în discernământul și disponibilitatea unei cântărețe poți s-o prezinți pe divă în toată nimicnicia ei, după cum doar cu înțelepciune, autentic instinct teatral și prospețime a minții poți cânta o muzică atât de departe de obișnuitul zilnic și poți juca un personaj atât de aproape de ceea ce vei putea fi la un moment
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Vioricăi din toate cele care s-au scris despre ea ăSergio Segalini în programul de sală), numărul de spectacole deconcertant de mare pentru o creație contemporană, fotografiile ăunde, dintr-o mogâldeață amorfă prinsă într-un scaun cu rotile izbucnește o divă roșcată în costume Lanvin) și, mai ales, amintirile celor doi. În jurul acestui personaj, La Star, vedeta altor timpuri care își retrăiește viața, constrângerile de artistă și femeie, am creat un teatru nu mai din oglinzi, candelabre și catifea roșie. Pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]